|
|
COTIDIAN NATIONAL EDITIA DE VINERI
Anul III, Nr. 115 (548) MARTI, 28 SEPTEMBRIE 1999
Despre "anticomunismul" aliantei de guvernamant
Despre "anticomunismul" aliantei de guvernamant
Constantin Tanase FLUX
Vineri seara, la Catalan TV, deputatul PRCM-ist Eugen Rusu s-a aratat foarte anticomunist. Privindu-l, ne-am amintit de o declaratie a presedintele parlamentului, Dumitru Diacov, facuta, si repetata de mai multe ori, in perioada cand se forma ADR-ul: alianta majoritara de centru-dreapta nu este una anticomunista. Daca nu este anticomunista, ne-am intrebat noi atunci, cum este? Procomunista sau noncomunista? Negasind un raspuns clar, am asteptat ca apele doctrinare din ADR sa se limpezeasca, dar nu s-au limpezit, ci s-au tulburat si mai tare. Deoarece in chestiuni de doctrina nu exista atitudini neutre, este interesant sa urmarim, cum se manifesta "anticomunismul" ADR-ului in conditiile cand opozitia comunista constituie 40 la suta din parlament.
Sa ne amintim pentru inceput ca ADR-ul a fost edificat pe terenul minat al unui grav compromis de viziuni intre componentele ei, adica pe un teren deschis colaborarii cu comunistii. Daca ADR-ul s-ar fi constituit ca o alianta anticomunista, ar fi votat scoaterea comunistilor in afara legii din simplul motiv ca lupta impotriva comunismului presupune lupta impotriva comunistilor. Asa ceva insa nu s-a intamplat. Dimpotriva, toate componentele aliantei, fara sa-si exteriorizeze sentimentele, erau bucuroase de prezenta masiva a comunistilor in parlament, fiindca intelegeau ca la momentul potrivit vor putea coaliza cu ei impotriva adversarilor din sanul coalitiei. Si asa s-a si intamplat: cand au avut nevoie, si "noncomunistii" lui Diacov, si "anticomunistii" lui Snegur au votat solidar cu comunistii lui Voronin. Si nu au avut mustrari de constiinta doctrinare, si nici nu s-au temut de acuzatii de colaborationism cu comunistii.
La emisiunea de la Catalan TV E. Rusu s-a aratat nedumerit de "coalitia extremelor" - "a comunistilor cu frontistii". Si noi am ramas nedumeriti de nedumerirea lui, pentru ca stim ca partidul "anticomunist" pe care-l reprezinta a A COALIZAT de mai multe ori cu comunistii, considerand acest lucru ca fiind ceva firesc. Ar fi fost corect deci ca Rusu sa aminteasca telespectatorilor ca si PRCM-ul A COALIZAT cu comunistii si IN CE CHESTIUNI anume.
Daca admitem ca, in mod obiectiv, si comunistii din parlament pot avea dreptate in unele chestiuni, atunci problema trebuie pusa un pic altfel. Nu coalizarea in sine, ca act politic, cu comunistii trebuie sa ne sperie, ci CHESTIUNEA CONCRETA in care o componenta a aliantei de guvernamant se solidarizeaza cu opozitia comunista. Din acest punct de vedere, cand apar scene de solidarizare cu comunistii - fie din partea PRCM, fie din partea MpMDP etc. -, trebuie sa vedem in ce CHESTIUNE anume s-au solidarizat. E una cand un partid din ADR se solidarizeaza cu comunistii in problema tranzitarii deseurilor radioactive de la Kozlodui, si e cu totul alta cand un partid voteaza solidar cu comunistii in problema luptei impotriva coruptiei si a crimei organizate. Daca, de exemplu, recunoastem ca la noi exista mafie, coruptie si crima organizata si daca comunistii (indiferent din ce motive) pun problema audierii in parlament, intr-o sedinta secreta, a generalului Alexei in aceasta chestiune, noi credem ca nu e bine sa se dea dovada de anticomunism si sa te desolidarizezi de comunisti. Fiindca problema tine in cazul dat nu de puritatea doctrinara a partidului, ci de pozitia pe care o ocupa el intr-o chestiune vitala pentru statul nostru. Si daca lupta impotriva mafiei nu e o chestiune de partid (comunist), ci o problema de rang national, poate cea mai importanta problema a societatii de astazi, de ce toate componentele ADR-ului au blocat sedinta de vineri a parlamentului, parasind sala de sedinte? Din ce motive au facut-o? Din ratiuni anticomuniste? Din frica de a nu se "pata" doctrinar, coalizand-se cu comunistii? Sau din alta frica?
Daca ADR s-a constituit pentru a lupta cu comunismul, cum a declarat Eugen Rusu, dar a mai pacatuit candva, votand cu comunistii IN ALTE CHESTIUNI, de ce nu ar mai fi pacatuit inca o data, calcandu-si pe inima (doctrina), si solidarizandu-se cu comunistii intr-o CHESTIUNE DE INTERES NATIONAL: lupta impotriva pericolului de criminalizare totala a statului? Cu siguranta, societatea nu ar fi acuzat-o de colaborationism cu comunistii, ci i-ar fi salutat gestul.
Noi nu avem dreptul sa punem la indoiala sentimentele anticomuniste ale ADR-ului, precum nu avem dreptul sa cerem de la un deputat sau de la un partid sa fie mai anticomunist decat este. Aceasta nu e treaba noastra, ci a membrilor si a simpatizantilor acestui partid. Meseria ne permite doar atat: sa incercam sa ne dumerim asupra a doua enigme. Prima: de ce in UNELE CHESTIUNI anumite partide din ADR nu sunt anticomuniste si voteaza impreuna cu comunistii? Si a doua: in CE CHESTIUNI ANUME aceste componente ale ADR nu sunt anticomuniste si se solidarizeaza la votare cu comunistii? Daca punem astfel problema, dar ea anume asa trebuie pusa, atunci apele doctrinare din ADR s-ar mai limpezi si am putea sa intelegem mai clar unde e vorba de doctrina si unde e vorba despre interes.
Ceea ce intelegem noi acum e ca astazi ADR-ul nu se confrunta cu dileme doctrinare, ci cu chestiuni de rutina existentiala: cum sa-si scoata coada din capcana pe care ea insasi a pregatit-o, dar a pregatit-o pentru altii? Oricum ar intoarce-o ADR-ul, adevarata problema care intereseaza societatea nu e cea a "coalizarii comunistilor cu frontistii", cum crede deputatul Rusu, ci acea a coalizarii mafiei cu statul. Asta e problema si ea va trebui odata si odata sa fie discutata cu cartile pe masa. Daca ADR-ul va tergiversa aceasta discutie din "ratiuni anticomuniste", risca sa nu poata iesi din capcana ori sa iasa, dar cu pretul renuntarii la coada. Lipsa cozii insa i-ar afecta grav nu numai chipul, dar si sansele electorale.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
SUBIECTUL DE AZI de Inga Dohotaru
Ghitler caput!
Era o zi de sambata. Iar sambata la "Moldagroindbank" nimeni nu forteaza intrarea, nu telefoneaza, nu trimite scrisori si nu cere credite. Aici poti sa gasesti doar paznicul - un bujor de flacau cu spatele cat zidul Berlinului, stand in dosul usii si rontaind seminte de floarea-soarelui.
In ziua aceea placerea de a dezghioca seminte i-a intrerupt-o un omulean zambitor, cu chip de investitor. La costum. Iar la costum - camasa albastra. La camasa - cravata. In mana - cu geanta de piele. In ochii vizitatorului puteai citi ca el stie ca-i sambata, stie ca-i zi de odihna. Mai tinea bine minte ca, la ora 12.00, avea fixata o intalnire cu cineva dintre functionarii de la "Moldagroindbank" . Dar mai era convins ca batuse deja ora 12.00 si ca intarziase.
A deschis usa de la intrare cu cotul, a zambit in partea "bujorului" si cu un avant caracteristic omului european a pornit spre scarile care duceau la etajul doi. Dar paznicul i-a calcat pe urme. Indata i-a taiat calea spunandu-i cu calmitate: "Stop! Bancu' sambata nu lucreaza". Omul s-a oprit si s-a bunghit la el. I-a aratat la ceas, i-a aratat cu degetul in sus, i-a vorbit ceva pre limba lui. Paznicul a inteles ca are de furca cu un strain. S-a convins ca este un neamt. Dar degeaba. Flacaul batea sugestiv bastonul in palma si dadea din cap razand: "Nu, nu... In nici un caz. Sus nu-i nimeni".
"Neamtu" n-a priceput o boaghe nici din gesturile infaptuite cu iscusinta de paznic, nici din tidula scrisa de acesta moldoveneste, cu litere chirilice. Strainul clipea din gene si arata nerabdator la ceas.
Fata paznicului se intuneca, iar intreaga lui fiinta nu-si mai afla locul, exact ca tescovina la caldura. "Neamtul" nu intelege romaneste, iar ruseste - nici atat. Dar el trebuia sa-i spuna ceva.
Paznicul ii mai spune o data ca sambata nimeni nu lucreaza, si, vazand ca stradaniile lui sunt zadarnice, s-a luminat la fata, fiind convins ca a gasit fraza salvatoare:
- Ghitler caput!, a exclamat fericit.
"Neamtul" nu putea sa nu inteleaga despre ce este vorba. A dat din cap ca totu-i clar si a parasit sediul bancii cuminte, ca trupele sovietice Germania de Est.
Primarii crestin-democrati s-au consolidat
Dupa vizita lui Victor Babiuc la Chisinau, in mai multe localitati din stanga Prutului vor fi restaurate
CIMITIRELE OSTASILOR ROMANI
Desi au trecut 54 de ani de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, nimeni nu cunoaste, deocamdata, numarul exact al ostasilor Armatei Romane care si-au gasit odihna de veci pe campurile de lupta din stanga Prutului. Statistica neoficiala indica asupra unui numar de 35 de mii de victime cazute pe teritoriul actualei R. Moldova in cel de-al doilea razboi mondial.
Ministrul Apararii al Romaniei, Victor Babiuc, aflat la sfarsitul saptamanii trecute in R. Moldova, a vizitat cimitirul ostasilor romani din satul Tabara, judetul Orhei, unde sunt inhumati circa 1000 de eroi ai Armatei Romane. Prin contributia lui Andrei Calciu, veteran de razboi al Armatei Romane, cimitirul este unicul loc de veci in care au fost identificate aproape toate mormintele celor cazuti in lupte.
Potrivit lui Gheorghe Ghimpu, presedintele Asociatiei victimelor regimului comunist de ocupatie si ai veteranilor de razboi din Armata Romana, acelasi lucru urmeaza sa fie infaptuit si in alte localitati: la Varzaresti, Dolna sau Tiganesti. Regimul sovietic de ocupatie a facut ca cimitirele ostasilor romani sa fie plasate in anonimat. Din acest motiv, urmasii eroilor Armatei Romane nu cunosc locul odihnei de veci a inaintasilor lor, - sustine Gheorghe Ghimpu. Prin contributia veteranilor din localitatile in care exista asemenea cimitire, sunt restabilite listele celor inhumati. Iar in urma vizitei ministrului Apararii al Romaniei vor fi turnate placi comemorative si inaltate Sfinte Troite in localitatile care, acum cinci decenii si jumatate, au fost campuri de lupta.
Istoricii sustin ca in actualul spatiu al R. Moldova sunt circa 50 de locuri unde au fost inhumati ostasi ai Armatei Romane. Datele sunt confirmate de martori oculari ai tragicelor evenimente.
Atasatul militar al Ambasadei Romaniei in R. Moldova, dl colonel Ungureanu, ne-a declarat ca, desi nu a fost fixat un termen sigur in care ar putea fi efectuate lucrarile de restaurare ale cimitirelor ostasilor romani, ministrul Babiuc s-a angajat sa contribuie la urgentarea lor.
Aneta Grosu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Primarii crestin-democrati s-au consolidat
Asociatia primarilor si consilierilor crestin-democrati (APCCM) va face ca primariile si consiliile locale sa fie in serviciul cetatenilor, a declarat pentru FLUX deputatul Ion Neagu, proaspat ales presedinte al APCCM.
APCCM a fost constituita duminica, 26 septembrie, la Chisinau, din initiativa primarilor si consilierilor care, la ultimele alegeri locale, au sustinut doctrina crestin-democrata. Asociatia isi propune sa asigure aplicarea corecta a legislatiei in vigoare, promovarea principiilor crestin-democrate si a valorilor nationale in toate municipiile si comunele. Potrivit presedintelui Asociatiei, prin intermediul acesteia va fi sprijinita agricultura, vor fi create noi locuri de munca, va fi promovata ideea reinnoirii morale a societatii.
APCCM va deveni promotorul unor noi amendamente la legislatia in vigoare. La moment, APCCM este reprezentata de 70 de primari si consilieri din toate judetele republicii.
Aneta Grosu, FLUX
Noi ne mai aflam intr-o zona radioactiva
Faramitarea cotelor echivalente de pamant impiedica reforma in agricultura
REPORTERUL DE SERVICIU, 23.26.82
Nimeni nu poate constata de ce au murit vitele din Bacioi
Noi ne mai aflam intr-o zona radioactiva
"Consecintele dezastruoase ale catastrofei de la Cernobal s-au repercutat grav nu numai asupra persoanelor care au participat la lucrarile de dezactivare a reactorului avariat, dar si asupra populatiei republicii noastre", au subliniat toti participantii la seminarul "Noi practici ce se impun in medicina, psihologie si ecologie dupa catastrofa de la Cernobal", organizat la 22 septembrie, la Calarasi, de Fundatia "Ecoul Cernobalului", cu sprijinul Fundatiei Soros si al Bancii Mondiale.
Potrivit lui Ion Mereuta, doctor habilitat, profesor la Catedra de oncologie si hematologie a Universitatii de Medicina, s-a dovedit ca, din cauza raspandirii substantelor radioactive in atmosfra acum 13 ani, in zona de nord a republicii influenta aerosolului s-a marit de 300 mii de ori, iar depunerile radioactive in zona centrala au crescut de 70 mii de ori. S-a produs o contaminare sporita a teritoriului cu radionuclizi artificiali. Daca pana la avarie fondul radioactiv pe teritoriul republicii oscila in limitele 8-12 mcR/h, dupa accident, in mai 1986, acesta a crescut brusc pana la 50-200 mcR/h, ajungand in unele zone pana la 300 si chiar 400 mcR/h. Numai in caz de depozitare a produselor si a deseurilor radioactive intr-o perfecta izolare, efectul lor radioactiv s-ar pierde tocmai peste un milion de ani. "Poluarea radioactiva afecteaza toate componentele mediului si prezinta unul din factorii care au contribuit la inrautatirea indicilor de baza ai sanatatii populatiei", a mai declarat Ion Mereuta.
Astfel, in conformitate cu datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), speranta de viata in republica este in prezent de 63 de ani la barbati si de 70 de ani la femei, ceea ce constituie nivelul cel mai scazut in Europa. In ierarhia cauzelor de deces tumorile ocupa locul doi. Cele mai frecvente forme de cancer sunt cele ale glandei mamare, pulmonal, al pielii si a stomacului. In ultimii 10-12 ani s-a inregistrat o "intinerire" cu 6,3 ani a bolnavilor de cancer depistat primar.
Natalia Costas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Faramitarea cotelor echivalente de pamant impiedica reforma in agricultura
Interviu cu Teodor Rotaru, doctor in agricultura, rpoprietar de pamant in satul Cosnita din stanga Nistrului
Teodor Rotaru este doctor in agricultura, are cateva inventii brevetate in domeniul tehnicii agricole si a creat, la Cosnita, Institutul de Inventii "Rotaru".
In ultimii ani, dumnealui a analizat procesul de improprietarire a taranilor cu pamant si a stabilit ca, in satele noastre, dupa desfiintarea colhozurilor, in cadrul reformei agrare, se produce o greseala istorica.
- Domnule Rotaru, am inteles ca nu sunteti de acord cu felul in care se face reforma agrara in republica noastra. Care este greseala cea mai mare?
- Este faramitarea cotelor de pamant repartizate. Potrivit instructiunilor elaborate de Agentia Nationala de Cadastru, taranul trebuie sa primeasca o cota de teren, care include si livada, si vie si pamant arabil. Astfel, actele oficiale prevad faramitarea cotei in 3-4 parti, dar, de facto, o familie de tarani, improprietarita, bunaoara, cu 2 hectare de pamant, are parcele in 8-10 locuri, in diferite zone. Aici este greseala fatala, caci taranul iroseste timpul ca sa ajunga de la o cota la alta, pierde combustibil ca sa poarte cu un plug de la un capat de mosie a satului la altul, pierde roada, deoarece nu este in stare sa pazeasca cele 8-10 loturi si, in final, pierde puterile si dorinta de a fi taran improprietarit. Am efectuat niste calcule si am stabilit ca, anual, pierderile in gospodariile taranesti din toata republica se cifreaza la aproximativ 510 milioane de dolari.
- Credeti ca se mai poate reveni la un model rational de improprietarire, capabil sa-l multumeasca acum pe taranul nostru?
- Lucrurile pot fi schimbate din start. Nu e normal sa alinti taranul cu bucatele de livada, vie, legumarie. El are nevoie de o cota integra, unde sa poata dezvolta o afacere. Asa este in toate tarile dezvoltate. Un fermier american nu accepta loturi nici macar in 2 locuri, dar nu in 9-10. Pentru a corecta aceasta eroare, putem porni de la aprecierea justa a valorii unei cote. Acum costul normativ al unui hecatar se calculeaza in baza coeficientilor de bonitate. Eu evaluez un lot si in baza altor principii: daca se afla departe de sat sau mai aproape; daca este situat departe de o eventuala piata de desfacere sau nu, daca apele subterane sunt aproape sau la adancimi mari. In baza acestor detalii, am elaborat costul unei cote la Cosnita, in satul meu. Acum, instituind termenul de cota valutara, taranul ar putea primi echivalentul acesteia intr-un singur loc, fie in preajma satului sau mai departe, fie in lunca Nistrului sau langa padure, la dorinta sa.
- Pamantul a fost deja repartizat altfel. Credeti ca se mai poate face ceva, vor dori taranii sa-si paraseasca loturile?
- Problema aceasta nu am inventat-o eu. Ea a venit chiar din partea taranilor. Si la Cosnita, dar si in alte sate taranii au simtit dezavantajele pe propria lor piele. Imaginati-va ca unul inchiriaza un tractor sa are, imprumuta bani pentru motorina si alearga cu acest tractor pe 10 dealuri, unde ii sunt imprastiate pe bucatele cele 2 hectare. Despre aceasta s-a vorbit si in cadrul Congresului taranilor improprietariti din anul trecut. Aceasta ar facilita si unirea proprietarilor de pamant in asociatii. Un lot integru este mai usor sa fie dat ca gaj sau in chirie. Apoi, inca nu toate pamanturile au fost repartizate. Cel putin acolo ar trebui sa fie folosita metoda corecta de improprietarire.
- Cu cine ati mai discutat despre acesta problema?
- Mai intai, cu autoritatile din sat. Apoi i-am scris chiar si presedintelui Lucinschi. Consilierii acestuia mi-au raspuns doar ca "s-au informat din scrisoare". Am mai adresat scrisori similare lui Ion Sturza, Dumitru Diacov, presedintelui Academiei de Stiinte, Andrei Andries, Ambasadorului SUA in Moldova, Rudolf Perina.
Academia ne-a raspuns ca nu ia parte la elaborarea si realizarea Proiectului "Pamant". Din partea guvernului, am primit un raspuns de la Ministerul Agriculturii, semnat de Zosim Bodiul. El este acum ministru adjunct, iar atunci, cand a fost elaborat codul privind repartizarea cotelor de pamant in parceluse, era ministru-adjunct la Privatizare. Deci, a pus si el umarul la comiterea acestei greseli. Este clar ca suntem oponenti si mi-a dat raspuns negativ la scrisoare. Cam atat am obtinut de la oficiali. Dar nu am de gand sa cedez, caci astfel pierdem definitiv agricultura ca ramura si taranii au inceput sa tanjeasca dupa colhozurile de alta data. Pentru instaurarea colhozurilor comunistii au luptat ani in sir, dar pentru a restavili gospodariile individuale prospere se cere o lupta si mai activa.
Dialog realizat de Alina Radu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
REPORTERUL DE SERVICIU, 23.26.82
Natalia Costas, FLUX
Elena Sofroni din Chisinau: De la Universitate am aflat ca anul acesta eliberarea de contractul pentru studii se va face numai prin intermediul ministerului de resort. Spuneti-mi va rog ce acte si unde trebuie sa le prezint.
FLUX: Victor Stan, seful Directiei principale invatamant superior si studii postuniversitare, ne-a spus ca actele trebuiau sa fie depuse pana la 20 septembrie, curent. Studentii trebuiau sa depuna o cerere pe numele ministrului, doua copii din carnetul de note pe ultimele doua semestre, precum si o copie din prima foaie a carnetului, certificatul privind componenta familiei si un certificat in care este aratat venitul familiei in ultimul an. Studentii care au depus cererile si actele la MES pana la 1 septembrie au si aflat deja rezultatele. Ceilalti urmeaza sa le primeasca in zilele apropiate.
Marina C. din Chisinau: Am auzit ca, potrivit unui regulament, nu se permite transportarea in microbuse a mai mult de 5 pasageri in picioare. Daca e adevarat, de ce soferii incalca legea?
FLUX: Ofiterul de serviciu de la politia rutiera ne-a spus ca acest regulament se incalca din cauza lipsei de cultura la trafic. Cu toate ca politia rutiera organizeaza zilnic raiduri, soferii continuia sa incalce regulamentul din cauza ca amenda de 9 lei nu-i sperie.
Victoria Turcanu, Chisinau: "In spatele preturii sectorului Ciocana, exista o parcare. In imediata apropiere se gasesc doua gradinite de copii. Oare se permite in acest caz constructia unei parcari?
FLUX: Gheorghe Chicu, director-adjunct la intreprinderea "Parcare service", ne-a spus ca, potrivit regulamentului, parcarile trebuie sa se afle la o distanta de 50-150 metri de la gradinite (in dependenta de capacitatea parcarii). Aceasta, dupa toate probabilitatile, nu este autorizata.
Nica Anatol din Chisinau: De ce FLUXUL nu publica programul postului de televiziune "Acasa"?
FLUX: La solicitarea cititorilor nostri de saptamana viitoare veti putea citi programul postului de televiziune "Acasa" si in FLUX.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Nimeni nu poate constata de ce au murit vitele din Bacioi
Nici peste trei luni specialistii nu cunosc de ce au pierit cele patru vite cornute mari din comuna Bacioi, caz semnalat si de ziarul nostru.
Stapanii acestor animale sustineau ca moartea a survenit dupa ce paricopitatele au baut apa dintr-o fantana de pe teritoriul statiunii de experimentare a soiurilor de plante, care apartine Ministerului Agriculturii si Industriei Prelucratoare. Medicul veterinar de sector n-a putut afla cauza decesului vitelor, pentru ca stapanii le-au ars. La Miscarea Ecologista am aflat ca veterinarul a presupus doar ca "pricina mortii ar putea fi apa din fantana, care este contaminata cu substante deosebit de toxice". Oamenii care au baut apa din aceasta fantana acuza si in prezent dureri in regiunea abdomenului. Locatarii comunei Bacioi, alertati, nu mai beau apa din fantana cu pricina, dar nici nu permit vitelor sa pasca pe teritoriul statiunii de experimentare.
Iarasi despre vaci bolnave de SIDA
In septembrie, specialisti de la Departamentul protectie civila si situatii exceptionale, de la Centrul de medicina preventiva, Inspectoratul veterinar si Miscarea ecologista s-au deplasat la Bacioi. Acolo, ei au aflat ca, de fapt, au fost arse doar doua vite, celelalte fiind lasate in campul gol si tarate de caini. Ion Salaru, de la Centrul republican de medicina preventiva, nu a exclus posibilitatea unei poluari microbiene a apei sau chiar pericolul unei zoontroponoze (transmiterea unei maladii de la animal la om). Ludmila Tertial, de la Inspectoratul veterinar municipal, ne-a spus ca nu s-au putut preleva probe ale tesuturilor, pentru ca paricopitatele erau de acum intr-o stare inaintata de putrefactie. Vlad Garaba, de la Miscarea Ecologista, ne-a comunicat ca, in prezent, nimeni nu cunoaste cauza decesului celor patru vite. "Ma tem ca vitele au suferit de o boala contagioasa sau, si mai rau, sa nu fi avut SIDA. Am facut sesizari oficiale ministerelor Agriculturii si Sanatatii in care i-am rugat sa se deplaseze la Bacioi, ceea ce nu s-a intamplat. Pana astazi, Ministerul Sanatatii tace, iar reprezentanti de la Ministerul Agriculturii ne-au comunicat doar ca au creat o comisie speciala care investighjeaza acest caz", spune Vlad Garaba. Vladimir Morosanu, specialist la Directia veterinara a Ministerului Agriculturii, ne-a comunicat, insa, ca nimeni din colegii lui nu a auzit despre cazul de la Bacioi, darmite despre crearea unei comisii.
Reprezentanti de la Miscarea Ecologista, cei care au sensibilizat ministerele de resort privind cazul de la Bacioi, vor mai organiza o deplasare in aceasta localitate. Ei spera ca macar de data aceasta specialistii in domeniu vor manifesta o atitudine mai serioasa si vor linisti oamenii din Bacioi, stabilind cauza mortii celor patru vite.
Ina Prisacaru, FLUX
Primii la concursul de compozitie din Austria
Totul despre Constantin Cheianu
Teatrul unui actor, teatrul sfarsitului de secol
O enciclopedie economica pentru tineret
Primii la concursul de compozitie din Austria
Recent, doi studenti ai Universitatii de Arte din Chisinau, Ionel Cotofan si Sergiu Popovciuc, s-au intors de la un concurs de compozitie din Austria. Cei doi studenti basarabeni au luat prmeiul II la compozitie, in timp ce Marele premiu nu a fost acordat nimanui.
In fiecare an, Academia interpretativa de vara Praga-Viena-Budapesta intruneste studenti talentati in diferite domenii ale muzicii academice. In acest an, cei de la compozitie s-au adunat in cateva localitati situate mai la sud de Viena. Tinerii compozitori din Ungaria, Lituania, Rusia, Croatia, Argentina, Cehia si Moldova au prezentat pentru apreciere cate o lucrare.
Ionel Cotofan este discipolul compozitorului Gheorghe Mustea. Dupa master-class-ul din Austria a stabilit cateva relatii si spera sa plece in Franta dupa ce la anul viitor isi va incheia studiile. Sergiu Popovciuc este student in anul II, clasa profesoarei Zlata Tcaci.
R. T., FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Totul despre Constantin Cheianu
Recent, la Editura "Cartier", in seria "Rotonda" a aparut cartea de proza "Totul despre mine!", semnata de Constantin Cheianu. Volumul este alcatuit din nuvela "Merisor" si pamfletul autobiografic "Totul despre mine!". Cartea reprezinta lansarea in proza a deja cunoscutului dramaturg Constantin Cheianu, laureat al Concursului National de Dramaturgie, editiile 1995, 1997, 1998, cu piesele "Plasatoarele" (montata de Alexandru Cozub la Teatrul "Eugene Ionesco"), "Luministul" si "Cel-Care-Aduce-Razbunarea". Constantin Cheianu a mai semnat dramatizari dupa romanele "Un veac de singuratate" de Gabriel Garcia Marquez, "Legaturi primejdioase" de Pierre Choderlos de Laclos si "Ana Karenina" de Lev Tolstoi, puse in scena Teatrului National "Mihai Eminescu".
Daca doriti sa aflati totul despre Constantin Cheianu, sunteti invitati la lansarea cartii lui care va avea loc joi, 30 septembrie, ora 12.00, la Libraria din Hol a Editurii "Cartier".
Silvia Bogdanas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Teatrul unui actor, teatrul sfarsitului de secol
La 23 septembrie curent, la Chisinau a inceput prima editie a Festivalului international "Teatrul unui actor". La festival si-au anuntat participarea 26 teatre, din Romania, Lituania, Belarus, Ucraina, Rusia, Italia, Spania, Turcia, Georgia, Germania si Suedia. Festivalul va avea 3 compartimente - teatru de gest, de mimica si de marionete. In cadrul unei conferinte de presa, Dumitru Fusu, directorul artistic al "One man show", le-a adus la cunostinta jurnalistilor ca acest festival petrecut in Moldova ar fi "o eliberare a personalitatii umane, constransa de miscarile timpului la sfarsit de secol".
Rodica Trofimov, FLUX
In primele zile ale festivalului, demn de atentia spectatorilor a fost actorul Erdinc Dincher din Turcia, care a prezentat la Chisinau spectacolul de pantomima "Sunetul linistii". Dincher este discipolul marilor artisti francezi Jacques Lecoq, Marcel Marceau, Eugene Decroix. In prezent, el preda pantomima la Teatrul de Opera si Balet din Ankara.
La festival este prezent Teatrul de papusi BIBI din Baia Mare, cu spectacolul "Valiza cu surprize". Dupa cum ne-a spus Alexandru Bilinschi, creatorul si interpretul piesei, acest spectacol a adunat peste 4000 de spectatori, care in lipsa decorului, luminii, muzicii si efectelor sonore au urmarit jocul actorului Bilinschi.
Festivalul "One man show" costa 310.000 lei
Multasteptatul nostru actor-mim George Ciolpan a venit la festival cu spectacolul "Alb si negru", in care corpul a creat forme in spatiu si a reconstruit pentru cei din sala imaginea a ceea ce a simtit si a gandit artistul. Timp de o ora, muzica semnata de compozitorul Liviu Stirbu si mimul Ciolpan a tintuit spectatorii pe locurile lor.
Juriul ii va desemna pe cei mai buni actori prezenti in sectiunile drama, gest, animatie cu cate un "Ion", statuieta ce-l reprezinta pe primul actor-rapsod antic si care este si un personaj mitic al dialogurilor lui Platon. Pentru fiecare sectiune, vor fi premiate primele trei locuri, invingatorii alegandu-se cu cate un "Ion" de aur, argint si bronz si, respectiv, cate 300, 200 si 100 dolari.
Personalitatile care vor aprecia evoluarea actorilor la "Teatrul unui actor" sunt Mircea Ghitulescu, critic de teatru din Romania, Valentina Tazlauanu, viceministru al Culturii din R. Moldova. Printre membrii juriului mai figureaza actori si critici de teatru - Yvonne Granath din Suedia, Nina Mazur din Ucraina, Aude Rossel din Elvetia, Valerii Hazanov din Rusia, Victor Stefaniuc si Constantin Rusnac din Moldova.
Din pacate, la festival nu participa alti doi actori de-ai nostri - Marina Podoleanu care s-a imbolnavit si Vasile Butnaru, plecat in Italia. O supriza pentru iubitorii de teatru va fi demonstratia de masti ale lui Glebus Sainciuc.
Pentru organizarea Festivalului a fost prevazut un fond de cheltuieli de 310 mii de lei ($ 28 mii). Dintre acestia, 65 mii de lei vor fi alocati de Primaria municipiului Chisinau, 22 mii lei - de Fundatia Soros, 22 mii lei - de catre UNESCO. Si-au mai anuntat contributia mai multi sponsori, printre care Banca de Economii a Moldovei, "Telecom Holding" s.a. Pretul biletelor vor oscila in jurul cifrei de 10 lei.
Precum au declarat organizatorii acestui eveniment, festivalul este convenabil din punct de vedere financiar si economic, atunci cand un singur actor este insotit de doar doi-trei tehnicieni. In acest context, poate fi inteles zelul cu care au contribuit la organizarea lui unii demnitari de stat si functionari de la noi. Or, un alt festival, precedent, Bienala Teatrului "Eugene Ionesco", nu a fost rasfatat de atentia sponsorilor, organizatorii sai cersind - fara prea mare succes - pe la toate ministerele.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
O enciclopedie economica pentru tineret
La Editura Uniunii Scriitorilor a vazut lumina tiparului cartea "Laureatii premiului Nobel in economie", o enciclopedie economica pentru tineret. In adnotarea cartii, autorul ei, dr. in economie, Ion Ustian, consemneaza ca lucrarea de fata contine informatii economico-stiintifica de ultima ora, referitoare la elita intelectuala a umanitatii - laureatii Premiului Nobel in domeniul stiintelor economice, "alaptate la miracolul matematic si intelectul artificial" al sec. XX - masinile electronice de calcul.
Prezentul volum este separat de formulele si modelele economico-matematice, pentru a fi accesibila elevilor si studentilor. Cartea are scopul de a-i familiariza cu categoriile economiei generale si a le facilita studerea diferitor doctrine economice traditionale si moderne, care stau la baza economiei mondiale contemporane. Lucrarea e scrisa intr-un limbaj accesibil si poate fi utila pentru toti cei care manifesta interes fata de stiinta economica moderna.
Nicolae Roibu, FLUX
inapoi la indice / acasa la ob
