|
|
COTIDIAN NATIONAL EDITIA DE VINERI
Anul III, Nr. 111 (544) JOI, 16 SEPTEMBRIE 1999
AL DUMNEAVOASTRA,
Constantin Tanase, directorul Grupului de presa FLUX
Stiu ca vom ramane impreuna
Recunosc sincer, iubiti cititori, ca subiectul de azi este foarte neplacut, fiindca vom vorbi despre bani, despre banii dumneavoastra, cei care nu sunteti abonati la FLUX si-l cumparati din chioscuri.
Ca sa intram direct in subiect, haideti sa modelam urmatoarea situatie. Sa admitem ca v-ati deschis propria afacere, sa zicem, un mic atelier de confectionare a ciorapilor. Pentru a produce o pereche de ciorapi, cheltuiti 2 lei si 50 de bani, iar dumneavoastra o vindeti cu 1 leu. Din acest 1 leu "castigat" trebuie sa platiti impozitele, chiria, salariile la lucratori, energia electrica, materia prima etc., etc. Spuneti-mi, va rog, cu ce va veti alege din aceasta "afacere" si cat veti rezista pe piata? Acum, imaginati-va ca exact in aceeasi situatie suntem si noi, cei care editam FLUXUL: un exemplar de Cotidian ne costa, real, mai mult de 1 leu si 50 de bani, iar noi il vindem cu 50 de bani, si un exemplar de FLUX Editia de vineri ne costa mai mult de 2 lei, iar noi il vindem cu 1 leu. Si celelalte ziare procedeaza la fel: sunt vandute, sa zicem, cu 50 de banuti, dar, in realitate, costa cu mult mai mult.
Credeti-ma: cea mai mare si mai cumplita bataie de cap a bietilor redactori e cum sa acopere aceasta diferenta dintre pretul real al ziarului si pretul lui de vanzare. De obicei, diferenta respectiva este acoperita de cineva care intelege cu totul altfel libertatea si independenta presei decat le intelegem noi, ziaristii, si dumneavoastra, cititorii. V-o declar cu toata raspunderea ca, atata timp cat aceasta diferenta va fi "acoperita" de cineva, nici un ziar din R. Moldova nu va fi cu adevarat independent. Un ziar poate deveni cat de cat independent numai atunci cand se intretine singur, iar singur un ziar se poate intretine numai daca se conformeaza legilor pietei, devine competitiv si e cumparat de cititori.
Noi ne-am decis sa facem un pas riscant, dar singurul justificat economic: sa apropiem preturile de cheltuielile reale si sa vindem Cotidianul cu 1 leu, iar Editia de vineri cu 2 lei. De ce riscant? Fiindca ne dam bine seama ca decizia va lovi, in primul rand, in cititorul nostru sarac, cel care va suporta cu greu trecerea de la 50 de banuti la 1 leu (pentru Cotidian) si de la 1 leu la 2 lei (pentru Editia de vineri). Dar alta solutie nu exista. Nu putem, intr-o economie de piata cu legi nemiloase, sa continuam opera de binefacere si sa ne vindem marfa de 2 ori si ceva mai ieftin decat costul ei real. Situatia e simpla - ori te conformezi legilor democratiei si ale pietei si faci o publicatie independenta, interesanta si calitativa, ori faci un ziar ieftin si neinteresant, care maine isi va da duhul.
Nu credem ca vom pierde cititorii, lucru de care intr-adevar ne-ar parea sincer rau. De aceea, am decis sa aducem preturile in conformitate cu cheltuielile reale, pastrand acest ziar indragit de mii de oameni. Da, sunt de acord, 1 leu sau 50 de banuti in plus e cam mult. Dar cand vad ca la piata o babuta vinde un sip de bors cu 2 lei, iar un ziar ca al nostru, la care trudesc zilnic peste 30 de oameni, se vinde cu 50 de banuti sau cu un leut, va spun sincer ca mi se face jale si de mine, si de colegii mei, si de dumneavoastra, iubitii nostri cititori, care, speram, veti ramane alaturi de noi.
PUNCT FIERBINTE
MSN nu vrea sa cedeze puterea
Problema restructurarii Ministerului Securitatii Nationale (MSN) si transformarii acestuia intr-un simplu serviciu de informatii este discutata de aproape un an de zile, dar, se pare, in prezent dezbaterile au devenit mai fierbinti si mai insistente decat alta data. E si de inteles, caci in baza unei decizii a parlamentului referitoare la executarea bugetului pentru 1999, guvernul Sturza urma sa prezinte inca la inceputul acestui an proiectul de transformare a MSN intr-un serviciu de informatii, ceea ce ar fi implicat o reducere substantiala a cheltuielilor pentru intretinerea acestuia. Reorganizarea implica reducerea personalului, lichidarea serviciilor de ancheta ale ministerului si transferarea trupelor de graniceri in subordinea Ministerului de Interne. Deoarece guvernul nu s-a conformat acelei decizii, un grup de patru deputati au iesit cu o initiativa legislativa in acest sens. Conform proiectului, viitorul serviciu de informatii se va afla sub controlul exclusiv al parlamentului.
Inga Dohotaru, FLUX
In sedinta de acum o saptamana, guvernul a amanat avizarea initiativei celor patru deputati: premierul Ion Sturza a propus ca proiectul de restructurare a MSN sa fie transmis spre examinare Consiliului Suprem de Securitate (CSS) al R. Moldova. Sedinta CSS era preconizata dupa revenirea de la Yalta a sefului statului, care este si presedintele consiliului. Lucinschi s-a intors acasa, dar intrunirea CSS inca nu a avut loc si nici nu se stie cand se va desfasura. Acest lucru nu-i este cunoscut nici secretarului CSS, Mihai Plamadeala, care ne-a intrebat cam rastit: "De unde ati luat ca ne intrunim, nici eu nu stiu de asta?!", adaugand ca nu a primit de la guvern nici un material spre examinare.
Purtatorul de cuvant al presedintelui, Anatol Golea, de asemenea n-a putut sa numeasca data sau cel putin luna pentru care este programata discutarea proiectului in cauza la CSS. El a mentionat insa ca "problema consta in supunerea acestui serviciu de informatii parlamentului", aratandu-se nedumerit "cum poate serviciul de informatii, care va fi un organ executiv, sa se supuna legislativului".
Parlamentarii sunt hotarati sa mearga pana la capat
Chiar daca guvernul incearca sa mai tergiverseze discutarea acestei chestiuni, parlamentul, in special fractiunea CDM, este decisa sa clarifice situatia cat mai curand.
Astfel, prim-vicepremierul Nicolae Andronic, care reprezinta in actualul guvern CDM, contrar opiniei sefului sau, Ion Sturza, a declarat recent pentru BASA-press ca "grupul parlamentar al CDM va conditiona in noua sesiune votarea oricaror proiecte de lege prin adoptarea legilor despre reformarea ministerelor de forta". Andronic sustine "ca premierul Ion Sturza a refuzat dezbaterea proiectului de lege respectiv pe motiv ca presedintele Petru Lucinschi ar fi solicitat discutarea lui prealabila in cadrul CSS", si ca cineva este interesat ca reforma fortelor armate sa nu se produca si torpileaza orice initiativa in acest sens.
Solicitati de noi in aceasta chestiune, reprezentanti ai fractiunilor parlamentare au declarat:
Vladimir Ciobanu, deputat CDM:
Speram ca pana la prima sedinta a parlamentului vom obtine avizul guvernului... Totusi, chiar si in cazul lipsei acestuia, legislativul va lua in dezbatere proiectul de restructurare a MSN. Reorganizarea acestui minister nu tine de ambitia deputatilor - si in programul cabinetului Ciubuc-2, si in cel al lui Sturza, era prevazuta reformarea ministerelor de forta. Noi am redus din alocatiile pentru invatamant, medicina etc., dar, cand am ajuns la ministerele de forta, am intalnit o rezistenta de neinteles. Nu putem sa intram in Europa facand economii si restructurari doar in domeniul social.
Invinuirile conform carora nu este corect ca parlamentul sa-si supuna serviciul de informatii sunt nefondate, deoarece in toata lumea structura si activitatea acestor servicii este dictata de legislativ.
Vladimir Solonari, deputat BpMDP:
Sustin ideea restructurarii MSN si cred ca intreaga noastra fractiune se afla pe aceeasi pozitie. Nu inteleg, insa, insistenta cu care se promoveaza discutarea in mod prioritar a acestei probleme. Noi trebuie sa indeplinim mai intai de toate programul ADR.
Victor Stepaniuc, deputat PCRM:
In aceasta chestiune trebuie sa respectam cu strictete hotararea parlamentului vizavi de restructurarea MSN, care a fost finantat doar pentru patru luni de zile. Fractiunea comunistilor recunoaste ca aceasta institutie trebuie restructurata.
MSN afirma ca, dupa restructurare, va fi dependent de unele forte politice
La randul sau, MSN considera inoportuna tentativa unor structuri din conducerea republicii de a transforma acest minister de forta intr-un serviciu de informatii, a comunicat pentru noi Oleg Banaru de la Serviciul de presa al resortului. In opinia conducerii ministerului, o asemenea structura de securitate a statului va fi dependenta de unele forte politice.
Conducerea MSN considera ca actualul cadru juridic nu permite asemenea modificari. "Multe din functiile specifice MSN vor ramanea necontrolate - pe moment nici o structura de stat nu este capabila sa preia functiile exercitate de MSN -, ceea ce prezinta un pericol pentru securitatea republicii", ne-a mai spus Banaru. El a adaugat ca MSN este pentru o reformare interna a institutiei si nu pentru transformarea ei in serviciu de informatii.
Anterior, Eugen Rusu, presedinte al Comisiei juridice a parlamentului, unul dintre autorii initiativei legislative, a apreciat, intr-o declaratie pentru BASA-press, opunerea MSN drept un lucru firesc, deoarece multi functionari din acest minister isi vor pierde posturile. Rusu a mai spus ca "reorganizarea MSN este absolut necesara, inclusiv pe motiv ca acest minister activeaza si acum ca in cadrul regimului sovietic".
Cutremurele din estul Turciei si Grecia nu pot influenta muntii Vrancea
Copiii noii elite vin la liceu cu masini straine
Scolile se transforma in... societati cu raspundere limitata
REPORTERUL DE SERVICIU, 23.26.82
Cutremurele din estul Turciei si Grecia nu pot influenta muntii Vrancea
Savantii Institutului de Geofizica si Geologie (IGG) al ASM sustin ca proceselor seismice din estul Turciei si Grecia nu pot influenta situatia din muntii Vrancea, sub influenta seismica a carora se afla si teritoriul R. Moldova.
Chiar daca cutremurele se repeta cu o intensitate destul de mare, puterea lor oricum este in descrestere, ne-a explicat directorul IGG, Anatol Drumea. In ultimele zile, in zona Vrancea, nivelul seismic inregistrat este unul obisnuit. Desi exista unele interferente intre faliile care pornesc din adancurile estului Turciei, ajungand pana in arhipelagul insulelor Greciei si cele ale muntilor Vrancea, ele sunt indirecte si, deci, e putin probabil ca acestea sa aiba vreun impact asupra aspectului seismic ce ne-ar putea afecta in mod direct. Drumea sustine ca socurile care se repeta in Turcia si Grecia sunt firesti si ca ele pot continua de la cateva saptamani pana la cateva luni de zile. El a mai precizat ca ultimul cutremur care s-a produs la hotarul dintre Franta si Germania provine dintr-o zona aparte.
Orice cutremur produs in lume este sesizat de laboratoarele IGG de la Chisinau la interval de 100-110 secunde.
Aneta Grosu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Copiii noii elite vin la liceu cu masini straine
Ieri, in incinta Teatrului de Opera si Balet, a sunat primul clopotel al noului an de invatamant pentru elevii de la Liceul privat "Prometeu" din Chisinau. Micutii elevi dintr-a intaia au fost imbracati in uniforme inventate special pentru ei. Cei din clasele mari, imbracati si ei dupa ultimele tendinte ale modei, si-au felicitat profesorii cu cele mai frumoase si scumpe flori cumparate pe strada Banulescu-Bodoni. Parintii, in goana lor pentru "ce-i mai bun - copiilor nostri", au fost prezenti alaturi de odraslele lor, filmandu-le cu camere-video fiecare pas sau facandu-le poze. Masini luxoase au fost parcate in scuarul Operei, iar trecatorii, nedumeriti, se intrebau ce oficialitati au intrat in sarbatoare.
Departe de grijile cotidiene, copiii de la "Prometeu", cei mai destepti si cei mai bogati din Chisinau, dupa spusele unor parinti, au recitat poezii despre plaiul natal si au cantat despre dragoste. Ei vor intra in clase proaspat reparate, iar peste o saptamana multi dintre ei vor invata intr-un nou bloc de studii.
Taxa de inscriere la Liceul "Prometeu" e de 650 dolari
In acest an, taxa de inscriere la "Prometeu" a fost de 650 de dolari, aproximativ de doua ori mai scumpa decat anul trecut. In clasa intai au fost inscrisi 130 de copii. Lunar, cei 1.150 de elevi de la "Prometeu" platesc 20 de dolari pentru intretinerea curenta a liceului. Dupa cum ne-a spus un profesor de la liceu, problema manualelor este ca in toate scolile din republica. Unii elevi la cumpara singuri, altii le iau din biblioteca liceului.
La "Prometeu" invata sau copii cu parinti foarte bogati sau copii supradotati, care beneficiaza de burse speciale si nu platesc nimic pentru invatatura. Profesorii de la liceu isi propun sa creasca si sa educe o noua generatie de oameni deosebiti, care s-ar putea descurca in noile realitati sociale. Liceul a fost fondat printr-o hotarare a guvernului in 1991, ca un liceu de alternativa la invatamantul preuniversitar din Moldova. Cu toate ca surse de la Ministerul Educatiei si Stiintei, Departamentul licentiere, declara ca "Prometeu" nu dispune de licenta ministerului, administratia de la "Prometeu" sustine ca are toate documentele necesare activitatii.
Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Scolile se transforma in... societati cu raspundere limitata
Astazi la Ministerul Invatamantului se va discuta problema serviciilor oferite in scoli contra plata. Regulamentul cu privire la asemenea servicii acorda scolilor dreptul de a oferi spectacole sau de a deschide cercuri specializate si clase cu program prelungit. Astfel, elevii vor beneficia de o pregatire suplimentara contra bani. Se mai permite deschiderea chioscurilor pentru vanzarea recuzitelor scolare, materialelor didactice si a jocurilor cu aceasta destinatie. Profesorii pot oferi ore suplimentare cu bani. Valentin Untura, seful Directiei management scolar de la MES, ne-a spus ca plata pentru aceste activitati este stabilita chiar in cadrul scolii, in baza cheltuielilor pe care le suporta fiecare institutie.
Tot la Minister, am mai fost informati ca, in zona rurala, pot fi create chiar clase cu plata. Asta - in cazul in care parintii doresc sa aiba mai putin de 30 de copii intr-o clasa sateasca si mai putin de 40 elevi intr-o clasa oraseneasca.
Plata pentru fiecare elev se stabileste reiesind din cheltuielile suplimentare pe care le suporta statul cu o clasa in care invata doar 15 elevi. Parintele unui elev dintr-o clasa sateasca in care invta 15 copii ar trebui sa achite cam cate 600 de lei anual. Valentin Untura a remarcat ca banii ridicati de la parinti sunt depusi la contul directiilor judetene de invatamant, de unde vor fi repartizati pentru nevoile scolilor in cauza. O alta modalitate de redresare financiara a acestor institutii ar mai fi crearea fundatiilor scolare, stabilindu-se o cota lunara pe care o achita parintii.
La Directia susnumita nu am putut afla cate clase particulare au fost create in republica, in baza scolilor de stat, si cate scoli de stat au fundatii. Evidenta acestor activitati scolare se face cu mult greu, din cauza ca nu sunt puse la punct structurile judetene.
La Directia acreditare a MES, am fost informati ca nu este necesara licentierea scolilor de stat care ofera servicii contra plata. Primesc licenta speciala doar institutiile private de invatamant. Pentru obtinerea acestei licente conducatorii unei institutii private de invatamant preuniversitar platesc de la 360 la 900 lei. La moment, in republica avem 22 de scoli primare, gimnazii si licee private. Dintre acestea, 16 sunt in Chisinau, 6 - in orasele si nici una in sate.
Alina Radu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
REPORTERUL DE SERVICIU, 23.26.82
Inga Dohotaru, FLUX
Igor Ciobanu, Chisinau: Puteti afla ce facilitati au in prezent politistii?
FLUX: Circulatia gratis in transportul urban este unica inlesnire de care se bucura, la moment, aparatorii ordinii publice, ne-a spus seful Serviciului de presa al MAI, Igor Boldureanu. Legislatia in vigoare, insa, prevede o lista intreaga de alte scutiri pentru politisti - de la reduceri cu 50% la plata serviciilor comunale, pana la repartizarea, in regim prioritar, a spatiului locativ. Acestea, de facto, nu se respecta.
Nicolae Turcanu, Maria Baranov, Vera Bulat, Maria Stoler - toti din partea unui grup de parinti si elevi purtati pe drumuri de MES: "Copii nostri au fost admisi la studii liceale in Romania, pe liste suplimentare. Chestiunea a fost una destul de complicata - ba ne primeau, ba ne refuzau. In sfarsit, Ludmila Rotaras de la MES ne-a anuntat, cu vreo saptamana in urma, ca putem sa mergem pe la institutiile cui ne are. Dar mare ne-a fost dezamagirea cand, ajunsi in Romania, am vazut ca nimeni nu ne asteapta si ni s-a spus ca am fost respinsi.
Acum, suntem cazati prin camine, pe la gazde, ni s-au terminat banii. Asteptam sa vedem ce va fi cu noi mai departe. Cei de la MES ne asigura ca problema va fi eliminata in cateva zile. Totodata, la liceele unde am fost inscrisi, si unde lumea s-a purtat cu noi foarte omeneste, ni se sugereaza sa platim $40 lunar si copiii isi vor incepe lectiile. Noi presupunem ca exista alte liste, inaintate Ministerului Invatamantului din Romania de catre partea moldoveneasca, pe care au intrat cu totul alti elevi. Ce sa facem?
FLUX: Viceministrul invatamantului Simion Musteata le sugereaza parintilor si copiilor plecati in Romania sa mai ramana pe loc, deoarece, cel tarziu maine, problema va fi rezolvata. "Burse sunt, dar ele trebuiesc conectate la institutii concrete", a mentionat el. Musteata ne-a explicat ca parintii au fost indemnati sa plece deoarece Chisinaul primise nominalizarea liceelor la care trebuiau sa se prezinte candidatii la studii, dar aceasta a fost retrasa de Romania peste doua zile, cand parintii erau deja in drum.
Intrebat cine este vinovat de situatia creata, Musteata ne-a rugat sa nu cautam vinovatul, adaugand ca tinerii care au fost inscrisi pe listele suplimentare trebuie sa fie rabdatori, fiindca admiterea lor a fost "o indulgenta din partea romana". Viceministrul a negat existenta unor liste "cu alte nume".
Iurie Sirochih, un abonat al ziarului nostru: De ce FLUXUL nu ajunge la Vulcanesti? Toata presa vine in oras pe la orele 14.00-15.00, de FLUX - nici urma. Inainte, cica posta venea prin Cahul, acum - prin Comrat. La oficiul postal din teritoriu n-au putut sa-mi spuna nimic concret, decat ca "mi ne poluciaem".
FLUX: Dna Maria Mihalache, sef adjunct al Sectiei abonare la Posta Moldovei, ne-a spus ca "a telefonat la Comrat, iar Comratul - la Vulcanesti, de unde a aflat ca dl Sirochih primeste FLUXUL regulat". "D-lui s-a suparat, pur si simplu, ca cineva i-a citit ziarul si i l-a dat putin sifonat", ne-a linistit dna Mihalache.
Chisinaul in patrimoniul cultural european
Parlamentul vrea cu tot dinadinsul sa arate ca e un fel de ginta latina
Daniel Verejan, tanarul "salvator"
Chisinaul in patrimoniul cultural european
Intre 18-19 septembrie, in cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, in R. Moldova va fi lansata campania "Europa - un patrimoniu comun", desfasurata sub egida Consiliului Europei. Campania, care a debutat sambata trecuta la Bucuresti, se va desfasura de-a lungul a mai multor luni in diferite tari membre ale Consiliului Europei.
Silvia Cibotaru, sefa Directiei Patrimoniu de la Ministerul Culturii, ne-a comunicat ca "Europa - un patrimoniu comun" are scopul de a sensibiliza opinia publica referitor la mostenirea patrimoniului comun pe care il detine Europa, prin cunoasterea identitatii propriei culturi, de a promova actiuni care vor duce la conservarea si protectia patrimoniului cultural din spatiul european.
Pe parcursul campaniei, in toate muzeele din Chisinau se vor desfasura zilele usilor deschise. Vor fi prezentate cele mai valoroase exponate pastrate in colectiile lor. Astfel, la Muzeul National de Istorie a Moldovei va avea loc o expozitie de numismatica, realizata in comun cu Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala. Muzeul National de Arte Plastice va pune la dispozitia vizitatorilor cele mai pretioase opere de arta din fondurile sale. Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala va gazdui o expozitie consacrata a 110 ani de la prima expozitie agricola, in baza careia s-au format colectiile muzeului.
Silvia Bogdanas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Parlamentul vrea cu tot dinadinsul sa arate ca e un fel de ginta latina
Administratia Centrului de Cultura si Arta (CCA) "Ginta Latina" e alertata din cauza unei hotarari de guvern in urma careia colectivul artistic de la CCA risca sa ramana in strada.
Natalia Costas, FLUX
Marti, 14 septembrie, administratia CCA a avut o intalnire cu colectivul artistic pentru a discuta problema privind sediul "GL". Acum o saptamana, administratia a fost intampinata la intrare de polisistii care fac de garda non-stop in asteptarea ordinului de expulzare a colectivului CCA din cladirea de pe strada Sfatul Tarii, nr.18. Conform hotararii de guvern cu nr.539, din 14 iunie, imobilul aflat la balanta CCA "Ginta Latina" trebuia sa fie transmis in termen de o luna aparatului Parlamentului, cu titlu gratuit. In hotarare se mai stipula ca Ministerul Culturii urmeaza sa reamplaseze CCA impreuna cu Teatrul "Eugenie Ionesco" in sediul Cinematografului "Gaudeamus". Colectivul insa refuza sa paraseasca sediul.
Aceasta cladire face parte din patrimoniul cultural si nu poate fi trecuta de la o balanta la alta, ne-a spus directorul CCA, "Ginta Latina", Tudor Tarna. El considera ca hotararea, la fel ca si cele anterioare, adoptate de guvernul Ciubuc, are un substrat politic si urmareste anumite interese. "E alogic sa transferam CCA "Ginta Latina" intr-un sediu care nici pe departe nu corespunde cerintelor unui teatru, in conditia in care actualul sediu este perfect pentru teatru. La 1 octombrie trebuia sa fie finisata reparatia salii de spectacole, pentru care s-au investit cca 10 mii de dolari, suma donata de Ministerul Culturii din Romania. Din cauza acestui conflict reparatiile vor fi taraganate.
O hotarare de guvern pe care un parlamentar o numeste act de banditism
"In cadrul "GL" activeaza Teatrul pentru copii si tineret, condus de Sandu Ion Scurea, Orchestra lui Gheorghe Sevcisin, Studioul muzical al lui Liviu Stirbu, Teatrul de varietati a Olgai Ciolacu - institutii culturale care nu pot ramane in strada si care au o contributie enorma la dezvoltarea culturii noastre", ne-a spus Tudor Tarna.
In urma sedintei din 6 septembrie curent a prim-viceprim-ministrului Nicolae Andronic, la care au participat si reprezentantii CCA, s-a hotarat ca in decurs de 10 zile sa se gaseasca un sediu adecvat pentru CCA si sa fie indeplinita Hotararea din 14 iunie.
Potrivit sefului Directiei administrative a Parlamentului, Stefan Scutelnic, localul CCA "Ginta Latina" urmeaza sa devina un centru parlamentar. El a mai declarat ca, de facto, "Ginta Latina" nu exista ca un centru cultural, deoarece majoritatea incaperilor de aici sunt date in arenda, iar la buget n-a fost transferat nici un banut. "La CCA totul se face din donatiile din Romania si nu din banii arendasilor", a mai spus Scutelnic. Iar politistul de la intrare trebuie sa determine daca edificiul in cauza este expolatat dupa destinatie. De aceeasi parere este si conducerea Parlamentului.
Andrei Strambeanu, secretarul Comisiei parlamentare pentru cultura, stiinta, invatamant si mass media, ne-a declarat ca hotararea este un act de banditism si contravine oricaror legi. "Guvernul a luat aceasta hotarare pe furis si am impresia ca aici se ascund niste interese personale. Stiu ca majoritatea parlamentarilor nu sunt de acord cu aceasta hotarare". "S-a facut o mare nedreptate cand Palatul Republicii a fost trecut de la balanta Ministerului Culturii la balanta Cancelariei de Stat. Acelasi lucru se intampla si acum".
Sandu Ion Scurea: - In conditiile in care in republica nu exista nici un teatru pentru copii, Chisinaul este unicul centru salvator. Si daca mai distrugem si CCA "Ginta Latina", cu ce vom ramane? Asa vom deveni o societate inculta.
Nelly Ciobanu: - "GL" este unicul local unde pot sa fac repetitii. De aici am pornit in lumea muzicii si aici m-am pregatit la cele peste 15 concursuri la care am participat.
Gheorghe Sevcisin: - In orchestra pe care o conduc cresc cei mai talentati interpreti de romante. Orchestra noastra este ca o pepiniera care creste candidatii pentru concursul "Crizantema de argint" de la Chisinau si "Crizantema de aur" de la Brasov. La "Ginta Latina" vin si studentii de la Universitatea de Arte, care invata aici ceea ce nu invata la Universitate. Nu ne putem lipsi de acest edificiu in nici un caz.
Olga Ciolacu: - Daca ne conducem de vorba ca trebuie sa strangem cureaua, de ce n-o face Parlamentul primul? Eu nu cred ca Parlamentul are o necesitate imperioasa de acest local. Dar pentru spectator CCA este unicul local unde, la un pret rezonabil, poate privi un spectacol.
Liviu Stirbu: - "GL" este centrul in care activez de mai bine de 10 ani si acum ar fi o crima ca tot efortul meu in crearea unui studiou muzical sa se duca de rapa.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Daniel Verejan, tanarul "salvator"
Recent, Concernul "Presa" a editat prima carte a tanarului scriitor Daniel Verejan, "Semnul crucii". Cu acest roman, Organizatia mondiala a copiilor talentati va inaugura colectia "Prozatorii mileniului trei" si va publica creatiile copiilor talentati: prozatori, poeti, pictori.
Daniel Verejan va implini in curand 16 ani si este redactor-sef la revista pentru copii "Micul print". E unul din autorii Festivalului-concurs international "Micul print" si initiatorul primei conferinte din Europa a copiilor-ziaristi. La sase ani publica prima sa poezie.
Criticii au apreciat romanul ca o realizare a unei personalitati care s-a maturizat inainte de a-si trai copilaria. "Salvatorul (personajul principal, un extraterestru care ajuta pamantenii sa-si rezolve problemele - n.n.) este cel de care au nevoie adolescentii contemporani", spune Clima Gescu, critic de arta.
Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Intelepciune "second hand"
In ultimul timp, fata Chisinaului s-a mai innoit cu un element al economiei de piata. Alaturi de "second hand"-uri si tot soiul de piete in care se desfac de la conserve de casa pana la metale neferoase (furate), au aparut si piete "intelectuale". Una din ele se afla pe bd. Stefan cel Mare, nu departe de Piata agricola, se vinde altfel de "hrana" - carti. De foarte multe ori, rare si, deci, foarte pretioase.
Elena Carlig, FLUX
Daca ai rabdare sa te opresti, sa rasfoiesti filele prafuite de timp, dar si de colbul strazii unde sunt expuse, ba si sa mai schimbi o vorba-doua despre autor si opera cu "vanzatorii de carte", pricepi repede ca in fata ta e un expert in ale bibliofiliei, - si mai putin in ale economiei de piata. Pana mai ieri, cartile insiruite azi - cu multa grija - direct pe asfalt isi aveau locul - insiriute cu si mai multa grija - in rafturi arhipline, in biblioteci valoroase adunate cu multa truda de-a lungul vietii. Pe timpuri, aceste biblioteci costau o avere si erau cumparate "de pe mana" sau "pe ascuns" de pe la Moscova sau Bucuresti. De fapt, sunt la fel de valoroase si azi, atat doar ca posesorii lor s-au vazut nevoiti - nu de zile bune - sa le vanda pentru un pret de nimic, pentru a-si salva viata ajunsa si ea la un pret de nimic. Unele dintre ele sunt propuse cu cinci banuti (!), altele, mai "bune" sau, dupa cum se mai exprima vanzatorii, mai "rare" - cu 15-20 de lei.
"Mi-e rusine de discipolii mei pentru ceea ce fac..."
Eleonora P. este profesoara in satul Larga, Briceni. Este o cititoare permanenta a FLUXULUI, de aceea "ni s-a jeluit noua, s-o intelegem, fiindca de discipolii sai ii e rusine", - n-ar vrea sa afle "in ce hal a ajuns din cauza saraciei". Anume ea ne-a spus ca punctul de receptionare si comercializare a cartilor a devenit o scapare pentru majoritatea intelectualilor nostri saraciti.
Doamna ne-a povestit cum, in una din zile, a venit la fiica ei din Chisinau. De ajuns a ajuns ea in capitala, dar cand sa se intoarca acasa, nu mai avea cu ce, - un bilet cu autobuzul pana la Larga costa 46 de lei, la tren - 84. Pentru a-si face bani de drum, a "golit" biblioteca fiicei, si-a umplut doua genti cu carti si a pornit sa vanda "marfa". Pentru doua genti tixite cu dictionare, enciclopedii, care candva au costat-o sute de ruble rusesti, a luat - nici mai mult, nici mai putin - 35 de lei. Asa ca banii primiti nici pentru drum nu i-au ajuns. Din acest motiv, femeia a folosit suma acumulata in alt scop - a plati taxa pentru telefonul fiicei.
Am mers la "punctul" de selectionare a cartilor pentru a investiga fenomenul, dar si pentru a ne convinge de veridicitatea celor povestite de profesoara din larga. Aici, chiar in centru Chisinaului, am descoperit o adevarata biblioteca in aer liber. Atat doar ca "bibliotecarii" nu prea semanau a fi pe potriva valorii "marfii" lor: posibil, din cauza "marfii proaspat primite", nu se prea orientau in literatura pe care urmau sa o vanda. Cui? Nici ei nu stiu cine este potentialul consumator al acestor carti: "Secret firmi", mi-a raspuns unul din vanzatori.
"Cartea e un prieten; dar de-o vinzi, ea totuna ramane cu tine"
Pretul, care in majoritatea cazurilor este simbolic, e si el pus la nimereala, - mai mult in functie de calitatea fizica a exemplarului, decat de continutul sau. "Bibliotecarii" de aici pretind, insa, ca isi claseaza marfa conform valorii sale. Cam atata informatie - succinta si necompetenta - ne-au furnizat sursele, asa-zisii vanzatori de carte de la punctul de selectionare a cartii din centrul orasului.
Mult mai multe puteau sa ne spuna oamenii care carau genti pline cu carti in ultima speranta de a face un ban. Dar, impovarati nu atat de greutatea cartilor, cat de umilinta de a se vedea nevoiti sa le vanda (de parca si-ar trada niste prieteni vechi) cativa batrani au trecut tacuti pe langa mine, au prins coada sa-si dea "marfa", refuzand sa raspunda la intrebarile mele. N-am insistat. I-am lasat in tristetea lor, gandindu-ma ca, in gentile lor voluminoase, au scos de vanzare doar hartia, - adevaratul continut al cartilor ei si l-au pastrat sie, in inimi, intelepciunea adunata fiind singura arma de lupta conta deznadejdei si a saraciei...
Unii tarani cred ca exista vaci bolnave de SIDA
In ultimele saptamani, taranii mai multor sate din judetele Edinet, Chisinau si Ungheni ne-au semnalat ca in aceste localitati sunt vite cornute infectate cu virusul HIV. Ei cauta remedii de minimalizare a pericolului de raspandire a epidemiei si incearca sa opreasca consumul produselor lactate de la aceste vite.
La Centrul republican de combatere SIDA am fost informati ca nu exista date despre animale purtatoare de HIV, desi se presupune ca, initial, aceasta maladie omul a preluat-o de la ele. Valeria Dmitrienco, sef-adjunct al centrului, ne-a spus ca virusul SIDA se transmite fatului prin laptele matern, dar nu a putut comenta daca acesta s-ar putea gasi in laptele unei vite infectate cu HIV. Virusul nu este vivace in mediul deschis si traeste doar 3 zile in afara circuitului sanguin sau si mai putin, daca e supus prelucrarii termice.
Vasile Bahau, seful Serviciului veterinar de stat, ne-a spus ca nu crede ca vitele din Moldova ar putea avea aceasta infectie. "Teoretic, am putea admite prezenta viruslui HIV la vite aduse de pe continentul african", dar a adaugat ca nu cunoaste asemenea cazuri. El sustine ca SIDA nu este atestata la Oficiul Epizootic International, care remite structurilor zootehnice din statele lumii comunicate saptamanale despre toate maladiile animaliere. El presupune ca vitele taranilor care ne-au contactat au leucoza, o infectie a sangelui, foarte raspandita in ultimul timp. Leucoza decurge latent si deterioreaza sistemul imun al animalului.
Vasile Bahau a mai spus ca unele maladii ale vitelor se transmit si omului, dar nu exista nici un pericol la consumarea produselor lactate prelucrate termic.
Alina Radu, FLUX
