|
|
COTIDIAN NATIONAL
Anul III, Nr. 129 (562) JOI, 28 OCTOMBRIE 1999
SE CAUTA O SOLUTIE
Unde te-ai pornit, Moldova draga?
Constantin Tanase, FLUX
...Imi amintesc ce forfota mai era la Chisinau acum 10 ani. Mitinguri, demonstratii, marsuri, lozinci. "Jos Grossu!", "Jos Demidenko!", "Jos mafia!", "Noi suntem acasa!" etc.. Atunci nici nu banuiam macar ca, scandand "Jos Grossu", pregateam drumul spre putere dlui Trica si dlui Valerica, incat scandand "Jos mafia!", netezeam, de fapt, cararusa pentru adevarata mafie, iar laudandu-ne ca "Noi suntem acasa!" ne pregateam, de fapt, sa pornim prin Spania, Grecia si Portugalia dupa o bucata de paine. Visurile de "eliberare nationala" s-au risipit si nu ne-a mai ramas nimic, decat regrete, ura, pesimism, incrancenare, umilinta...
Si daca am ajuns aici, am o vorba cu tine, draga cititorule. Spune-mi, ma frate, cum stai cu fericirea? Ma refer nu la fericirea pe care o viseaza o domnisoara de 17 ani, ci la fericirea cea prozaica de a avea, pur si simplu, un salariu bun si la timp, sa-ti ajunga de mancare si de imbracaminte si chiar sa mai poti strange un ban pentru ziua de maine, sa poti merge vara intr-un concediu la munte sau la mare. Adica nu e vorba sa faci avere, dar sa-ti ajunga pentru un buchet de flori la o zi de nastere, un cadou la o nunta, sa-i cumperi copilului o jucarie si un computer, sa te abonezi la un ziar, sa-ti permiti o bucatica mai buna... Ca, da, tragi si tu in plug zi de zi, iar anii trec si viata se duce si ce-ai inteles din ea? Dar viata se duce, dragul meu, uite-o cum trece pe langa tine, uite cum te incarunteste, te chirceste si te urateste, uite-o cum iti flutura a adio si unde-i fericirea ta cea mare pe care ai visat-o cand erai tanar?..
Noi am ramas cu bancurile, ei - cu bancile
Mi se pare ca marea noastra drama e ca noi ne-am obisnuit cu mizeria. Si nu e vorba de mizeria materiala, ci de cea politica. Ne-am inglodat atat de tare in ea, incat am pierdut simtul perspectivei istorice. Nemtii, de exemplu, dupa ce au pierdut razboiul cu rusii, si-au adunat cei mai buni economisti, politicieni si filozofi si au decis incotro merg. Si astazi vedem unde au ajuns. Noi am procedat altfel. Dupa ce in '89 parca-parca ne trezisem, ne-am frecat vreo doi ani pe la ochi, ca unii sa poata fura in voie, si in '94 am zis: Mergem cu agrarienii! Si am mers. Acestia au legalizat jaful, ridicandu-l la rang de politica de stat. Au imprumutat milioane de dolari de la organismele internationale, cu care si-au deschis sereleuri. Iar noi ne uitam ca prostii la dansii si, in loc sa le cerem socoteala si sa-i bagam la racoare, radeam de Motpan si Sangheli cat is de "prosti", bucurandu-ne, bineinteles, de cat suntem noi de destepti. Si uite ca noi, "desteptii", am ramas cu karandasul lui Sangheli si bancurile despre 380 de grade, iar ei au ramas cu bancile si astazi huzuresc intr-un dulce anonimat...
Apoi i-am dat jos pe agrarieni si am crezut ca am obtinut o mare biruinta. In realitate, tot noi am ramas prosti, fiindca, la drept vorbind, agrarienii atata si asteptau: sa fie dati jos, caci obosisera de atata furat, adunasera prea multe averi si aveau nevoie de timp liber ca sa se bucure de ele. Si noi i-am "rasturnat", oferindu-le placerea sa se bucure de dulceata vietii. Am ales alt parlament si credeam ca L-am apucat pe Dumnezeu de un picior. Dar, de fapt, l-am apucat pe dracu de coada. Astia de "centru-dreapta", fiind, poti sa zici, patrioti de-ai nostri, cum s-au vazut alesi s-au pus si ei vartos pe "treaba". Scandalurile se tin lant. De doi ani se vorbeste de mafie si coruptie, dar tocmai trei coscogeamite institutii - Ministerul de Interne, Procuratura si Securitatea - si inca atatea organizatii fiscale, garzi financiare, politii economice etc. nu au reusit sa puna mana pe nici un mafiotel, oricat de mititel si prapadit ar fi! Sa zica: iaca, iubit popor, cum arata! Uite, aista te fura!
Cum sa intram in Europa cu fundurile rupte?
Noi inca n-am inteles ca noua guvernare este cu mult mai periculoasa decat agrarienii, fiindca e mai smechera. Agrarienii furau deschis, vorbeau prost romaneste. Acestia de azi vorbesc frumos, fura atent si ne indeamna sa intram in Europa. Desigur, lor, cu buzunarele pline, le vine sa intre in Europa. Dar cum sa ne pornim noi incolo cu punga goala si cu fundurile rupte? Acestia, de cand "ne conduc", ne hranesc numai cu declaratii despre "aprofundarea reformelor". Si cat ei "aprofundeaza reformele", bietii moldoveni se "aprofundeaza" prin cimitire...
Asadar, asta-i marea noastra drama, draga cititorule: ne-am obisnuit cu mizeria politica. Si cand zic eu ca nu avem simtul perspectivei istorice, iata la ce ma refer. Daca aruncam o privire in urma si analizam ce s-a intamplat cu noi si cu Moldova in acesti zece ani, vedem ca nu am fost in stare sa facem o optiune clara in privinta directiei in care ne miscam. Noi de fapt nici acum nu stim in ce directie mergem si ce dorim. Zece ani din viata am pierdut ca sa nu intelegem incotro mergem! Respingem optiunea unirii cu Romania din motiv ca vrem sa fim independenti, ca nu ne plac "tiganii" de romani, ca nu vrem sa fim "provincie"... Bun. Respingem optiunea comunistilor de refacere a imperiului sovietic pe motiv ca nu vrem sa redevenim "gubernie". Buna si asta. Adica mergem pe calea independentei. Se accepta. Dar cum mergem si cu cine mergem, te-ai intrebat vreodata? Moldova noastra, care merge de 10 ani "pe calea independentei", se aseamana azi cu o caruta stricata, plina cu haidai beti, care chiuie si se injura ca laiesii, iar noi, poporul, o impingem din urma ca s-o ridicam pe culmea dealului (a fericirii). Cand iaca-iaca sa ajungem la jumatate de deal, chefliii "aprofundeaza reformele", doboara la pamant leul national, inceteaza de a ne mai plati salariile si pensiile si ne propun referendumuri si alegeri anticipate. Ei bine, sa admitem ca iesim maine iar la votare. Credeti ca o sa-i votam pe altii! Pe dracu! Tot pe acestia o sa-i votam. Sau pe altii, dar tot de teapa lor: va pleca dl Trica si va veni dl Valerica. Si iar se va umplea caruta cu haidai, si iar scandaluri si chiuieli, si iar vor "aprofunda reformele", si iar ne vor indemna in Europa, si iar vom ajunge la jumatate de deal, si iar ne vor propune referendumuri si alegeri anticipate... Si tot asa mai departe. Dar unde mai departe? Asta-i intrebarea!
Pleaca dl Trica si vine dl Valerica
Eu zic ca noi mergem gresit si nu dorim nici in ruptul capului sa intelegem un lucru simplu de tot: nu poti sa ajungi pe culmea dealului (fericirii) intr-o caruta stricata. Ce folos ca, periodic, in caruta conduc cand dl Trica, cand dl Valerica, daca nici caruta nu-i buna si calea e aleasa gresit? Daca am fi niste oameni destepti, ne-am pune doua intrebari simple: fratilor, unde ne-am pornit si cu cine ne-am pornit? Hai, draga cititorule, sa vorbim deschis: Ce folos ca s-a dus Snegur si a venit Lucinschi? Ce folos ca s-a dus Motpan si a venit Diacov? Ce folos ca s-a dus Ciubuc si a venit Sturza? Ce folos ca se va duce dl Trica si va veni dl Valerica?
Problema, deci, nu e de a-l schimba pe dl Trica cu dl Valerica, ci cu totul alta. Eu zic, draga cititorule, sa ne gandim la acest lucru. Si daca ne vom gandi serios, poate vom intelege ce trebuie sa facem mai departe.
Fondurile private de pensii vor asigura batranilor un viitor mai bun
"Cea mai mare incalcare a drepturilor omului in R. Moldova este saracia..."
Parlamentul R. Moldova a depus, miercuri, la judecatoria sectorului Buiucan probe privind constitutionalitatea demiterii, la 9 iulie curent, a vicepresedintelui parlamentului, Valeriu Matei, a declarat Radu Turcanu, consultant superior in Directia juridica a parlamentului.
Reprezentantul legislativului a prezentat completului de judecata, in calitate de probe, stenograma sedintei parlamentului din 9 iulie, decizia Curtii Constitutionale cu privire la respingerea ca neintemeiata a cererii privind constitutionalitatea demiterii din functie, depusa de Valeriu Matei, si o referinta in care este motivata legalitatea demiterii acestuia. Turcanu a comunicat ca Matei a cerut completului de judecata o interpretare lingvistica a termenilor "revocare" si "demitere", motivand ca in Regulamentul parlamentului termenul "demitere" nu figureaza, ceea ce face ca Hotararea parlamentului sa vina in contradictie cu normele legislative.
Urmatoarea sedinta judecatoreasca din cadrul acestui proces, care va avea loc la 9 noiembrie curent, este rezervata dezbaterilor, cererilor, comentariilor, precum si interpretarii, in conformitate cu Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, a celor doi termeni, a mai declarat Radu Turcanu. (AP FLUX)
Nota redactiei
"Sarea" ziaristica de care va vorbeam ieri o lasam pentru Editia de Vineri. Astazi, ne limitam doar la cateva reactii venite la rubrica de mai jos.
REPORTERUL DE SERVICIU
"Valeriu Matei are grija doar de propria persoana si de egoismul sau..."
Iurie, student din Chisinau: Sunt revoltat de comportamentul liderului PFD, Valeriu Matei, pentru care am votat la fostele alegeri prezidentiale si parlamentare. Am citit ieri in FLUX ca dlui a actionat in judecata parlamentul si, la inceput, m-am bucurat, dar cand am citit care sunt motivele gestului sau, am ramas indignat. Dlui cere restabilirea sa in functia de vicepresedinte al legislativului, cu incasarea diferentei de salariu pentru lipsa fortata de la lucru. Am inteles ca Valeriu Matei are grija doar de propira persoana, de egoismul sau. In loc sa intreprinda ceva spre binele alegatorilor, care nu primesc salariile cu anii, dlui se simte ofensat ca parlamentul l-a demis din inaltul post.
Ion Cretu, Chisinau: Cred ca declaratia lui Valeriu Matei, prin care spune ca va conditiona participarea la guvernare a PFD, este populista. Potrivit lui Matei, unul din motivele acestui pas l-a constitiut neadmiterea pana acum in legalitate a Mitropoliei Basarabiei. Sunt sigur ca nimeni nu l-a incurcat pe V. Matei sa legalizeze activitatea Mitropoliei Basarabiei, daca luam in considerare faptul ca ministrul Justitiei este un ministru pefedist.
(Alina Anghel, FLUX)
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Fondurile private de pensii vor asigura batranilor un viitor mai bun
Interviu cu Evlampie Donos, viceministrul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei
Majorarea pensiei de varsta in urmatorii ani nu se prevede, cu toate ca pensia medie este de numai 87 de lei, cand cosul minimum de consum a fost, in septembrie, 117 lei. Cei peste 556 mii de pensionari din republica supravietuiesc printr-un miracol, caci si aceste pensii le primesc cu mare intarziere. Potrivit viceministrului Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, Evlampie Donos, nici reformarea sistemului de pensii, inceputa la 1 ianuarie curent, nu determina o majorare a pensiei de stat, care, "oricum, va ramane mica si nu va putea asigura un mod decent de viata pentru pensionari". El considera ca numai implimentarea Legii cu privire la fondurile private de pensii, existente in majoritatea statelor europene, va imbunatati viata persoanelor de varsta a treia. Desi legea a fost deja adoptata, in republica nu exista nici un fond de asigurari.
- Domnule Donos, care sunt fondurile private de pensii?
- Sunt fondurile prevazute de Legea cu privire la fondurile private de pensii, prin intermediul carora orice persoana va putea sa-si asigure, in afara pensiei de stat, o pensie suplimentara, mult mai mare. Vor exista fonduri inchise, in cadrul unitatilor economice, pentru salariati, si fonduri de tip deschis, constituite de banci si societati de asigurare. Programele de pensionare ale fondurilor vor indica marimea contributiei, durata de asigurare si marimea pensiei suplimentare, care depinde de contributiile transferate. Pensia de stat este si va continua sa ramana destul de mica, ceea ce nu permite si nu va permite pensionarului sa duca un mod de viata decent. In reformarea sistemului de pensii, trebuie sa ne focalizam atentia anume la implimentarea cat mai rapida si cat mai eficace a sistemului privat, care este viitorul asigurarilor sociale.
- Cui sunt destinate fondurile private inchise de pensii?
- Salariatilor unitatilor economice in care conditiile de munca sunt nocive, iar angajatii sunt pensionati la o varsta timpurie. Acestia sunt aviatorii, persoanele care lucreaza la extragerea pietrei, la caile ferate etc.
- Aparitia fondurilor private de pensii ar anula sistemul existent?
- Nicidecum. Legislatia prevede trei componente ale sistemului de pensionare. Primul component este de stat, al doilea - optional, care se diversifica in fonduri inchise si deschise. Sistemul de stat este de baza si functioneaza dupa formula "cat acumulam, atata platim". Componenta a doua, capitalizata, mai putin supusa riscului inflatiei, are principiul "acumulam, investim, capatam beneficii, platim pensii". A treia componenta este personala, pentru cei care doresc sa incheie un contract de asigurare cu un anumit fond. Aceasta structura este foarte buna.
- Pare ademenitoare componenta a doua, dar suntem oare pregatiti pentru ea? Poate statul sa asigure astazi securitatea persoanelor care vor investi in aceste fonduri?
- Ar fi gresit sa punem problema astfel. La etapa actuala, noi nu avem alta solutie. O crestere a pensiilor prin sistemul de stat in urmatorii ani nu se prevede. Avem foarte multe probleme la plata restantelor la pensii. Odata cu inviorarea economica, sigur ca va avea loc si o majorare, dar sistemul redristibutiv, actual, va asigura tot timpul pensionarii cu pensii mici. Mai mult, situatia demografica in toate statele, inclusiv si la noi, este astazi foarte complicata: mortalitatea creste, natalitatea - scade, deci are loc procesul de imbatranire a populatiei. Statul nu va mai putea suporta acoperirea financiara si plata pensiilor prin acest sistem. Este imposibil. Raportul actual e urmatorul: trei persoane lucreaza, iar doua primesc pensii.
- De ce intarzie crearea unor asemenea fonduri?
- In sistemul de pensii privat, oamenii trebuie sa fie siguri ca fondurile in care au depus banii nu vor ajunge intr-o stare de insolvabilitate si ca, la atingerea varstei de pensionare, prevazuta in programe, ei vor benefia de pensii. Ca sa nu fie descreditata ideea despre asigurari, este nevoie ca statul sa pregateasca baza legislativa si materiala, sa elaboreze reglementari suplimentare si sa asigure o supraveghere a sistemului. Pana vom trece la realizarea politicii fondurilor private de pensii, sper sa fie infiintata, in acest an, Casa Nationala de Asigurari Sociale, structura centrala care va realiza politica in domeniul sistemului de stat de pensionare, iar in judete - case teritoriale de asigurari si trecerea la evidenta individuala a contribuabililor.
- Implimentarea sistemului privat de pensii poate avea un succes garantat?
- Si Rusia, Si Kazahstanul, si Tarile Baltice au comis greseli in realizarea politicii sociale in domeniul pensiilor. Au probleme si tarile europene, caci criza economica a afectat serios regimurile de securitate sociala. As vrea, insa, sa mentionez ca, promovand reforma, noi trebuie sa tinem cont de factorul national, de posibilitatile noastre de a acoperi un program sau altul. Populatia republicii este, in mare parte, rurala, iar agricultorii transfera foarte putini bani in buget, dar li se plateste mult mai mult, sub forma de pensii, din bugetul asigurarilor sociale.
- Dupa mai bine de jumatate de an, ce obstacole intampina reforma in sistemul de asigurari sociale?
- Sunt greutati de tip obiectiv, dar si subiectiv. Nu avem specialisti calificati, care sa cunoasca bine domeniul, n-avem nici modalitati de promovare a noii politici de asigurare. Nu avem institutii care sa pregateasca acesti specialisti. Sunt nesatisfacut de unii sefi din judete, care promoveaza astazi aceasta reforma. La infiintarea noilor structuri, in functiile de conducere in domeniul asigurarilor au fost promovate unele persoane incompetente. Acestia au ramas cu mentalitatea formata in regimul vechi, de care nu s-au detasat. Dar noi avem nevoie de o gandire noua. Dupa instituirea Casei Nationale, vom numi in structurile teritoriale doar persoane bine pregatite.
Interviu realizat de Natalia Cojocaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
IN DIALOG DIRECT CU DUMNEAVOASTRA
"Cea mai mare incalcare a drepturilor omului in R. Moldova este saracia..."
Avocatul Parlamentar Constantin Lazari, doctor in drept international public, raspunde la intrebarile cititorilor FLUXULUI
1. Gheorghe Munteanu: Care este rolul avocatului parlamentar (avocatului poporului) in R. Moldova?
- Scopul fundamental al activitatii avocatului parlamentar (AP) este de a apara cetatenii de abuzurile autoritatilor administratiei publice. Intre democratie, drepturile omului, statul de drept si institutia AP exista o legatura indisolubila. Din pacate, nu toti cei de la guvernare cunosc importanta acestei institutii, dar cu ajutorul mass media sper sa inlatur acest vacuum informational. Pentru detalii consultati si Legea cu privire la avocatul parlamentar din 17.10.1997.
"...Eficacitatea parlamentului se va mari, daca numarul parlamentarilor va fi de 51, alti 50 fiind membri ai Consiliului de experti..."
2. Sergiu Miroliubov: Care este pozitia Dvs. fata de initiativele de modificare a Constitutiei?
- Venim cu totii dintr-o societate cu un regim totalitar, de aceea, nu ma mira propunerile de modificare a actualei forme de organizare a puterii in stat, adoptarea unor legi ce vin in contradictie cu Conventiile internationale, lipsa experientei de a conduce in noile conditii. Formal, ne-am declarat un stat de drept si democratic, dar in realitate am facut foarte putin in acest sens. Personal, pledez pentru o forma de guvernamant parlamentara, cu largirea imputernicirilor executivului, mai ales in domeniul economic. De asemenea, cred ca eficacitatea parlamentului se va mari, daca numarul parlamentarilor va fi de 51, alti 50 fiind membri ai Consiliului de experti (juristi, economisti s.a.) care vor prezenta avize la legi, programe de dezvoltare a republicii etc..
Desigur ca, in conditiile de criza economica si politica in care ne aflam, cei ce pledeaza pentru o republica prezidentiala au sorti de izbanda. Viitorul va arata, insa: fie ne vom integra in structurile europene, fie ne vom intoarce cu zece ani in urma.
3. Ion Balan: Credeti ca e posibila o integrare a republicii in structurile europene?
- Integrarea in Uniunea Europeana este o sansa reala de potentare a strategiei de reforma spre a realiza libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor, fortei de munca etc. Dar, pentru aceasta, e necesara armonizarea legislatiei noastre cu cea vest-europeana, adoptarea a noi coduri civile, comerciale s.a. Pentru ca astazi, de exemplu, in Europa nu se mai poate vorbi despre drept comercial national fara sa se faca trimitere la drept comercial comunitar. Trebuie sa convingem Occidentul de intentiile noastre de integrare si sa intreprindem pasi concreti in aceasta directie.
4. Nicolae Costas: E posibil ca intr-un stat democratic sa fie incalcate drepturile omului?
- Daca drepturile civile si politice sunt asigurate prin forta legii, apoi drepturile economice sunt inca in mare suferinta. De aceea, trebuie luate masuri care ar asigura un echilibru intre drepturile civile si politice si cele economice si sociale, fiind cunoscut faptul ca inderdependenta dintre acestea este un principiu fara de care drepturile omului sunt doar partial indeplinite.
Este o idee simplista ca democratia se identifica neaparat cu bunastarea materiala. Calea spre democratie antreneaza mai multe disfunctionalitati: somaj, salarii insuficiente, conditii de locuit nesatisfacatoare etc. De aceea, orice efort pentru dezvoltarea structurilor sociale, economice si politice trebuie sa aiba ca temei ecuatia: democratie - drepturile omului. A devenit evident ca principalele cauze ale violarii drepturilor omului sunt saracia si lipsa de responsabilitate a puterilor din stat. Daca prima poate fi rezolvata numai pe calea dezvoltarii, apoi cea de-a doua numai prin instaurarea si functionarea deplina a democratiei. O societate democratica trebuie sa-si asigure si un sistem de garantii capabil sa determine protejarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
"...Conducerea trebuie sa-si puna drept scop solutionarea problemelor economice si sociale, avand la baza protectia si promovarea drepturilor omului..."
5. Ion Cosciug: Care drepturi se incalca mai des in R. Moldova si care sunt actiunile Dvs. in acest sens?
- Astazi, cand cosul minim de consum este de 700-800 lei, iar salariul mediu - de cca 300 lei, cand pensiile acopera doar 10% din necesitati, copiii si tinerii nu mai sunt protejati, iar persoanele cu handicap nu au inlesniri si surse de existenta, noua, tuturor, nu ni se mai asigura un nivel de trai decent. Aceasta este cea mai mare incalcare a drepturilor omului in R. Moldova, garantate de Constitutie.
Statul, care este cel mai important factor al politicii de securitate sociala (securitate economica), trebuie sa asigure protectia sociala a muncii, un nivel de trai decent, protectia persoanelor handicapate, protectia copiilor si a tinerilor s.a.m.d., prin elaborarea si adoptarea unor strategii si programe, cu suporturi materiale concrete.
Prin intermediul FLUXULUI, cer parlamentului, de comun acord cu guvernul si presedintele, sa convoace o sedinta deschisa cu tema "Respectarea drepturilor omului in R. Moldova - realitati si perspective", ca sa decidem ce vom intreprinde pentru respectarea acestor drepturi. In prezent, conducerea trebuie sa-si puna drept scop solutionarea problemelor economice si sociale, ale mediului inconjurator si luptei cu criminalitatea, avand la baza protectia si promovarea drepturilor omului.
6. Vasile Pascal: Ce credeti despre predarea religiei in scoala?
- Conform art. 9 al Conventiei europene privind protectia drepturilor si libertatilor fundamentale si a Constitutiilor majoritatilor statelor, "parintii au dreptul de a asigura potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori". Ca mai apoi in elucidarea dreptului la invatatura sa se prevada ca "Statul asigura libertatea invatamantului religios..." Nici una dintre aceste prevederi nu este inclusa in Constitutia noastra. Personal, sunt pentru introducerea unui curs "Problematica drepturilor omului si perspectiva religioasa". Si, desigur, pledez pentru adoptarea cat mai urgenta a Legii privind predarea religiei in scoala.
7. Natalia Marin: Cum se realizeaza in R. Moldova tratatele referitoare la echitatea genurilor?
- Actele internationale care au fost ratificate de R. Moldova prevad pentru statele-parti recunoasterea femeilor unei capacitati juridice identice cu cea a barbatilor. R. Moldova, ca stat semnatar, trebuie sa prezinte rapoarte periodice asupra masurilor de ordin legislativ, judiciar, administrativ sau de alt ordin, pe care le-a adoptat. Dar asemenea rapoarte nu au fost prezentate si la Comitetul pentru eliminarea discriminarii fata de femei nu s-a examinat situatia din R. Moldova.
Dar, pe langa declararea legala a egalitatii intre sexe, este necesara adoptarea unor masuri economice si sociale concrete. Realitatea este de asa natura, incat nu se respecta intotdeauna principiile si standardele consacrate prin lege, in special, in domeniul participarii femeii la activitatea organelor statului si la luarea deciziilor, accesul ei la functiile economice si administrative. Multe femei nici nu-si cunosc drepturile si una din sarcinile mele este de a le instrui in aceasta directie.
"...Intr-un stat de drept nu pot avea loc cazuri de maltratare a persoanelor..."
8. Elena Turcanu: Ce ar trebui sa se faca pentru ca politistii si angajatii penitenciarelor sa nu mai maltrateze detinutii si condamnatii?
- R. Moldova a ratificat "Conventia impotriva torturii si a altor pedepse si tratamente inumane sau degradante" din 1984, prin care se mentioneaza ca "nu exista nici un fel de imprejurari ce ar justifica provocarea, de catre un functionar public, intentionat, prin acte persoanelor dureri, suferinte acute, fie fizice, fie psihice, in scopul de a obtine informatii sau o marturisire". Aceste prevederi sunt si in art. 24 al Constitutiei. Cu toate acestea, astazi suntem martorii unor abuzuri comise indeosebi de angajatii politiei si ai penitenciarelor.
Angajatii politiei trebuie sa cunoasca "Codul de conduita pentru responsabili cu aplicarea legilor" din 1979, iar persoanelor supuse detentiei sau intemnitarii sa li se aplice "Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor" din 1977. Victimelor unor abuzuri le recomand sa apeleze la organele abilitate - conducerea ministerelor de profil, procuratura, cat si la avocatul poporului si la mass media. Trebuie sa tinem minte, insa, ca intr-un stat de drept nu pot avea loc cazuri de maltratare a persoanelor. Pentru ca astfel de situatii sunt o rusine si pentru stat, si pentru cei ce aplica Legea, acestia din urma din aparatori ai ei transformandu-se in infractori.
9. Lidia Grosu: Care sunt obligatiunile statului fata de persoanele de varsta a treia?
- Batranetea trebuie considerata, asa cum ea este de fapt, un simbol al experientei si al intelepciunii, al dragostei si daruirii. Toate tratatele internationale cu privire la drepturile omului contin, direct sau indirect, stipulari referitoare la drepturile persoanelor trecute de 60 de ani.
Articolul 11 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, prevede obligatia statului de a asigura un nivel de viata suficient pentru orice om si pentru familia sa, in care intra hrana, imbracamintea, o locuinta suficienta, precum si imbunatatirea constanta a conditiilor sale de existenta, prin adoptarea unor programe concrete. Actualul sistem de protectie sociala din R. Moldova este departe de a fi perfect. Alocatiile de stat pentru copii, ajutorul de somaj, pensiile, indemnizatiile etc. nu asigura un nivel decent de trai. Din lipsa finantelor, deseori, alocatiile si indemnizatiile nu sunt platite sau se platesc cu mare intarziere. Ajutorul pentru somaj il primesc doar 25 la suta din somerii inregistrati.
10. Boris Serbanescu: Cum este solutionata problema persoanelor refugiate, care sunt tot mai multe in R. Moldova?
- Deplasarea fortata - fie cauzata de conflicte politice si militare, fie de nivelul scazut de viata - a luat, astazi, dimensiuni importante. Tarile Europei Occidentale au inchis portile pentru migranti si refugiati. Astfel, cea mai mare parte a refugiatilor ce vin in R. Moldova au intentia de a incerca, prin diverse mijloace, sa patrunda pe teritoriul tarilor occidentale.
Ca tara europeana si mai ales datorita pozitiei sale geografice - lipsa frontierei la est si a controlului accesului strainilor in tara - in R. Moldova ar trebui sa fie promovata crearea unei legislatii, a unor structuri nationale operationale de control, precum si adoptarea unor documente de colaborare bilaterala, zonala, indeosebi cu tarile occidentale, pentru care R. Moldova a devenit o zona sanitara. Evident ca, fara resurse materiale si umane suficiente, prevederile instrumentelor internationale si regionale la care a aderat sau va adera R. Moldova vor ramane numai pe hartie sau, cel mult, aplicabile de o maniera imperfecta, inconsistenta si ineficace.
"...Astazi in republica sunt cca 120 mii de persoane cu handicap si ele nu sunt protejate de societate..."
11. Tudor Corcescu: Care este legatura dintre lupta cu criminalitatea si respectarea drepturilor omului?
- Lupta cu criminalitatea in raport cu respectarea drepturilor omului as caracteriza-o astfel - trei pasi inainte si doi inapoi.
Odata cu prabusirea vechiului sistem si trecerea de la un sistem economic hipercentralizat la mecanismele economiei de piata, societatea a ramas dezarmata in fata noilor infractiuni, in urma carora valori considerabile ale patrimoniului public s-au scurs in beneficiul unor grupari mafiote. Aceasta a aruncat o lumina nefavorabila asupra imaginii statului de drept si a reformei economice si a trezit o reactie negativa din partea cetatenilor, care solicita consolidarea unui climat bazat pe respectarea legii si a principiilor democratice.
Un rol deosebit in lupta cu criminalitatea ii revine Ministerului Afacerilor Interne. Avand misiunea de a apara viata, integritatea corporala, sanatatea, proprietatea si linistea tuturor cetatenilor - drepturi sacre si inviolabile -, MAI nu poate face acest lucru decat combatand cu maxima rigoare, eficienta si promptitudine incalcarea acestor drepturi de catre acel segment social, care se inscrie in sfera fenomenului numit "infractionalitate". Pe de alta parte, si aceasta zona de umbra este formata tot din indivizi carora, chiar in postura de infractori, trebuie sa le fie respectate si aparate drepturile. O ecuatie in care, din pacate, cel mai adesea este uitat al treilea termen, deloc neglijabil, daca vrem ca situatia sa fie cea justa. Este vorba despre oamenii legii, printre care se afla angajatii MAI si ai Justitiei, care trebuie sa se bucure de aceleasi drepturi si libertati ca oricare alti cetateni.
12. Valeriu Savca: Ati putea sa ne spuneti niste amanunte privind protejarea persoanelor cu handicap?
- Comunitatea internationala manifesta o atentie speciala in scopul asigurarii unui sistem de protectie pentru cateva categorii de persoane care, datorita starii lor de sanatate fizica sau mintala, au nevoie de ajutorul si asistenta colectivitatii in care traiesc. Le-as recomanda persoanelor interesate sa studieze si Declaratia drepturilor persoanelor handicapate adoptata de ONU la 9 decembrie 1975.
Conform art. 51 al Constitutiei, statul este dator sa asigure realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de instruire si de integrare sociala a persoanelor cu handicap, respectand drepturile si indatoririle ce le revin parintilor si tutorilor. Astazi in republica sunt cca 120 mii de persoane cu handicap si ele nu sunt protejate de societate.
Ridicarea calitatii sociale este un proces complex, care cere o analiza integrata a tuturor dimensiunilor, pentru ca numai astfel se poate realiza echilibrul dintre cresterea economica, dezvoltarea social-politica a republicii si satisfacerea asteptarilor la care au dreptul toti oamenii indiferent de varsta, sex, grad de instruire, capacitate fizica etc. Cunosc foarte multa lume necajita, pe care n-o asteapta nimeni in mileniul trei si, din acest considerent, imi permit sa-i intreb pe cei de la guvernare: ce facem cu acest segment al societatii, ce intreprindem pentru protejarea lui?
13. Aneta Jereghea: Ce ar trebui sa facem ca sa depasim criza politica, economica, sociala, culturala si stiintifica in care ne aflam?
- La cele mentionate mai sus, as adauga urmatoarele:
- executarea si respectarea stricta a legilor de catre toti cetatenii; dezvoltarea sectorului real si a antreprenoriatului; efectuarea privatizarii contra mijloace banesti, in scopul atragerii investitiilor straine; reorientarea exportului spre noi piete, retehnologizarea si restructurarea intreprinderilor industriale; crearea gospodariilor taranesti la sate, creditarea lor pe un termen de lunga durata; suprimarea coruptiei, care are un impact puternic asupra securitatii economice, sociale, politice si ecologice a statului; reformarea sferei sociale; restabilirea integritatii teritoriale a republicii; garantarea drepturilor omului, asa cum sunt proclamate in Constitutie, deoarece respectul pentru drepturile omului este nu numai o componenta esentiala, ci si o conditie sine qua non a unei dezvoltari durabile.
14. Redactia ziarului FLUX: Ce va doriti Dvs. si cetatenilor R. Moldova in mileniul trei?
- Filozoful chinez Confucius a spus: "In tara condusa bine se rusineaza de saracie, in tara condusa prost se rusineaza de bogatie".
Imi doresc sa traiesc in tara care ne-am dorit-o cu totii in 1990-1991. Pentru aceasta, ii chem la colaborare pe toti: de la presedintele republicii pana la cetateanul de rand, de la bancheri si businessmani pana la taranul improprietarit, de la liderii de partid pana la cei fara de partid, oameni de stiinta, de arta, ziaristi s.a.
Pe malul Nistrului a fost gasita o bomba chimica din timpul razboiului
De duminica, vom dormi cu o ora mai mult
Apartamentele din Chisinau se ieftinesc
Militarii moldoveni colaboreaza cu cei englezi
Ecologistii moldoveni s-au intors de la Kiev
Politistii parasesc inspectoratele
Milionarii care mor de foame (1)
Pe malul Nistrului a fost gasita o bomba chimica din timpul razboiului
Astazi, pe poligonul Bulboaca al Armatei Nationale, va fi dezamorsata o bomba chimica de aviatie, de productie germana, care a fost descoperita de localnici la 24 octombrie, in apropierea oraselului Grigoriopol.
Proiectilul care dateaza tocmai din perioada celui de-al doilea razboi mondial a fost descoperit intact, pe malul Nistrului, la cativa metri adancime. El are o lungime de 1,10 metri si o greutate de circa 60 kg, continutul incarcaturii echivaland cu 8 litri de substanta vezicanta, foarte toxica, tip Iperita. Dupa ce a fost gasita, bomba a fost transportata in oraselul Dubasari. Expertii-genisti din cadrul Armatei Nationale (AN) a R. Moldova au constatat ca este vorba de asa-zisul gaz-mustar, utilizat pentru prima data de armata germana inca in anul 1916, in timpul luptelor de pe raul Ipr (Belgia). Gazul emanat la deflagratie afecteaza, in primul rand, ochii si caile respiratorii.
Ion Doroban, sef-interimar al Sectiei asigurare genistica si protectie chimica al AN, a precizat ca spre finele celui de-al doilea razboi mondial, comandamentul trupelor nemtesti intentiona sa foloseasca inca o data aceste substante toxice, inclusiv si pe teritoriul Moldovei.
Astazi, bomba va fi neutralizata si nimicita pe teritoriul poligonului de la Bulboaca.
Alina Anghel, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
De duminica, vom dormi cu o ora mai mult
In noaptea de sambata spre duminica, 31 octombrie, acele ceasornicelor vor fi mutate cu o ora in urma, astfel, R. Moldova va trece de la timpul de vara (decalat) la cel legal. Ora legala din republica noastra este ora stabilita in raport cu ora Europei de Est cu un decalaj de plus doua ore fata de timpul mediu Greenwich. Aceasta schimbare a timpului se face din octombrie 1995, cand Comisia economica a Uniunii Europene a hotarat ca majoritatea tarilor Comunitatii Europene sa treaca concomitent la ora de vara (in ultima duminica a lunii martie ceasul este mutat cu o ora inainte) si apoi, fiecare tara, corespunzator, in ultima duminica a lui octombrie sa treaca de la ora decalata la cea legala.
Dupa cum ne-a spus Elena Hanganu, sefa Sectiei metrologie a Departamentului "Moldova-standard", pe timp de vara, ceasul este mutat inainte din simplul motiv pentru ca pamantenii sa aiba o mai mare rezerva de lumina naturala si, bineinteles, sa economiseasca energia electrica. Moldova a acceptat aceasta schimbare acum cativa ani. Pe timpul fostei Uniuni Sovietice, trecerea la "timpul de iarna" se facea in ultima duminica a lunii septembrie.
La garile auto si feroviara orarul curselor nu va fi schimbat. Primul autobuz va pleca de la Autogara Centrala la ora 5.50, cu destinatia Odesa. De asemenea, si trenurile vor circula conform orelor stabilite anterior.
Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Apartamentele din Chisinau se ieftinesc
Experti ai agentiilor imobiliare din Chisinau afirma ca pe parcursul urmatoarelor luni se prevede o micsorare a preturilor la apartamente. Reducerea preturilor e determinata de cresterea ofertei fata de cererea de imobil pe piata si scaderea capacitatii de cumparare a populatiei.
Cel mai frecvent, vand apartamentele pensionarii, care nu pot achita serviciile comunale, precum si persoanele care pleaca peste hotare. Din cauza platilor mari la serviciile comunale, tot mai multe persoane vor sa schimbe apartamentele cu mai multe camere pe apartamente cu o odaie.
Fiind cele mai calduroase, "hrusciovcele" se bucura de o mare popularitate, urmate de cele moderne din seria 102, 143 si 135. In functie de etajul si de sectorul in care e amplasat, un apartament cu o camera poate fi procurat cu 6,5 mii de dolari, cu doua camere - 8 mii de dolari, iar cel cu trei odai - 10 mii de dolari. Acum un an, un apartament cu trei odai costa 13 mii de dolari.
Preturile pentru arendarea unui apartament se mentin la acelas nivel. Potrivit Valentinei Tanaseva, sefa Sectiei de arenda la Agentia imobiliara "Lara", cele mai scumpe si mai amenajate apartamente se afla in sectorul Centru. Pretul pentru inchirierea unui apartament cu o camera variaza intre 40 si 200 de dolari lunar, cu doua odai - 60-350 dolari, cu 3 odai - 100 si 500 dolari.
Potrivit Valentinei Tanaseva, s-au intetit cazurile cand proprietarii, pentru a castiga un ban, dau in chirie apartamentul propriu, iar ei arendeaza o camera in camin.
Natalia Costas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Militarii moldoveni colaboreaza cu cei englezi
Ieri, Richard Ralf, ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, impreuna cu atasatul sau militar, au avut o intalnire cu ministrul Apararii de la Chisinau, Boris Gamurari, in cadrul careia a fost semnat un memorandum de colaborare intre Ministerul Apararii al acestei tari si ministerul omolog de la noi.
Documentul prevede un amplu program de cooperare pentru anul 2000 si include in total 23 de actiuni bilaterale. Astfel, pe parcursul anului viitor, Batalionul 22 "Casti albastre" al Armatei Nationale urmeaza sa se afle, timp de o saptamana, la Centrul de instruire Warminster din Marea Britanie. De asemenea, in anul care vine, un grup de medici militari englezi vor vizita o unitate militara medicala din cadrul Armatei Nationale.
Conform unei informatii de la Serviciul de presa al Ministerului Apararii, colaborarea dintre militarii moldoveni si cei britanici a inceput acum 5 ani, odata cu vizita la noi a atasatului militar al acestei tari. Ca urmare, pe langa un sir de actiuni comune, incepand cu 1996, Regatul Marii Britanii mai ofera anual ostasilor moldoveni cate 3 burse la cursurile de limba engleza de la Scoala militara de limbi straine.
Alina Anghel, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Ecologistii moldoveni s-au intors de la Kiev
In cadrul celei de-a III-ea intruniri a "verzilor" din intreaga Europa, desfasurata saptamana trecuta la Kiev, R. Moldova a semnat o rezolutie speciala de neadmitere a tranzitarii deseurilor radioactive de la statia atomoelectrica din Kozlodui pe teritoriul republicii noastre. La rugamintea ecologistilor moldoveni, Federatia Europeana a Verzilor a cerut Rusiei evacuarea armamentului, a trupelor militare din Transnistria si eliberarea din detentie a lui Ilie Ilascu. Vlad Garaba, viceperesedintele Miscarii Ecologiste, ne-a comunicat ca, in cadrul aceleiasi intruniri, bazinul Marii Negre a fost declarat zona libera de arme nucleare. Drept urmare, intr-un timp foarte scurt, din spatiul aferent Marii Negre urmeaza sa fie evacuat tot armamentul atomic si nuclear, care, in caz de avarie, pune in pericol securitatea ecologica a statelor vecine, dar si viata oamenilor. R. Moldova este inconjurata de 13 statii atomoelectrice.
Ina Prisacaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Politistii parasesc inspectoratele
Pe parcursul ultimilor trei ani, 205 de politisti din municipiul Chisinau si-au abandonat profesia. Dintre ei, 95 la suta au parasit organele de drept din cauza salariului mic, primit cu intarzieri mari. Acum, in municipiul Chisinau este inregistrat un deficit de 557 de politisti. Majoritatea lor pleaca dupa bani peste hotarele republicii sau intra in cardasie cu lumea interlopa, afirma surse de la Inspectoratul municipal de politie.
Cea mai acuta criza de politisti este inregistrata in sectorul Rascani, unde, din 95 de persoane, activeaza doar 34. Colaboratorii inspectoratului din acest sector sunt ingrijorati de fluctuatia mare de cadre, dar si de imposibilitatea de a acoperi vacuumul creat. O buna parte dintre politisti se concediaza pentru o perioada scurta de timp, dupa care, in majoritatea cazurilor, nu mai revin. Si in prezent, la inspectoratele din Chisinau vin scrisori din Cehia, Ungaria, Polonia, in care colaboratorii de politie cer eliberarea lor din functie, pentru a ramane mai mult timp in aceste state.
Ion Curarari, comisarul municipiului Chisinau, este nemultumit de activitatea noilor colaboratori de politie. Potrivit lui, acestia sunt proaspeti absolventi ai Academiei sau ai Colegiului de politie, care nu au o pregatire practica profesionala, motiv din care, multe dosare raman clasate, iar nelegiuitii raman in libertate.
Vladimr Covali, vicecomisarul municipiului Chisinau, este ingrijorat de riscul coruptibilitatii politistilor. "Atata timp, cat colaboratorii organelor de drept vor primi salarii mizere, cu intarzieri de patru luni, ei isi vor cauta alte surse de existenta, care, de fapt, nu pot fi castigate pe cai cinstite", afirma Covali.
Ina Prisacaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Un sinucigas salvat de la moarte
S.I., in varsta de 21 de ani, a venit de la Stefan-Voda ca sa moara la Chisinau. In disperare, tanarul a decis sa se arunce de la etajul 7 al blocului de locuit nr. 1 de pe strada Cuza-Voda, 36. Pentru ca era deja intuneric, echipa de Urgenta a fost solicitata la orele 20.14, pe 26 octombrie. Baiatul nu a vazut ca geamul de pe care se pregatea sa-si ia ramas bun de la viata se afla de asupra unor arbusti multianuali, foarte vigurosi. A cazut de la etajul 7 exact pe arbusti, astfel incat s-a ales cu multiple fracturi, contuzii ale organelor interne si, presupun medicii, o hemoragie interna extinsa. Tanarul se afla la Spitalul de Urgenta.
Mama din greseala
O tanara de 19 ani, gravida in luna a treia, s-a gandit ca nu mai vrea sa devina mama. Pentru a se izbavi de probleme, ea a decis sa se sinucida, dorind astfel si moartea copilului sau. O.C. a adunat toate pastilele din casa si le-a consumat fara a ezita. La ora 22.42, echipa Salvarii a fost solicitata pentru a acorda ajutor celor doua vieti aflate in pericol de moarte. La Spitalul nr. 3, unde a fost internata fata, se incearca salvarea vietii acesteia. Medicii nu dau garantii ca starea fatului poate fi in afara pericolului.
Cu cutitul, pe strada Decebal
Exact la miezul noptii, la scara casei de locuit nr.19 de pe strada Decebal din Chisinau, a fost atacat A.C, in varsta de 26 de ani. Victima nu cunoaste atacatorul. Organele de politie stabilesc cine ar fi putut sa-l atace, deoarece el abia in ajun venise din Causeni.
Non-stopurile sunt in vizorul jefuitorilor
Ieri, la 5.52 dimineata, trei persoane necunoscute au tras dintr-o arma de foc in paznicul-vanzator al unui magazin non-stop de pe strada Miron Costin din cartierul Ciocana. Serghei, in varsta de 24 de ani, a fost grav ranit. Politia presupune ca aceasta crima a fost savarsita cu scop de jaf. Urmarind propria securitate, proprietarii magazinului au refuzat sa ofere detalii pentru presa.
Doua prietene au vrut sa moara
Noaptea trecuta, doua fete, in varsta de 15 ani, s-au inchis in apartamentul uneia dintre ele, aflat pe strada Ginta Latina din Chisinau, si au baut cate 50 de pastile de dimedrol. Ele sunt internate in sectia de dezintoxicare a Spitalului nr. 3.
Aneta Grosu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Milionarii care mor de foame (1)
Pensionarii sunt jefuiti dupa o schema extrem de simpla: milioanele de lei trec din SRL in SRL pana isi "pierd urma"
Agentii economici au datorii in valoare de 775 milioane fata de Fondul Social, ceea ce ar permite dublarea lunara a pensiilor pentru fiecare batran. Acestia, insa, abia isi ridica pensiile pentru anul trecut, pe cand agentii economici se zice ca isi cumpara "iertarea" unei datorii de un milion de lei cu $2000.
Alina Radu, FLUX
Astazi, vom vorbi despre pensii si despre faptul de ce nu ajung ele la pensionarii nostri. Va amintim ca in fiecare an Parlamentul discuta si adopta Legea despre Bugetul asigurarilor sociale, din care se achita pensiile. Acest buget se formeaza din varsamintele lunare ale tuturor agentilor economici. Iar Fondul Social (FS), aflat in subordinea Ministerului Muncii, asigura gestionarea si repartizarea acestor bani catre bietii nostri pensionari. Desi in republica pensiile nu sunt prea mari, in medie cate 80 de lei, Parlamentul stabileste ca bugetul sa acumuleze, iar FS sa repartizeze aceste sume LUNAR, fiecarui batran. Dar imediat dupa adoptarea bugetului, pensiile intarzie sa vina la pensionari, fiindca nici banii agentilor economici nu vin la buget. Institutiile de stat fac datorii fata de FS fiindca depind si ele de alt buget, iar agentii privati, care trebuie sa faca cea mai mare parte a bugetului pentru pensionari, au si ei scuzele si modalitatile lor de eschivare. Iata unele dintre ele.
De exemplu, Societatea pe Actiuni "Totul" are sa achite in anul curent, conform legii, la FS un milion de lei. "Totul" SA spune ca n-are bani, dar are marfa. La un moment dat, vine la FS firma "Nimic" SRL si declara ca isi ia asupra sa datoriile lui "Totul" SA, preluand de la aceasta marfa, pe care o va vinde si va varsa in bugetul FS banii multravniti de catre pensionarii nostri. FS semneaza un act de achitari reciproce cu cei doi, o absolva pe "Totul" SA de toate datoriile, pe care si le ia in carca "Nimic" SRL. Acum "Nimic" SRL ce poate face? Poate sa achite datoriile sau poate sa dizolve SRL-ul si sa dispara ca o fantoma in cateva ore. Astfel, nu exista nici o garantie ca "Nimic" va achita vreodata datoriile la FS. Asta a fost o fabula. Iar acum va prezentam cazuri reale.
4 milioane au fost "iertate" intr-o singura zi
In anul curent, SRL "Market Express" a luat asupra sa datorii de cateva milioane, pe care le aveau fata de FS cateva societati pe actiuni. La 14 iulie curent, conducerea Fondului Social a semnat 6 acte, prin care SRL-ul mentionat ia asupra sa datoriile a sase agenti economici. Astfel, 100.000 lei ai SA "Faconis" (Fabrica de conserve din Nisporeni), 200.000 lei apartinand SA "Chirsova" (fabrica de vinuri din Comrat), 278.150 lei ai SA "Virens" din Ialoveni, si datoria de 610.577 lei ai SA "Provit" (Fabrica de conserve din Cahul) cu inca 0,5 milioane datorate de Fabrica de Conserve din Cosnita si cu un milion de la Fabrica de sticla din Chisinau, toate aceste datorii in valoare de circa 3 milioane de lei au trecut intr-o zi la contul "Market-Express" SRL. Iar a doua zi Fondul Social a mai autorizat transferarea altui milion de lei datorii ale Fabricii de sticla catre acelasi SRL. Pana in prezent, acest SRL abia de a achitat 130.000 din aceasta datorie, desi se angajase prin contractul incheiat cu FS sa achite toata suma tocmai in luna august.
La 8 septembrie, conducerea FS a mai semnat un act de achitari reciproce intre SA "Moldovahidromas" si SRL Grupul de finante "Ferren-M". Prin acesta F.S. a stins datoria SA "Moldovahidromas" in valoare de 4.200.000 lei, urmand ca aceasta datorie de peste 4 milioane sa fie preluata si achitata de "Feren-M". Fiindca aceasta practica de achitari reciproce a parut dubioasa si vicioasa inca in anul trecut, Parlamentul a decis ca, in anul curent, sa nu mai admita acest fel de achitari, fapt prevazut in articolul 16 al Legii cu privire la Bugetul Asigurarilor Sociale de stat. Astfel, agentii economici urmau sa achite doar cu bani datoriile fata de FS, iar daca au numai marfa, legea le permite sa o transmita direct pensionarului Gheorghe Saracu, in contul datoriilor fata de FS, dar nu sa transmita marfa unui intermediar, care poate sa si dispara cu marfa cu tot.
Conducerea Fondului Social crede in onestitatea firmelor-fantome
Deci, actiunile descrise mai sus contravin legii si ar trebui cercetate de organele respective. Din datele de care dispunem pe moment, de cazurile respective se ocupa Curtea de Conturi, care, daca va inregistra incalcarile acestea, va face raport la Procuratura. Dar pana acolo e mult si departe, caci cateva dosare intentate asupra unor binevoitori gen "Nimic" SRL in anul trecut nu au fost finalizate prin pronuntarea unei sentinte. De aceea am incercat sa aflam noi de ce FS a acceptat aceste modalitati ilegale de transferare a datoriilor de pe un cont pe altul. La Biroul de presa al Ministerului Muncii am fost informati ca Filip Zubatai, directorul executiv al Fondului Social este in concediu de boala si nu ne poate raspunde direct la intrebari. Vlad Loghin ne-a spus ca a dialogat cu el si ca aceste tranzactii sunt considerate legitime in aceasta institutie.
In fond, noua ziaristilor, ar trebui sa ne fie indiferent care SA sau SRL va achita banii la FS. Dar nu ne este, fiindca am scris despre cazuri cand SRL de tip "Nimic" au disparut si pensionarii au ramas cu buza umflata si rupti de foame. In anul trecut, am scris ca SRL "Vitfeld" care avea datorii in valoare de 12 milioane lei fata de FS, acumulate conform schemei "Totul" SRL catre Nimic" SRL, a disparut fara urma tocmai cand Procuratura a inceput ancheta. Tot in aceasta schema s-a integrat activitatea SRL "Verax" care datora 5 milioane catre FS si acum organele de control au mare bataie de cap ca sa scoata datoriile din aceasta firma.
Taranii au de primit 775 de milioane, dar mor de foame
Si tot asa, FS a adunat o lista intreaga de datornici-fantome, iar suma datoriilor agentilor economici e una chiar fantastica. In timp ce pensionarii au de primit in total de la FS pentru anul trecut si anul curent doar 349 milioane de lei, agentii economici datoreaza FS 775 milioane de lei, practic o suma dubla. Deci, pensionarii nostri, toti impreuna, ar fi un fel de milionari, care mor de foame din cauza unor SRL-uri.
Ce-ar face FS, daca intr-o zi firmele de tip "Nimic" ar achita toate datoriile? Vlad Loghin ne-a spus ca astfel ar putea fi indexate pensiile, adica mos Gheorghe Saracu care avea de primit (dar nu a primit) in octombrie 1998 80 de lei, adica 20 dolari, nu va primi acum (pentru atunci) 80 de lei egali cu 8 dolari, dar 225 de lei egali cu 20 de dolari. Dar acestea par sa fie tot povesti, fiindca niste surse foarte confidentiale, dar foarte sigure ne-au spus ca schema descrisa la inceputul acestui articol este una frecvent utilizata de clanurile financiare de la noi in scopul spalarii banilor, si nu pentru achitarea datoriilor. Sursele zic ca firmele gen SRL "Nimic" au acoperire mult mai sus de conducerea FS si ca fiecare milion de lei, iertat de FS (probabil, prin presiuni) pentru SA "Totul" si transferat pe contul SRL "Nimic" costa 2-3 mii de dolari, in functie de viteza si modul in care se face tranzactia.
Noi dispunem de lista SRL-urilor rauplatnice fata de FS si mai cunoastem alte scheme de "spalare a banilor" destinati pensionarilor, care ajung in alte structuri comerciale. De aceea, vom continua in unul din numerele viitoare sa dezvaluim adevarurile despre pensionarii fara pensii si milionarii aparuti pe seama lor. Cu atat mai mult, ca ieri, dupa ce FLUXUL abia a anuntat aceasta tema pe care am dezvaluit-o azi, firmulitele enumerate s-au activizat mult in incercarile de a acoperi problema. S-au transferat chiar si niste bani pe contul FS. Noi dorim succese mari acestor SRL-uri in opera de achitare a datoriilor fata de batranii nostri comuni.
Teatrul National incearca sa recapete publicul
Incepand cu 30 octombrie, repertoriul Teatrului National "M. Eminescu" se va completa cu un spectacol nou. Este vorba de premiera comediei-satire "AFEB" (Asociatia Femeilor Emancipate din Belgrad), dupa piesa sarbului Branislav Nusici, montat de Veniamin Apostol. Spectacolul reprezinta revenirea in teatru a lui Veniamin Apostol in calitate de regizor, dupa o absenta de 10 ani. Piesa a mai fost montata de Apostol in anul 1985 la Teatrul "A. Cehov". Este un spectacol preponderent feminin, in joc fiind antrenate 17 actrite.
AFEB este o "asociatie de binefacere" care intruneste primele doamne ale tarii, cu pretentii foarte mari. Regizorul considera ca "tematica abordata este una actuala prin faptul ca reflecta fanatismul acestor doamne deja sclerozate, rablagite, dar cu bani, dorinta lor de a fi in centrul atentiei, de a-si pune scopuri universale, pierzand in acelasi timp ceea ce este elementar - casa lor si viata familiara".
Veniamin Apostol a constatat ca, desi Nusici a scris piesa la inceputul secolului, el a simtit foarte bine maladiile societatii care vor aparea la sfarsitul acestui mileniu.
Regizorul si-a propus sa realizeze "o comedie dinamica, de prezenta a actorilor declansati in joc, un spectacol de replica, pentru ca in ultimul timp replica a cam disparut din teatrul nostru. A dominat mai mult teatrul de forma, care este frapant si splendid, dar pe gustul unui public mai elitar. E timpul sa facem un teatru pe gustul tutror, sa readucem lumea in sala de spectacol".
Spectacolul a fost realizat intr-un termen record - montarea a inceput abia la 22 septembrie. In reprezentatie sunt antrenate Ninela Caranfil, Nelly Cozaru, Angela Ciobanu, Viorica Chirca, Dina Cocea, Ana Zubcu, Eugenia Todorascu, alte actrite, dar si sapte actori, printre care Victor Ciutac. Scenografia este semnata de Petru Balan, costumele - de Stela Verebceanu, iar selectia muzicala a realizat-o Andrei Dmitrovici.
Silvia Bogdanas, FLUX
ROVER 75, automobilul sfarsitului de mileniu
Zilele trecute, la Chisinau s-a deschis reprezentanta ROVER si LAND ROVER, cu un nou Salon auto si service. La manifestare a fost prezentat noul model al Companiei Rover si BMW, Rover 75. Acest automobil este asamblat dupa tehnologiile noi ale BMW-ului si designer-ului englez.
Potrivit lui Oleg Frunze, managerul Auto Space, reprezentanta Rover si BMW in R. Moldova, alte modele ale Rover-ului se vor vinde timp de o luna, mai eftin decat in Germania cu 30-40 la suta.
Rima Placinta, FLUX
