|
|
COTIDIAN NATIONAL EDITIA DE VINERI
Anul III, Nr. 127 (560) MARTI, 26 OCTOMBRIE 1999
REVISTA PRESEI
Cine striga "prindeti hotul!"?
Constantin Tanase FLUX
Saptamana trecuta m-am aflat la Bucuresti unde, impreuna cu alti ziaristi de la Chisinau, am participat la lucrarile Forumului presei romanesti de pretutindeni. Revenit la Chisinau si citind presa aparuta pe parcursul saptamanii, am dat in "Luceafarul" de articolul vicepresedintelui PRCM-ului, V. Josu, "R. Moldova continua a fi condusa de la Moscova?", dedicat ziarului nostru. E un fel de replica la numarul de miercuri, 20 octombrie, a FLUXULUI, care a publicat la rubrica "Revista presei" un material reluat din ziarul moscovit "Versia" ("O reuniune criminala sub un val de mireasa. R. Moldova va fi condusa de la Toronto?"). Potrivit lui Josu, acest material ar face parte dintr-un scenariu al serviciilor secrete "din tarile mari si puternice", elaborat in scopul "crearii unui fundal psihologico-politic favorabil demiterii actualului guvern si discreditarii unuia dintre liderii ADR". Afirmatia m-a pus serios pe ganduri: cum de s-a reusit ca, doar in cateva zile cat am lipsit, "sefii cotidianului FLUX", ramasi la Chisinau, sa fie racolati de "serviciile secrete din tarile mari si puternice"?
"Ceea ce trezeste nedumerire (ca sa nu zic banuieli), mediteaza V. Josu, este faptul ca executanti ai unor asemenea "scenarii", cu sau fara vrerea lor, se dovedesc a fi presedintele FPCD Iurie Rosca si sefii Cotidianului FLUX. Cine ca cine, ei insa, facand in 1996 parte din echipa Snegur, cunosc prea bine substratul asa-numitelor "dezvaluiri senzationale" din presa moscovita cu privire la fostul presedinte al R. Moldova". Cititorul se poate intreba: dar ce legatura are in cazul dat Iurie Rosca cu "sefii Cotidianului FLUX" si cu materialul in cauza? Bineinteles, nu exista nici o legatura. Asocierea numelui lui Iurie Rosca cu cotidianul FLUX se face din niste considerente pe care cititorul nu le cunoaste, dar pe care, credem, e bine sa le stie. La PRCM exista o "strategie" potrivit careia publicatia noastra trebuie discreditata prin asocierea ei cu FPCD. Ideologii de pe malul Bacului pornesc de la "premisa" ca toata lumea uraste FPCD (asa cum il uraste M. Snegur, N. Andronic end K) si, deci, numai simpla asociere a FPCD cu FLUXUL ar trebui sa fie compromitatoare pentru publicatia noastra. Deoarece acest subiect a devenit o adevarata obsesie pentru unii, o spunem raspicat si clar: incercarile primitive de a-l convinge pe cititor ca FLUXUL este "ziarul lui Iurie Rosca" pe noi nu ne deranjeaza deloc. Precum nu ne-au deranjat, in epoca de "miere" pentru PRCM, cand noi am pus vartos umarul la ameliorarea imaginii lui M. Snegur, zvonurile cum ca FLUXUL este "ziarul lui Snegur". De ce, dle Josu, atunci nu va temeati ca asocierea lui Snegur cu FLUXUL ar fi putut fi compromitatoare?
In ceea ce priveste faptul ca "sefii Cotidianului FLUX" au facut parte, in 1996, "din echipa lui Snegur", V. Josu minte un pic. In 1996 din "echipa lui Snegur" am facut parte numai eu, si am facut parte din oficiu, ca functionar al presedintiei, dar nu ca ziarist, caci pe atunci nu eram nici ziarist si nici Cotidianul FLUX nu exista. Nici ceilalti trei colegi ai mei din conducerea FLUXULUI (Gh. Budeanu, S. Stefarta si N. Serban) nu lucrau inca la FLUX, din acelasi motiv - Cotidianul FLUX nu exista inca. Cum puteau, asadar, sa "faca parte din echipa lui Snegur"?
Intr-adevar - aici V. Josu are dreptate - eu "cunosc prea bine substratul asa-numitelor "dezvaluiri senzationale". Nu as dori insa, dle Josu, sa ne luam de manuta si sa coboram pe malul Bacului, in dulcile amintiri comune din toamna lui 1996. As dori sa pastram o anumita corectitudine in relatiile noastre. Chiar doriti sa va amintesc CUM in acea toamna bacoviana a aparut pe malul Bacului "STRATEGHIA-2", de care au ras ziarele, deoarece se gresise chiar si numele dupa tata al lui Ziuganov? Sau doriti sa intram in detalii si sa explic cititorului CINE fabrica "cernuha" electorala impotriva oponentilor?
Eu iti propun, draga Victore, sa punem punct aici si sa nu intram in detalii. Hai sa respectam niste chestii de bun-simt sa ne mentinem la cota unei minime corectitudini. Cu toate ca voi declarati ca eu il "atac" pe M. Snegur, trebuie sa recunoasteti ca am dat dovada, totusi, de suficienta discretie si corectitudine fata de voi. In comparatie cu "salturile mortale" executate de M. Snegur si N. Andronic dupa formarea ADR-ului, "atacurile" mele (au fost) sunt niste mici si inofensive "intepaturi". Ei merita, intr-adevar, atacati la modul serios. Pe onoarea PRCM-ului (condus de M. Snegur) a aparut zilele acestea o pata mare. Ea se numeste "judetul Taraclia". De ce nu discuti acest subiect, de larg interes national, dar preferi sa te ocupi de ceea ce scrie FLUXUL? Da, noi am scris despre "vizita" din august a lui Snegur si Andronic la Toronto, in Canada. Voi spuneti ca ei au fost acolo pentru a participa la "manifestarile organizate cu prilejul aniversarii a 8-a a independentei R. Moldova". De ce nu explicati de ce TOCMAI acolo si ANUME acolo au serbat ei "independenta R. Moldova"? De ce nu intr-o tara mai apropiata, unde si biletele ar fi costat mai ieftin, sa zicem in Ucraina, Rusia sau chiar in Romania, la Slanic-Moldova? Iata INTREBAREA la care cititorii asteapta raspuns.
Cat priveste amenintarea ca Mircea Snegur ne va da in judecata noi zicem asa: sa ne dea, caci ii vom da si noi un pic de bataie de cap.
P.S. Ziarul perecemist "Moldavskie vedomosti", al lui Nicolae Andronic, raspunde in numarul din 23 octombrie la replica noastra. Numai ca nu raspunde la chestiunea de fond, pusa de noi, ci slalomeaza printre fraze generale, insistand doar asupra tezei de pe malul Bacului potrivit careia "FLUXUL este un ziar frontist". Logica colegilor nostri insa e cam cetoasa, cand scriu ca "indiscutabil, FLUXUL este un ziar bun, dar e frontist". E ca si cum noi am spune ca da, "Moldavschie vedomosti" e un ziar slab, dar e perecemist". Reiese ca ceea ce-i frontist e bun, iar ceea ce-i perecemist e rau? Aceasta-i logica, nu? Daca-i asa, stimati colegi, atunci suntem de acord cu voi si consideram ca motivele polemicii dintre noi s-au epuizat. (C.T.)
Politia este acuzata de incalcarea drepturilor omului
Politia este acuzata de incalcarea drepturilor omului
Mai multi avocati au adresat plangeri Presedintiei, Procuraturii, OSCE, Asociatiei Helsinki pentru Drepturile Omului. In ea se comunica despre cazuri de incalcare a drepturilor omului de catre colaboratorii politiei.
Tudor Ajder, FLUX
Gheorghe Amihalachioaie, presedintele Colegiului de Avocati, ne-a declarat ca avocatii au de infruntat mai multe piedici atunci cand trebuie sa se intalneasca cu persoanele pe care le apara si acestea se afla sub arest. In cazul dat, exista un sistem de permise foarte complicat, a spus dumnealui. Convorbirile dintre avocati si arestati au loc intr-o camera dispartita cu un paravan de sticla organica. Convorbirea are loc prin telefon.
"Convorbirile pot fi interceptate, incalcandu-se dreptul la confidentialitate. Astfel, e imposibil sa pregatesti corect toate documentele", ne spune avocatul Vasile Rahlea, de la Filiala sectorului Botanica a Colegiului de Avocati.
Gheorghe Amihalachioaie ne-a mai povestit cateva cazuri in care arestatii au fost batuti pana la sange. Uneori, medicilor de la Salvare, chemati de avocati, li se interzice sa acorde aici ajutor medical. Tatiana Socol, medicul caruia nu i s-a permis sa intre la arestatul bolnav, ne-a declarat ca a avut doar un singur caz de acest fel in aproape 20 de ani de activitate.
Valentin Maiduc, prim-vicecomisarul Chisinaului, ne-a spus ca, in urma unor incidente, sistemul de permise in Inspectoratul municipal de politie a fost inasprit. Unele persoane, care se dadeau drept avocati, au incercat sa patrunda in institutie prezentand sau acte false, sau acte intr-o stare foarte deteriorata.
Avocatii asteapta prea mult intalnirile cu protejatii lor
Asteptarea lunga a intalnirilor cu cei din izolatorul de detentie preventiva are loc din cauza ca aici exista un numar exagerat de mare de detinuti. In prezent, in izolator sunt inchisi 175 de oameni, capacitatea maxima fiind de 70. "Acolo unde se prevedea ca vor sta trei oameni, acum stau cate sapte", a continuat V. Maiduc. Fiecare detinut are anchetatorul si avocatul sau. Fiecare vrea sa se intalneasca cu persoana arestata, ne-a declarat seful izolatorului, maiorul Stavila. Este absolut normal sa vina aici multa lume si sa stea la coada, lucru care creaza anumite incomoditati pentru vizitatori, a continuat maiorul Stavila.
La izolator au fost inregistrate, in timpul intalnirilor directe, cazuri de transmitere clandestina a obiectelor interzise si scrisorilor, pastrandu-se astfel legatura dintre detinut si lumea interlopa. Deoarece vizitatorii nu pot fi perchezitionati si pentru ca ei trebuie sa fie protejati, a aparut camera despartita in doua cu sticla organica, practicata in mai multe penitenciare din lume. Camera a fost construita cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne. Pentru ca directie izolatorului era acuzata de ascultarea convorbirilor, paravanul de sticla a fost gaurit si acum convorbirile au loc nu prin telefon.
Colaboratorii politiei sunt nevoiti sa actioneze dur
Privind maltratarea fizica a detinutilor, locotenentul major Vasilos, inspector superior, a declarat intr-un raport special ca in timpul actiunilor operative si de ancheta nu se exercitata influenta psihica si fizica asupra arestatilor. De multe ori, insa, in timpul operatiunilor de retinere, raufacatorii opun rezistenta si colaboratorii politiei sunt obligati sa actioneze destul de dur. In aceste cazuri, daca exista trebuinta, Salvarea este chemata sa acorde ajutorul specializat. Echipei Tatianei Socolov nu i s-a permis sa intre in inspectorat pentru ca nu a fost chemata de o persoana autorizata, arestatul aflandu-se in grija politiei. Daca ar fi fost nevoie de Salvare, era s-o chemam noi", sustine V. Maiduc.
In plus, la izolatorul preventiv din Chisinau nu exista nici un fel de asistenta medicala specializata. Este vacant postul de infirmiera cu un salariu lunar de 60 lei pe luna. "Cine sa se angajeze cu un astfel de salariu, mai ales ca nici nu-i platit la timp", a incheiat seful izolatorului.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Vi-i frig? Si noua!
In municipiul Chisinau locuiesc aproape un milion de oameni. Am incercat sa aflam, cine, cum si cu ce se incalzeste, de cand a dat frigul. Ne-au interesat solutiile oamenilor simpli, dar cum sa-i alegi din atatea mii. Ca sa nu se supere nimeni, i-am ales pe primii, adica am format numarul de telefon 11-11, punand in fata prefixul unui sau altui sector al orasului.
"Sa vina oficialii sa doarma cu mine o noapte!"
24-11-11: "Pizza de Italia", Viorica va asculta. Caldura? N-avem si nici nu asteptam. Locuiesc la Telecentru, sectorul care se afla in calea vanturilor, dar stim ca in fiecare an noua ni se da caldura in ultimul rand. In anul trecut, de exemplu, caloriferele noastre s-au dezmortit abia la 28 noiembrie.
44-11-11: Retelele electrice municipale, dispeceratul. Incalzire? Nimeni nu are si nu avem nici noi. Cand vom avea? Atunci cand veti avea si dumneavoastra.
46-11-11: Sunt Nadejda. Avem casa la sol si retea de gaze, de aceea facem focul atunci cand vrem. In toamna asta am inceput incalzirea permanenta a casei cu doua luni in urma.
49-11-11: Ma numesc Raisa. Desi am platit intotdeauna cu multa corectitudine pentru serviciile comunale, inghetam acum de frig si de ciuda. Nepotelul umbla prin apartament incotosmanat ca un urs si incaltat in cizme. Pentru asta am platit bani "Termocom"-ului?
51-11-11: Voxtel, Constantin va asculta. De caldura ne intrebati? Nu vedeti ca vorbesc pe nas si am probleme cu dictia din cauza racelii. Locuiesc la Ciocana, dar parca as fi in Siberia. Copilul stranuta si tuseste iar noptile sunt un cosmar. O dorinta am vis-a-vis de cei care stapanesc retelele termice: sa vina sa doarma cu mine o noapte, si atunci au sa inteleaga fara cuvinte totul.
53-11-11: Sunt Luminita. Locuim intru-un bloc de la Botanica. Ne este foarte frig, de aceea am decis cu sotul sa conectam un resou electric. Dar asta nu prea ajuta si pe urma energia electrica costa.
54-11-11: Ati format numarul unei banci. Nu va pot spune nimic despre serviciul meu, va spun doar ca locuiesc pe strada Sciusev, la sol. Desi avem retea de gaze eu, ca lucrator bancar, nu-mi pot permite sa-mi incalzesc casa atunci cand vreau, deoarece este enorm de scump. Daca as incalzi casa de-a binelea, ar trebui sa platesc vreo 2000 de lei lunar. Credeti ca e un fenomen normal? Aceasta este situatia cetatenilor simpli. Sa vedem cum o duc cei mai "deosebiti".
La Presedintie e cald, iar Guvernul face economii pe seama propriilor angajati
La presedintie, unii au zis ca li-i frig, dar ziaristii care au mers ieri la briefing, au declarat ca e foarte cald acolo. La Directia administrativa a parlamentului am fost informata ca incinta legislativului dispune de o statie autonoma de termoficare, dar se da caldura doar joia si vinerea, cand sunt sedinte in plen. Celelalte zile ale saptamanii "sunt de post" si pentru parlamentari. La guvern, se zice ca tot e rece. "Avem incalzire autonoma, dar facem si noi economii", ne-a declarat Stefan Culea de la biroul de presa al guvernului. Nu este mai cald nici la Ministerul Securitatii. Conducerea acestuia nu permite angajatilor sa conecteze resouri, fiindca "securitatea" nu mai este finantata de la bugetul de stat din luna aprilie. Si la Ministerul Sanatatii, si in celelalte ministere, precum in spitale si scoli este frig. Am contactat dispeceratul "Termocom". Acolo am fost informati ca totul este gata pentru incalzire, energia clocoteste in cazane si e gata sa o ia spre apartamentele noastre inghetate, dar... nu a venit ordin de la Primarie. Alexandru Ftomovici, seful Directiei energetica a Primariei, ne-a rugat sa nu-l mai intrebam nimic despre caldura pana la 1 noiembrie. Ce va fi dupa asta, vom trai si vom vedea.
Alina Radu, FLUX
De Ziua Armatei Romane, la Chisinau, a fost inaltata o Cruce comemorativa
Vamesii au retinut aparatura de contrabanda in valoare de 4 milioane dolari
Acum R. Moldova foieste de agenti frigorifici care ataca populatia
Bugetul minim de consum s-a marit
Doi ecologisti au fost batuti in timpul serviciului
De Ziua Armatei Romane, la Chisinau, a fost inaltata o Cruce comemorativa
Ieri, pe strada Decebal nr. 17, la Cimitirul ostasilor, a fost inaltata o Cruce comemorativa in memoria ostasilor romani care si-au gasit odihna de veci in luptele din stanga Prutului. Dupa ce, acum cateva saptamani, Crucea comemorativa, inaltata la 9 mai 1998, a fost devastata cu bestialitate, Crucea inaltata ieri este a doua ridicata aici de Asociatia Victimelor Regimului Comunist de Ocupatie si a Veteranilor de Razboi ai Armatei Romane. Presedintele Asociatiei, Gheorghe Ghimpu, ne-a spus ca pana in prezent nu au fost descoperite persoanele care au comis actiunile de vandalism.
Noua Cruce comemorativa a fost cioplita din salcam de catre Mihai Crasnojon din Gratiesti. Pe ea, la fel ca si pe prima, este incrustat "Glorie eroilor Armatei Romane". Potrivit unor date, in acest cimitir si-au gasit odihna de veci 1031 de ostasi romani. Alte surse sustin ca cifra ar putea fi mult mai mare. Pana in prezent, in stanga Prutului au fost descoperite 13 cimitire ale ostasilor romani. Reprezentanti ai Ministerului Apararii de la Bucuresti urmeaza sa intreprinda cercetari intru descoperirea altor locuri in care au fost inhumati militari romani. Cu prilejul Zilei Armatei Romane, veterani ai Armatei Romane si reprezentanti ai corpului diplomatic roman, acreditati la Chisinau, au participat la slujbe de pomenire si parastasuri oficiate cu acest prilej.
Atasatul militar al Ambasadei Romaniei la Chisinau, Ion Ungureanu, ne-a spus ca sarbatoarea de ieri a mai fost un prilej de a reveni la multiplele probleme cu care se confrunta cei circa 4000 de veterani ai Armatei Romane care in prezent locuiesc in R. Moldova. Atasatul militar al Ambasadei a precizat ca cel mai important in acest sens ar fi promulgarea de catre presedintele Romaniei a deciziei, aprobate deja de parlament, privind acordarea unor facilitati veteranilor de razboi ai Armatei Romane. Intre acestea ar fi reduceri la taxele pentru transport, indexarea pensiilor, crearea unor conditii de tratament in spitalele militare din Romania.
Aneta Grosu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Vamesii au retinut aparatura de contrabanda in valoare de 4 milioane dolari
Vamesii ieseni au descoperit o afacere cu tehnica militara de razboi in valoare de peste 4 milioane dolari. La Vama Sculeni, ei au gasit, in doua camioane, mai multe colete cu balize acvatice, folosite pentru detectarea submarinelor, care erau transportate din R. Moldova in Franta, de unde trebuiau sa ajunga in posesia unui om de afaceri din SUA, scrie cotidianul "Romania Libera".
Potrivit ziarului, la Vama Sculeni au fost chemati experti ai Politiei, Serviciului Roman de Informatii si ai Armatei, care incearca, in prezent, sa stabileasca incadrarea militara a acestei aparaturi. Daca se va constata ca balizele acvatice fac parte din categoria produselor militare strategice, care au nevoie de avizul guvernului pentru a tranzita Romania, atunci transportul va putea fi confiscat.
"Romania Libera" precizeaza ca, in urma cu doua saptamani, a mai fost o incercare de tranzitare a Romaniei, carausii moldoveni neavand atunci suma necesara pentru a achita taxele de tranzitare. De asta data, balizele erau transportate in doua camioane ale unei firme slovace - MAJO Trans. Pentru a putea achita tranzitarea Romaniei, transportatorul slovac a prezentat in vama romaneasca doua facturi, a caror valoare a fost de zece ori mai mica decat cea declarata la vama din R. Moldova. La iesirea din R. Moldova au fost prezentate doua facturi in valoare de 230.000 dolari, iar in vama romaneasca doua facturi a cate 23.000 dolari. Vamesii au recunoscut coletele prezentate la vama cu doua saptamani inainte si au cerut colegilor din R. Moldova facturile lor. Constatand diferenta valorica a facturilor, vamesii romani au desfacut coletele, descoperind astfel balizele acvatice.
Din primele cercetari s-a stabilit ca balizele provin din Rusia, iar in aceasta afacere ar fi implicati cetateni rusi si americani, valoarea reala a transportului fiind de peste 4 milioane dolari. Politia, Armata si SRI nu exclud posibilitatea ca acest transport sa apartina unei filiere de traficanti, care se ocupa cu procurarea si vanzarea materialelor militare strategice. (AP FLUX)
Opinia vamesilor moldoveni
Solicitat de noi, Iurie Rusnac, directorul vamii Sculeni, a declarat ca in camioanele retinute nu se afla aparatura militara strategica. El a precizat ca valoarea marfii era de cca 400 de mii de dolari, iar soferii au fost retinuti de vamesi pentru ca au diminuat de 10 ori pretul ei.
Potrivit lui Victor Radauta, sef-adjunct la Vama Balti, marfa care a fost retinuta la vama romaneasca nu reprezinta aparate militare strategice, ci aparate de navigatie. Asemenea aparate se transporteaza de cativa ani, cu stirea Ministerului Securitatii Nationale. Radauta a spus ca masinile au mai fost retinute o data, deoarece soferii nu aveau bani pentru a achita taxa necesara. Despre cea de-a doua retinere inspectorii vamali de la Balti nu cunosc amanunte.
Rima Placinta, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Acum R. Moldova foieste de agenti frigorifici care ataca populatia
In municipiul Chisinau trei oameni au inghetat de frig
In zilele de odihna, in municipiul Chisinau au fost gasiti morti, de frig, trei oameni. Expertiza medico-legala a constatat ca decesul a survenit din cauza supraracirii organismului, a declarat ieri, la sedinta Primariei Chisinau, comisarul adjunct al Inspectoratului municipal de Politie, Vladimir Coval.
Specialistii Centrului National de Medicina Preventiva (CNMP) avertizeaza ca neincalzirea apartamentelor poate duce la slabirea organismului uman si la pierderea imunitatii. Medicii nu exclud extinderea, in aceste conditii, a infectiilor acute ale cailor respiratorii. Potrivit directorului general al CNMP, Mihai Magdei, normele sanitare prevad ca, din momentul in care temperatura aerului ajunge la 10 grade Celsius, locuintele trebuie incalzite. Temperatura medie intr-un apartament ar trebui sa fie de 18-22 grade Celsius. Mihai Magdei sustine ca in actualele conditii meteorologice, ar fi fost normal ca locatarii sa aiba deja caldura.
Statisticile arata ca in primele 9 luni ale anului curent, in R. Moldova au fost inregistrate peste 198 mii 400 cazuri de infectii acute ale cailor respiratorii superioare, morbiditatea fiind de aproximativ 4.587 cazuri la 100 mii de locuitori. Numai in luna septembrie au fost inregistrate peste 21 mii 400 cazuri de asemenea infectii.
Directorul Serviciului de Stat "Hidrometeo", Valentin Sofroni, ne-a informat ca saptamana trecuta temperaturile aerului pe timp de noapte, in unele localitati ale republicii, au ajuns pana la minus 5 grade Celsius. Incepand cu ziua de miercuri, meteorologii prognozeaza o noua racire a timpului, cu posibile ingheturi.
Intr-o declaratie publica, viceprim-ministrul Alexandru Muravschi a dat asigurari ca "populatia nu va indura frig in iarna curenta". In prezent, majoritatea sectoarelor municipiului Chisinau nu sunt aprovizionate cu apa calda, iar responsabilii din sectorul termoenergetic au anuntat ca perioada de incalzire va incepe abia atunci cand temperatura aerului se va mentine trei zile consecutiv sub minus cinci grade Celsius. (Anatol Caslaru, FLUX)
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Bugetul minim de consum s-a marit
Cosul minim de consum s-a marit in septembrie cu 5 lei fata de luna august si a constituit 717 lei. Suma stabilita pentru produsele alimentare era in aceasta luna de 252 de lei. Pretul produselor nealimentare a fost de 214 lei, al serviciilor - de 166 de lei, al impozitelor si cotizatiilor - de 22 de lei, iar suma pentru cheltuieli neprevazute a constituit 65 de lei.
In prezent, cosul minim de consum este calculat in baza unei hotarari a guvernului adoptata in iulie 1993. Conform acesteia, o persoana are nevoie, de exemplu, de un costum o data la 6 ani, de o camasa - o data la 5 ani, de o pereche de pantofi - in 2 ani.
Indicele pretului de consum, fata de aceeasi perioada a anului trecut, s-a marit cu 53 la suta. In timp ce salariul mediu lunar a constituit pe parcursul anului 274 de lei si s-a marit fata de perioada similara a lui 1998 cu 13 la suta.
Conform protocolului acord incheiat intre Federatia Generala a Sindicatelor (FGSM) si guvern, pana la inceputul perioadei de incalzire, adica pana la 15 octombrie, guvernul trebuia sa elaboreze un mecanism eficient de protectie sociala a paturilor vulnerabile a populatiei in legatura cu majorarea tarifelor la energia electrica, termica si gaze. Insa pana in prezent nu s-a intreprins nimic.
Astfel, conform unor calcule prealabile efectuate de Departamentul protectia economica a populatiei a FGSM, daca, pana la 1 iulie curent, 3 persoane achitau pentru un apartament cu doua camere 417 lei, acum ei vor achita 751 lei.
Potrivit Margalinei Slanovschi, sefa Departamentului protectie economica a populatiei, cei mai dezavantajati sunt pensionarii, carora le-au fost anulate facilitatile. Ei vor fi nevoiti sa achite facturile pentru serviciile comunale avand o pensie medie de doar 80 lei. In acelasi timp, guvernul a depus in parlament un proiect de hotarare prin care cere acordarea de facilitati si a indemnizatiilor de somaj pentru ministrii demisionati in suma de 1.200 lei.
Natalia Costas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Doi ecologisti au fost batuti in timpul serviciului
In dimineta zilei de vineri, 22 octombrie, doi specialisti de la Inspectoratul ecologic au fost batuti in timp ce efectuau investigatii la depozitul "Medicamentum Anenii Noi" SA din satul Chirca, judetul Chisinau. Este primul caz din acest an cand colaboratorii Inspectoratului ecologic sunt maltratati pentru ca-si onoreaza obligatiunile profesionale.
Ecologistii au plecat la Chirca pentru a stopa poluarea solului din teritoriul aferent depozitului. Aceasta s-a intamplat din cauza conditiilor proaste in care sunt pastrate substantele chimice, utilizate in industria farmaceutica veterinara. In lipsa directorului de la "Medicamentum Anenii Noi" SA, ecologistii au rugat contabilul acestei societati pe actiuni sa-i insoteasca la depozit, care, potrivit afirmatiilor ecologistilor, "a refuzat sa-si spuna numele si a zis ca nu poarta nici o raspundere materiala si, respectiv, nu are dreptul sa ne conduca la depozit".
Ecologistii au fost loviti in cap, la picoare
Cu dreptul de a controla nestingherit orice obiectiv care polueaza mediul, prevazut in art. 28 al Legii privind protectia mediului, ecologistii, insotiti de un reprezentant al primariei, s-au deplasat la depozitul din Chirca. "Nici n-am reusit sa intram bine pe teritoriul depozitului ca indata au aparut trei persoane necunoscute, in frunte cu contabilul. Toti patru vorbeau necenzurat si ne alungau cu forta de acolo", ne spune Aurel Balmus, specialist la Inspectoratul ecologic.
Ecologistii au fost brutalizati, imbranciti de catre acesti necunoscuti. Andrei Dumbraveanu si Arcadie Leahu au primit nenumarate lovituri in cap, la picioare. Din cauza agresorilor, specialistii de la inspectorat n-au mai reusit sa preleveze probe de sol si de apa de la depozitul din Chirca. Ei au revenit la Chisinau, pentru a anunta politia de aceste faradelegi. Solicitata de FLUX, Natalia Drosevan, contabila la "Medicamentum Anenii Noi" SA, ne-a spus ca nu-i vinovata de incidentul produs vineri, 22 octombrie. "Eu n-am auzit sa fi fost batuti ecologistii de la Chisinau. Am refuzat sa plec cu ei acolo, pentru ca in acea zi lipsea directorul si nu-i puteam insoti, fara permisiunea lui", afirma contabila Drosevan.
Depozitul din Chirca se afla de mai multi ani in atentia ecologistilor. Mihai Mustea, vicedirectorul Inspectoratului ecologic, ne-a comunicat ca substantele chimice de aici, utilizate la producerea medicamentelor, sunt pastrate in conditii proaste. Majoritatea lor au ambalaj gaurit, sunt puse direct pe podea, dar nu pe rafturi, cum prevad normele sanitare. Pe acoperisul depozitului lipsesc multe foi de ardezie, iar un perete este inlocuit cu plasa de metal. Directorul "Medicamentum Anenii Noi" SA, Sergiu Nituleac, a fost avertizat de catre ecologisti inca in iarna anului 1994. "Au trecut atatia ani, dar aici practic nimic nu s-a schimbat. Totul s-a lasat in voia soartei", afirma specialistii de la inspectorat.
Ina Prisacaru, FLUX
Cinematograful "Patria" intr-o noua varianta
Nationalul craiovean doreste sa joace la Cahul
Scriitorul Rolf Stolz a vizitat Chisinaul
Cinematograful "Patria" intr-o noua varianta
Programata pentru 22 octombrie, redeschiderea cinematografului "Patria" va avea loc, cu mai multa probabilitate, pe 30 octombrie curent, si va dura in total trei zile.
Revirimentul principalului cinematograf din Chisinau, reconstruit acum integral, va fi marcat de proiectia mai multor megafilme hollywoodiene: "Soldatul universal-2", "Al 13-lea luptator", "Mama vitrega" si "Titanic". Timp de o saptamana, pe langa retrospectiva unor pelicule clasice vechi, in sala mare si cea mica vor mai fi demonstrate, concomitent, filme de fictiune si de animatie pentru copii. Deocamdata, organizatorii tin in taina lista invitatilor de onoare din strainatate, pe langa acestia, la eveniment mai fiind invitati oameni de creatie si de cinema din republica.
Victor Selin, directorul firmei "Colaj" SRL, actualul patron al "Patriei", a motivat amanarea cu o saptamana a redeschiderii cinematografului prin faptul ca unii furnizori locali nu au transportat la timp materialele de constructie necesare. El a declarat ca in acest moment reconstructia localului este aproape finisata, intregul aparataj - cel de incalzire si conditionare a aerului, sistemul ultramodern de sonorizare si proiectie a filmelor "Dolby Suraund Digital", precum si fotoliile, aparatele de joc etc - fiind deja instalat. Selin a mentionat ca noua conceptie a "Patriei" a fost preluata dupa modelul cinematografelor din SUA si din Europa, modelul american prevaland totusi. Astfel, de acum incolo, cinematograful "Patria" va dispune, pe langa cele doua sali de cinema, a cate 600 si 150 de locuri, si de o cafenea pentru copii, cateva baruri, o loja VIP, o cafenea "Internet", asamblata cu aparte de joc s.a. Catre sarbatorile de Craciun patronii cinematografului planifica si inaugurarea unei sali de realitate virtuala.
Alina Anghel, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Nationalul craiovean doreste sa joace la Cahul
pentru contul de reconstructie a unicului teatru din sudul Moldovei
Acum o luna si ceva, colectivul Teatrului muzical-dramatic "B.P.Hasdeu" din Cahul, ramas fara scena de un an de zile, a lansat pe paginile FLUXULUI un apel de ajutor. In vara anului trecut, in urma ploilor abundente, scena din localul care necesita reparatii capitale s-a prabusit. Dintre numeroasele institutii sesizate, inclusiv cele locale, a raspuns doar Ministerul Culturii de la Bucuresti, oferind cahulenilor utilaj scenic valoros. Intre timp, trupa teatrului, in conditii greu de imaginat, si-a continuat activitatea, dand reprezentatii la Colegiul pedagogic din Cahul, uneori si in aer liber, mergand in turnee in sudul Moldovei si in Romania.
Dupa cum ne-a spus Victor Ignat, neobositul director al teatrului "B.P. Hasdeu", nimeni nu a mai raspuns apelului lansat de actori. "Lumea nu ne aude sau nu vrea sa ne auda. Repetam spectacolele si nu parasim locurile de munca cu gandul ca intr-o zi, poate, se va rezolva si problema noastra", marturiseste directorul. Recent, teatrul a primit o scrisoare din partea Ministerului Culturii roman prin care se confirma ca ministerul se ocupa de reconstructia teatrului. Teatrul urma sa primeasca de la Bucuresti fotolii pentru sala, - dar pentru care sala? se intreaba actorii. Un suport a venit si din partea Teatrului National din Craiova, care doreste sa joace la Cahul, cu scopul de a colecta mijloace pentru reconstructia teatrului.
De ieri, Victor Ignat participa la o intrunire a oamenilor de cultura la invitatia Directiei cultura din Pitesti. Ceva mai devreme, teatrului din Cahul i s-a propus sa faca un schimb de turnee cu cel din Pitesti, "Alexandru Davila". Deoarece cahulenii nu au scena, numai ei vor realiza acest schimb cultural. Intrebat ce ar monta in primul rand, daca ar dispune de o scena si un local adecvat, directorul ne-a spus ca doreste sa regizeze "O scrisoare pierduta", intr-o varianta mai noua.
Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Prin desenul sau, Nina Revulet l-a eliberat pe Ilie Ilascu
Ultima dorinta a Nataliei Ilascu, mama lui Ilie, a fost sa i se puna la capatai portretul fiului. Desenul, executat in creion de pictorita Nina Revulet, a devenit in ultimii ani ca o icoana pentru mama lui Ilie. Pictorita ne-a marturisit ca nu l-a cunoscut niciodata si atunci cand l-a pictat era manata de o singura dorinta, sa-l vada la libertate.
Natalia Costas, FLUX
Casa in care locuieste Nina Revulet este plina de flori, tablouri si martisoare. De cand se tine minte picteaza. "La numai trei ani, povesteste ea, i-am desenat mamei tot cuptorul cu creioane colorate. Pentru ca de mica eram foarte nazbatioasa, mama ma lega de un copac si-mi punea intr-o parte o farfurie cu mancare, iar in cealalta parte - o foaie de hartie si trei creioane colorate".
In sat, la Frasin, toata lumea o cunostea pe Ninuta lui Vasile Taraiac si sotiile acesteia. "Si acum, la 50 de ani, am impresia ca as mai fi in stare de nazbatii. Vroiam sa ma fac artista de teatru, dar mama imi spunea ca e o profesie urata. Pana la urma, tot la teatru am ajuns, atat doar ca in calitate de pictorita".
Ninei nu-i plac oamenii care vand flori, pentru ca, crede ea, florile sunt date de Dumnezeu pentru a fi daruite si a aduce bucurie oamenilor si e pacat sa vinzi flori. Nu-i plac nici oamenii mincinosi. Toate tabloruile sale sunt insotite de martisoare. Acestea sunt asemeni unei carti de vizita, precum e si motivul pomului persistent in tablourile ei, fiindca "viata omului e asemeni unui pom". "Desenele mele sunt foarte simbolice. Pentru ca sunt tacuta din fire, ele vorbesc pentru mine", ne marturiseste pictorita.
Motivul pomului poate fi gasit si in tablourile cu Ilie Ilascu. "In 1994, impreuna cu regretata Lidia Istrati am pichetat cladirea Ambasadei Ruse, cerand ca Ilie sa fie eliberat din detentie. Atunci am obtinut un calendar cu el impreuna cu inca trei detinuti, pe care l-am atarnat pe perete. Chipurile lor m-au privit mult timp de dupa gratii. Intr-o buna zi insa, am hotarat sa-i scot din cusca de fier. Asa s-a nascut primul meu desen despre martirii grupului Ilascu", ne povesteste Nina.
"Imi doresc ca lucrarile mele sa-si gaseasca loc in muzeul Ilascu"
Din cele cinci lucrari cu Ilie, cel de-al doilea i l-a daruit ulterior Nataliei Ilascu, acum 4 ani, de Sanzieni. Atunci a mers impreuna cu membrii fundatiei "Plaiul mioritic" in satul de bastina al lui Ilie. Aici, povesteste Nina, a gasit o casa trista, batraneasca, cu un pom de mere varatice la poarta. "Imi amintesc cum maica-sa a alergat intr-un suflet de prin mahala si ne-a intrebat daca i-am adus vesti de la fiu. Nu i-am putut raspunde nimic. S-a jeluit de soarta si ne-a spus ca nu-i ajung bani nici ca sa mai puna lumanari la biserica in sanatatea fiului. Pentru ca sa-i alinam durerea i-am dat desenul fiului pe care cu lacrimi in ochi l-a strans la piept. De atunci, nu s-a mai despartit de el. Am auzit ca a lasat cuvant de moarte ca in casa ei sa faca muzeu. Nu stiu daca se va realiza, dar imi doresc ca lucrarile mele sa-si gaseasca locul in acest muzeu".
De vreun an, Nina Revulet nu mai picteaza. Si nu din lipsa de inspiratie sau dorinta, ci pentru ca nu are scule si nici hartie. De 9 ani, adica practic dupa reorganizarea teatrului "A. S. Puskin" unde lucra in calitate de pictorita, ea e somera. Acum singura ei bogatie sunt florile, tablourile si un motanas roscat. Pentru a se intretine, lucreaza servitoare, iar in timpul liber brodeaza pentru bani putini. "Atunci cand brodez uit de saracie, de foame si boala", ne marturiseste pictorita. N-a mai vrut sa se intoarca la teatrul din care foarte multi actori cu care a lucrat au decedat. "Am fost prieteni buni cu Maria Dragan, cu Valeriu Cupcea, care a decedat intr-un an cu mama. Pentru ca nu am posibilitate sa merg la mormantul mamei, merg deseori la cimitirul central de pe strada Armeana, unde ma izolez de restul lumii".
Desi afara e doar miez de t oamna, Nina Revulet e in asteptarea primaverii, confectionand multe martisoare care simbolizeaza pentru ea insasi viata, si spera ca la 1 martie sa le daruiasca oamenilor intalniti in strada, iar acestia sa devina mai buni...
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Scriitorul Rolf Stolz a vizitat Chisinaul
In cadrul unui pelerinaj prin mai multe state, pe parcursul saptamanii trecute la Chisinau unul dintre cei mai celebri scriitori germani, Rolf Stolz. El a avut o serie de intalniri cu la Biblioteca "B.P.Hasdeu" cu iubitorii literaturii germane, cu lectorii si studentii facultatilor umanitare din cadrul diverselor institutiii de invatamant superior din republica. Celor prezenti la intalniri, Stolz le-a citit cateva dintre operele sale si a raspuns la numeroasele intrebari ale publicului.
Atasatul cultural al Ambasadei Germaniei la Chisinau, Herbert Kugel, l-a caracterizat pe Rolf Stolz ca pe unul dintre cei mai valorosi reprezentati ai literaturii germane contemporane. Stolz este autorul multor culegeri de poezie, povestiri, eseuri si a catorva opere pentru copii. In Germania, scriitorul a devenit cunoscut datorita cartilor sale: "Istoria celor trei cavaleri spanioli", "Der unverminderte Schrecken" s.a.
Elena Carlig, FLUX
Avem doi reprezentanti in Parlamentul Mondial al Copiilor
Avem doi reprezentanti in Parlamentul Mondial al Copiilor
Doi copii din RM, Diana Vartosu si Radu Rahu-Benco, participa zilele curente la lucrarile Parlamentului Mondial al Copiilor. Aceasta manifestare este organizata pentru prima data, cu folosirea experientei Parlamentului National al Copiilor, care este intrunit in fiecare an de Adunarea Nationala Franceza. Lucrarile intrunesc cate doi reprezentanti din cele 187 de state membre ale UNESCO.
Ion Ciobanu, secretar general-adjunct al Comisiei Nationale UNESCO din R. Moldova, a mentionat ca reprezentantii RM au fost selectati in urma participarii la o serie de concursuri din cadrul retelei scolilor asociate programelor UNESCO privind educatia si mediul. Pentru a le fi acceptata participarea, ei au mai scris si proiectul viitoarei Declaratii a copiilor.
Toti participantii la lucrarile Parlamentului Mondial al Copiilor vor conlucra alaturi de cei maturi si vor vorbi despre cultura pacii in lume.
Elena Carlig, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Ministrului Gremalschi nu-i plac campionii mondiali
Ion Dosca are un fan-club in Brazilia
In 1996, in Brazilia s-a deschis un fan-club al marelui maestru basarabean la jocul de dame, Ion Dosca.
La recent incheiatele Mondiale, Dosca s-a bucurat de o popularitate imensa in randul amatorilor acestui sport din Brazilia. El considera ca in "Tara cafelei" jocul de dame cedeaza in popularitate doar fotbalului si voleiului, fiind calificat de catre compatriotii lui Pele ca "sportul saracilor".
Spre deosebire de ministrul Educatiei si Stiintei, Anatol Gremalschi, care nu a dorit sa converseze cu campionul mondial decat prin intermediul secretarei, in Brazilia, Dosca a fost invitat de catre organizatori in diferite institutii publice pentru a oferi tinerilor partide demonstrative. Cat timp a stat acolo el a eclipsat chiar si vedetele din fotbal.
La un turneu international de la Odesa, Dosca a fost atat de extenuat dupa eforturile mintale depuse, incat nu a putut dormi timp de 9 zile. A fost nevoie de interventia promta a medicilor ca sportivul sa fie readus la normal.
Constantin Tampiza, presedintele Federatiei moldovenesti la jocul de dame, intentioneaza sa deschida la Chisinau "Academia lui Ion Dosca", unde copiii ar putea invata chiar de la campionul mondial.
Cel mai promitator tanar de la noi este Andrei Catana din Orhei, campion mondial printre cadeti.
Anatol Plugaru, un vechi prieten de-al performerului, crede ca avand o astfel de conducere, n-avem de ce ne face iluzii in privinta viitorului sportului, unui campion mondial neoferindu-i-se macar conditii de trai adecvate.
Ion Dosca are 33 de ani si locuieste intr-un apartament cu doua odai. La Mondialele din Brazilia el a plecat pe cont propriu, urmand ca la intoarcere Departamentul Tineret si Sport sa-i restitie cheltuielile.
A fost pentru prima data cand Dosca a plecat la un turneu de o asemenea anvergura fara antrenor sau medic.
Campionatul Moldovei. Divizia Nationala
Zimbru sedus de (a)Roma
Zimbru-Roma 1:2
Campioana Moldovei a pierdut surprinzator de la balteni. Arbitrul meciului, Banari, a acordat ambelor formatii 7 cartonase galbene si 2 rosii.
Dupa joc, unul din antrenorii Zimbrului, Gavrilan, l-a lovit pe arbitrul intalnirii cu mingea in cap, incident pe care Banari l-a inscris in agenda partidei.
Constructorul-Sheriff 1:0
Energetic-FC Agro 1:0
Olimpia - Nistru-Unisport 2:3
Tiligul - Moldova-Gaz 1:0
Campionatul Romaniei. Divizia A-Ursus
In derby-ul Moldovei, Bacaul e mai tare ca Galati
Steaua-Dinamo 1:1
In derby-ul etapei a XIII-a, Steaua si Dinamo au terminat nedecis 1:1 intr-o partida extrem de spectaculoasa pe Stadionul Ghencea din Bucuresti. Alb-rosii au ratat un penalty in min.2 prin Mutu si au trimis de 4 ori balonul in bara, Steaua avand si ea mai multa ocazii de a marca.
In min. 3 a avut loc o incaierare serioasa intre jucatorii ambelor echipe. Ienei si Lacatus au fugit pe teren pentru a-si potoli jucatorii. Cei mai sifonati din altercatie au iesit Haldan si Ciocoiu.
In ultima jumatate de ora Dinamo a avut avantajul "omului in plus", in urma eliminarii stelistului Laurentiu Rosu.
FC National-Rapid 2:3
Rapid a benefeciat de un autogol si un penalty ratat de "bancari".
FCM Bacau-Otelul 1:0
In derby-ul Moldovei, bacauanii s-au impus la limita printr-un gol foarte frumos marcat de Trofin.
Ceahlaul-FC Arges 1:0
Pitestenii au evoluat ultimele 11 minute cu fundasul Remus Galmencea pe post de portar, deoarece goalkeeper-ul Bogdan Vintila a reusit "performanta" de a primi in doua minute 2 cartonase galbene pentru... proteste.
Universitatea-Extensiv 3:0
Derby-ul craiovean s-a terminat cu vicyoria clara a "fratelui mai mare", Claudiu Niculescu reusind "dubla".
Campionatul Rusiei. Etapa 28
Curtian inscrie
Krilia Sovietov-Zenit 3:2
Sandu Curtian a evoluat remarcabil pentru formatia sa (Zenit), reusind sa inscrie in penultimul minut de joc golul doi, la o pasa venita de la Panov. "Sport-Express" i-a dat calificativul 7, fiind cel mai inalt din echipa.
Uralan - Cernomoret 3:1
Radu Rebeja (Uralan) a fost introdus in teren in min.53, cand l-a schimbat pe autorul primului gol, Tuticenko. "Sport-Express" l-a notat cu 6. Maevici a fost rezerva.
Lokomotiv-TSKA 1:0
Oleg Siskin s-a aflat pe teren pana in min. 57, dupa care a fost schimbat cu Taplin, nota primita a fost 5,5.
Saturn-Rostelmas 1:1
Adrian Sosnovski a bifat toate cele 90 de minute pentru Saturn, fiind apreciat cu nota 6,0.
Rubrica sustinuta de Dorian Jereghi, FLUX
