|
|
COTIDIAN NATIONAL EDITIA DE VINERI
Anul III, Nr. 130 (563) MARTI, 02 noiembrie 1999
Pompele hidraulice si doctrinele istorice
Carul din targ sau parlamentul Republicii Moldova intre o parodie sublima si o drama ridicola
Pompele hidraulice si doctrinele istorice
Cateva precizari pe marginea "replicii" lui M. Rusu
Constantin Tanase FLUX
Saptamana trecuta M. Rusu ne-a trimis la redactie un "material" cu pretentia de "drept la replica". Noi intelegem tactica lui: neavand unde sa-si publice "articolele teoretice", el cauta sa profite de orice "tribuna mediatica" pentru a se mentine pe linia de plutire informationala. La noi exista niste sefi de partide (si Rusu face parte din categoria acestora) care tind sa se mentina in atentia opiniei publice prin conferinte de presa si "replici" date prin ziare straine, astfel "aflandu-se in treaba" in speranta ca presa ii va baga in seama si va scrie despre ei. Noi am decis sa acceptam acest "drept la replica", fara sa ne temem ca i-am face lui Rusu publicitate, contribuind astfel la scoaterea lui din anonimatul politic cu care lupta de aproape un deceniu. Suntem convinsi ca "materialul" in cauza, scris pe un ton isteric, plin de agramatii de tot felul si de etichetari injurioase, ii va convinge pe cititori de adevaratul nivel intelectual al lui M. Rusu si de adevarata lui prestanta politica.
Intre obiectivitate simulata si venin autentic
Ca dl C. Tanase scrie la comanda in functie de interesul de moment al patronilor sai nu incape nici o indoiala. Dupa tonele de autentic venin aruncat asupra lui Snegur, Andronic, Lucinschi, Diacov, Matei, iata ca a venit si randul meu sa citesc verdictul "procurorului moral" al Chisinaului de la sfarsit de secol. Articolul "Intre curajul simulat si ranchiuna adevarata" este o copie fidela a procurorului stalinist Vasinski, dupa care nimeni nu mai putea sa aiba obiectii. Chiar daca autorul n-are de gand sa ma includa in galeria sa de "biografii politice" nu ma supar deloc. Mai bine rasuflu usurat, pentru ca voi fi lipsit de "placerea" sa-mi vad numele alaturi de pretinsele analize care se aseamana mai mult cu nesfarsitul cantec al akanului, despre cele vazute pe parcursul zilei.
Sa vedem, totusi, care sunt capii de acuzatie adusi de "procurorul moral". Primul lucru care-l deranjeaza pe dl Tanase este tonul "agresiv-razboinic si populist ultimativ..." Doamne, cat adevar in vorba despre barna din propriul ochi si paiul din cel vecin. Intrebati pe oricine, care-i cel mai scandalos ziar din Chisinau si in noua cazuri din zece raspunsul va fi unul - FLUXUL. Sa ne amintim despre ingrozitoarea si interminabila campanie de presa impotriva lui Matei sau de ofensele aduse lui Snegur. Despre Lucinschi si Diacov, nici vorba - etichetele ofensatoare au curs siroi toti acesti ani. Ce-i drept, primul, de vreo doua-trei saptamani, a inceput sa fie miluit sau criticat usurel de tot, foarte "neagresiv-razboinic" si nepopulist-ultimativ". Cu o usurinta neobisnuita dl Tanase aplica altuia o eticheta, care-i sta lui exact in frunte.
Un alt verdict al "procurorului" este "nivelul intelectual" si lipsa de propuneri constructive pentru actuala guvernare. Cand dupa alegerile prezidentiale din 1996 cei sustinuti de FLUX se aflau in pura opozitie, nu prea imi amintesc de "propuneri constructive" si "ton civilizat" din partea oponentilor noului presedinte. Mai mult decat atat. Tonalitatea articolelor era pe dea dreptul amenintatoare, iar dl Lucinschi, "exponent al intereselor Moscovei" in viziunea FLUXULUI trebuia "sa se cutremure" de aceasta victorie. De unde a aparut, totusi, aceasta dragoste subita a fecundului editorialist pentru "idei originale si solutii de alternativa"?
"...Contractele propuse de PNL, un mecanism de responsabilitate politica..."
Dincolo de ofensele si etichetele ce le aduce autorul in articolul cu pricina, vreau ca cititorul sa stie ca incepand cu 1992 am propus conducerii R. Moldova, in calitatea mea de presedinte al Uniunii Industriasilor si de presedinte de formatiune politica, zeci de programe si documente privind accelerarea reformelor, evitarea dezindustrializarii, reformarea sistemului fiscal etc. Intr-un mod cu totul primitiv au tratat Tanase si alti "ideologi" ai Conventiei Democrate contractele propuse de PNL in alegerile parlamentare. Era vorba despre o expertiza electorala a programelor social-economice din diferite ramuri si o incercare de a elabora un mecanism eficient de responsabilitate a formatiunilor politice fata de electorat. Liberalii n-au inventat aceste lucruri, ele fiind utilizate de catre Partidul Republican din SUA, Conventia Democrata din Romania. Probabil "nivelul intelectual" nu i-a permis dlui redactor Tanase sa cunoasca aceste lucruri.
Imi amintesc cata murdarie era aruncata in adresa formatiunii pe care o reprezint cand noi incercam sa explicam lumii de ce nu mergem in alegeri cu Snegur si Andronic. Aveam anumite rezerve fata de acesti politicieni si credeam ca era imposibil de adus moralitatea in politica tinandu-te de mana cu acesti marcanti ex-agrarieni. Insa n-a trecut mult timp si anumite schimbari in conjunctura l-au facut pe Tanase sa preia cu usurinta calificativele noastre fata de liderii perecemisti. Credeti ca redactorul FLUXULUI a spus undeva ca liberalii au avut dreptate sau si-a cerut scuze pentru ofensele aduse noua in excesul de zel intru apararea lui Andronic si Snegur. Nu, procurorii fie ei si morali, niciodata nu-si cer scuze, nu recunosc ca au gresit. Ei doar condamna, eticheteaza si fac pretinse analize pentru a justifica la nesfarsit actiunile patronului. Sau amintiti-va cata murdarie a fost turnata pe capul liberalilor cand "Libertatea" a incercat sa vorbeasca de coruptie in cadrul faimosului "algoritm". Personal dl Tanase a negat prezenta acestui viciu ca numai dupa o luna sa biciuiasca majoritatea corupta de la guvernare. E morala si intelecta o asemenea atitudine? Apropo, de propuneri constructive. Un vast articol de analiza economica si de aprecieri "constructive" la adresa guvernului Sturza, mai bine de o luna se afla in sertarul redactorului-sef al "Moldovei Suverane" si, cred ca, la FLUX el ar fi avut aceeasi soarta. Cum altfel se poate explica faptul ca multe conferinte de presa ale liberalilor au fost lejer trecute cu vederea de redactia FLUXULUI, iar venirea lui A. Taranu la PNL a starnit o furtuna in flux. S-a intamplat ceva deosebit, dle Tanase? Sunteti ingrijorat de virginitatea noastra doctrinara?
"...Pas cu pas vom reconstitui un partid doctrinal istoric..."
Si, in sfarsit, despre initiativa liberala privind necesitatea intrarii in alegeri prezidentiale cu o singura candidatura de dreapta. Mi-am expus sincer parerea ca, daca liderii formatiunilor respective depasesc ambitiile, se poate gasi o candidatura sprijinita de toate fortele democratice si ca, aceasta candidatura ar avea sanse reale la victorie. Asa cred si astazi. Dl Tanase, in calitatea sa de "procuror", lipseste Partidul National Liberal de dreptul la asemenea initiative, rezervand-o probabil, doar pentru patronii sai. In al doilea rand, dl Tanase nu-si imagineaza cum ar putea fi realizata aceasta initiativa liberala. Aici redactorul-sef triseaza evident, pentru ca in momentul crearii unei puternice miscari pro-Snegur in 1996 el era, nici mai mult, nici mai putin consilier prezidential, alaturi de A. Strambeanu, pe care il apara cu vehement. Si, implicit cunoaste foarte bine cum se fac candidatii unici.
Dlui Tanase i se pare ca punctul forte al invinuirilor aduse liberalilor este faptul ca ei nu-s la putere, n-au fost votati si acum doresc cu orice pret sa ajunga sus, criticand la stanga si la dreapta. Puterea politica este nu numai scopul unui partid, ea mai este si instrumentul principal de realizare a programului sau. A invinui un partid ca vrea putere e ca si cum ai invinui un ziarist ca doreste sa scrie. Daca in 1998 acceptam oferta Conventiei Democrate eram si noi in parlament. Alaturi de cei pe care FLUXUL ii numeste "antipopulari si corupti". Noi nu putem veni cu sacii cu bani in alegeri, asa cum au facut in 1998 si cei sprijiniti de FLUX, pentru ca nu poti face politica morala venind la putere cu ajutorul resurselor furate de la populatie. Noi constient am ales o cale mai anevoioasa dar mult mai nobila. Pas cu pas vom reconstitui un partid doctrinal istoric, care a facut ceva bun pentru acest pamant.
Vom fi atacati si de cei din stanga si de cei din dreapta. Se vor turna pe noi zoi din prostie la comanda, nu importa. E cert ca de pe scena politica vor pleca, asa cum au plecat agrarienii, formatiuni conjuncturiste si clientelare. Va ramane, am ferma convingere, Partidul National Liberal, pentru ca are radacini, pentru ca e al parintilor si buneilor nostri, pentru ca aduna oameni nu in jurul unor personalitati ambitioase si ahtiate de putere, ci in jurul unor idei doctrinare si nationale verificate de secole.
Mircea Rusu, presedintele PNL
"...M. Rusu crede ca presa exista pentru dansul, nu pentru cititori..."
Acesta-i "nivelul teoretic" al abordarilor "politice" la care s-a putut ridica M. Rusu. De aceea, las fara replica "aprecierile" lui la adresa mea - nici n-am pentru ce ma apara si nici in fata cui. Voi insista doar asupra acuzatiei ca as fi "procurorul moral al Chisinaului de la sfarsit de secol". La drept vorbind, acuzatia nu ma vizeaza doar pe mine, ci intreaga breasla de ziaristi care se implica in cronici si analize politice zilnice, fie si "pretinse". Acuzatia reflecta adevarata atitudine a pretinsului "lider politic" M. Rusu fata de presa si misiunea ei in societate. Venit in "politica nationala" din "zona de incubatie elitista" a fostului regim sovietic - M. Rusu a facut parte din aristocratia economica comunista a Chisinaului - el s-a alimentat mai mult din "peredovitele" din "Pravda" decat din literatura occidentala despre democratie si libertatea presei. Aceste "peredovite" i-au inhibat capacitatea de a intelege adevaratul rost al presei si l-a obisnuit cu un singur "standard mediatic": el crede ca presa exista pentru dansul, nu pentru cititori, si prima si ultima ei sarcina e sa-l gadile, ca sa-i faca dispozitie buna. El reactioneaza maladiv la orice reactie critica si ii pune in stare de alerta pe toti activistii partidului care incep a bate pragurile tuturor redactiilor din Chisinau cu "drepturi la replici". Un ziarist care-si face zilnic datoria si-si permite sa exprime niste atitudini fata de un fenomen sau altul este declarat "procuror moral". Asemenea etichetari sunt de fapt niste gesturi prohibitive si antidemocratice care vor sa reduca presa la tacere, impunandu-i conditia de slujanca si de facatoare de imagine buna. Cand aparea "Libertatea" liberala, intreg spatiul era ocupat cu fotografiile si "articolele teoretice" ale lui M. Rusu; acum, cand foaia nu mai apare, M. Rusu ar vrea ca fotografiile si "articolele lui teoretice" sa umple celelalte ziare. Daca nu apar sau, Doamne fereste!, mai ai "impertinenta" sa scrii despre el altceva, decat scria "Libertatea", atunci devii nu numai "procuror moral", manipulat de "patron", dar inca si fara "nivel intelectual"...
"...Mitul periculos potrivit caruia nu e bine sa scriem "de rau" despre ai nostri..."
La noi s-a acreditat, din pacate, mitul fals si periculos pentru sanatatea spiritului public critic (nu fara eforturile "liderilor politici" gen M. Rusu) potrivit caruia nu e bine sa scriem "de rau" despre ai nostri, iar "ai nostri" sunt toti, de-a valma, inclusiv M. Rusu, desigur. Sub pretextul pastrarii "unitatii" miscarii nationale se considera un act de tradare si diversiune sa spui ceva "de rau" despre unul din ei. Avand fiecare ziarele sale, ei isi fac imagine buna in ele si mint cititorii, iar cand cineva dintr-o parte isi permite "blasfemia" de a-i critica, atunci gestul capata proportii de catastrofa nationala. Si atunci urmeaza "replicile" si acuzatiile ipocrite. In 10 ani de zile ne-am convins cat costa acesti lideri, "perioada de gratie" a trecut de mult si cred ca cititorul are in sfarsit dreptul sa auda despre ei si niste lucruri mai putin placute. In caz contrar, ajungem la o situatie mai urata decat in perioada lui Bodiul: daca atunci presa il canta numai pe Bodiul, acum este obligata sa cante mai multi "bodiulasi" care formeaza casta "liderilor politici" de la Chisinau. Liderasi care n-au citit nici o carte serioasa pana la capat si care continua sa ne trateze pe noi, ziaristii, ca pe niste garsoni de pravalie...
...Obsesia cea mare a lui M. Rusu, o obsesie lunga cat un veac de singuratate, e sa patrunda in galeria oamenilor politici consacrati. Constatarea lui ca "dupa tonele de autentic venin aruncat asupra lui Snegur, Andronic, Lucinschi, Diacov, Matei, iata ca A VENIT SI RANDUL MEU..." imi aminteste de un banc vechi in care unul se caina ca, "uite, a murit Marx, a murit si Lenin, acum si eu ma simt rau"... Credeti ca lui Rusu i-i mila de Snegur, Andronic, Lucinschi, Diacov si Matei, asupra carora eu, "procurorul moral al Chisinaului de la sfarsit de secol", am aruncat "tone de autentic venin"? Desigur, nu. Lui Rusu i-a trebuit sa-i "compatimeasca" pe acestia pentru a se putea baga si el in randul oamenilor politici consacrati. Macar asa sa ajunga si el in rand cu oamenii politici...
Spatiul nu ne permite sa analizam, punct cu punct, toti "capii de acuzatie" adusi de M. Rusu. (Apropo, seful unui "partid doctrinal istoric" romanesc ar trebui sa aiba suficient respect pentru limba romana si sa stie ca in romaneste nu se spune "capi de acuzatie", ci CAPETE DE ACUZARE. Precum nu se spune "paiul din ochiul VECIN", ci "...din ochiul VECINULUI", nu "il apara CU VEHEMENT, ci "cu VEHEMENTA" s.a.m.d. Nu mai zic de "curajul patriotic" de a-i latiniza pe Visinski si pe acinul asiatic, ortografiindu-i cu I din A, de parca si Visinski, si acinul de la Ram s-ar trage). Sa trecem, totusi, la niste chestiuni mai serioase.
"...Mesajul "liberal" al lui M. Rusu era mai de stanga decat al lui Iovv..."
De unde a luat-o Rusu ca liberalii sunt de dreapta? Din cate inteleg eu cu "nivelul meu intelectual", opozitia clasica se face intotdeauna intre conservatorism si liberalism. Conservatorismul (coloana vertebrala a doctrinei dreptei) care se sprijina pe asemenea principii fundamentale cum sunt autohtonismul, proprietatea, ortodoxismul este opus liberalismului, care se aseamana pana la confuzie cu "centrismul" lui Diacov si penduleaza, dupa conjunctura, intre dreapta si stanga. M. Rusu se cazneste de ani de zile sa nimereasca in parlament si nu reuseste. Si nu din cauza ca vreun "procuror moral", de alde mine, i-ar strica imaginea in fata poporului, ci pentru ca "liberalismul" de la Chisinau in "varianta M. Rusu" nu prea are doctrina. Trebuie sa-i amintim cititorului ca M. Rusu si-a inceput "cariera politica" "liberala", incropind un partid de stanga (Partidul Democrat al Muncii) pe care l-a transformat apoi in partid ... "liberal", astazi foarte "nationalist" si "unionist". "Activitatea" "liberalului" Rusu in acesti ani se aseamana mai mult cu "aflarea in treaba" a unei babe chioare care, la un praznic sau la o nunta, umbla nepoftita printre bucataresele care fac galuste, muta o oala de pe o masa pe alta, pana rastoarna ceva si este rugata sa se duca acasa. "Aflandu-se in treaba" si tot cautand (ani de zile) un "coridor" liber, Rusu a batut ba intr-o usa, ba in alta si iata ca in sfarsit i-a deschis usa A. Taranu, nimerind astfel acolo de unde a pornit-o cu Partidul Democrat al Muncii - in "anticamera comunismului", cum definea social-democratia un mare filozof.
Eu nu sunt sigur daca M. Rusu a inteles ceva in teoria doctrinelor in general si in doctrina liberala, in special. Un argument persuasiv in acest sens serveste si excelentul articol al lui Vitalie Pastuh-Cubolteanu din "Literatura si arta" de joia trecuta ("Pericolul fanteziilor snobismului") unde se demonstreaza fara drept de replica CAT si CE a inteles M. Rusu din doctrina liberala. Noi am adauga ca, desi doctrina dreptei este una prin definitie capitalista si Rusu se declara de dreapta, el "lucreaza", totusi, cu lozinci de stanga. (Cine a urmarit atent "campania electorala" a lui Rusu la functia de primar s-a convins ca in esenta mesajul lui "liberal" era mai de stanga decat al comunistului Iovv. In loc de lozinca dreptei "Sa ne imbogatim", el flutura lozinca stangii "Sa impartim". Unul din pilonii dreptei este nationalismul constructiv (nu cel isteric sau lesinat), liberalismul fiind prin definitie cosmopolit; de unde dar in ultimul timp acest discurs nationalist inflacarat al liberalilor? Si daca liberalii au devenit atat de "nationalisti", de ce nu se declara deschis partid unionist? Iar daca nu-i unionist, atunci cum se impaca liberalismul in varianta lui Rusu cu "PNL parintilor si buneilor nostri" care a fost un partid unionist, fiindca unirea Basarabiei cu Romania s-a facut sub o guvernare liberala?
Rusu scrie ca acest partid al "parintilor si buneilor nostri" are "radacini" adanci in R. Moldova. Recunosc, atitudinea mea fata de respectivul partid s-a format sub influenta operei politice a marelui conservator si antiliberal care a fost M. Eminescu. Anume Eminescu care a luptat toata viata cu mizeria politica a liberalismului si cu acea "canalie liberala", m-a determinat sa fiu cu totul sceptic fata de doctrina acestui partid. Daca Rusu ar fi citit cu curaj opera politica a lui Eminescu ar fi inteles in ce consta deosebirea de principiu si de fond dintre conservatorismul (dreapta) romaneasca si liberalism. Nu ma apuc sa contest unele merite ale liberalilor in viata Romaniei. Daca e sa ma refer la anii lor de guvernare in perioada cand Basarabia facea parte din Regat (1914-1918, 1918-1919, 1922-1926,1927-1928, 1934-1937), istoricii formuleaza si unele rezerve. Astfel, pe langa toate cele bune infaptuite de liberali in Romania, politica lor de "dezvoltare prin noi insine" n-a favorizat dezvoltarea economica a Basarabiei, lasand aceasta provincie sa se dezvolte "fara investitii financiare suplimentare". Sunt cunoscute si gravele greseli ale acestui partid comise in domeniul politicii externe in ceea ce priveste destinul Basarabiei. Astfel, istoricii spun ca daca in 1918-1919 liberalii ar fi recunoscut diplomatic Rusia Sovietica, s-ar fi obtinut recunoasterea definitiva a unirii Basarabiei cu Romania. Ei insa n-au profitat de aceasta sansa istorica si dupa ce Rusia Sovietica a fost recunoscuta, pe rand, de mai multe state, sovieticii, nefiind legati prin vreun tratat cu Romania, care le-ar fi legat mainile, au pus mereu "problema Basarabiei" pana au "rezolvat-o definitiv" la 28 iunie 1940. (A se vedea in acest sens "Revista de istorie militara", Bucuresti, 1992, nr. 3).
"...Nu pun semnul egalitatii intre M. Rusu si membrii PNL..."
Tot istoricii scriu ca influenta liberalilor in Basarabia a fost cu totul neinsemnata, deoarece ei nu aveau aici o baza sociala serioasa. Politica guvernelor liberale nu favoriza recesiunea economica a acestui tinut si avea un "caracter monopolist, centralizat". Aceiasi istorici apreciaza ca "liberalii promovau o politica ambitioasa, aroganta, cu pretentii mari, dar fara rezultatele necesare". Cat costa, asadar, afirmatia lui Rusu ca "PNL are radacini" in R. Moldova, pentru ca e al "parintilor si buneilor nostri"?.. Si inca un "detaliu". Dominand practic scena politica romaneasca in perioada interbelica anume liberalii au promovat acea "inteleapta" politica de cadre fata de Basarabia, care i-a facut pe multi dintre "parintii si buneii nostri" atat de romanofobi. Il sfatuim pe M. Rusu sa citeasca romanul "Din calidor" pentru a afla opinia independenta in acest sens a lui Paul Goma... Care nu mi-i patron, bineinteles.
Ar mai fi multe de discutat, dar pun punct aici, asigurandu-l pe M. Rusu ca nu eu sunt "procurorul moral" al PNL-ului, ci istoria. Ca ziarist, cu "nivelul intelectual" pe care-l am de la Dumnezeu si de la scoala sovietica, am dreptul sa cred ceea ce cred: liberalii cu "politica lor ambitioasa, aroganta, cu pretentii mari, dar fara rezultate necesare", nu au nici o sansa sa se impuna in R. Moldova ca o forta politica serioasa. Nu este Rusu personalitatea care ar fi in stare sa-i dea o noua suflare acestui partid istoric, sa-l renasca, sa-l aduca la putere si sa fericeasca R. Moldova. M. Rusu, fostul inginer de la fosta "Moldavghidromas", poate se pricepe ceva in pompe, dar nu si in politica, cu atat mai mult in doctrine. Iar diferenta dintre pompe si doctrine este foarte mare. Obsesia lui de a se "fixa" pe esichierul politic moldovean devine ridicola. Eu nu pun semnul egalitatii intre M. Rusu si membrii PNL, majoritatea oameni patrioti si onesti. Regret insa ca ei n-au realizat ca nu-i Rusu omul politic care poate renaste liberalismul in R. Moldova. Fiindca Rusu nu este om politic. Aceasta este drama lui: abandonand pompele in favoarea politicii, n-a ajuns sa inteleaga nici doctrinele, dar nici la pompe nu se mai poate intoarce...
P.S. In ziua aparitiei articolului nostru din 19 octombrie, telefoanele redactiei au fost asaltate de persoane "indignate" cu insulte mojicesti la adresa autorului. Daca si astazi "operatiunea" va fi reluata, va avertizam ca nu vom raspunde la nici un "mesaj" venit din partea simpatizantilor lui M. Rusu. Pur si simplu, vom inchide si punctum. Cu aceasta incheiem polemica cu M. Rusu care de azi inainte isi poate exercita "dreptul la replica" in alte ziare, mai putin "scandaloase" decat FLUXUL. Dixi. (C.T.)
———————————————
sau parlamentul Republicii Moldova
intre o parodie sublima si o drama ridicola
Nu intentionam sa punem in discutie sau la indoiala gravitatea problemelor cu care se confrunta in prezent legislativul R. Moldova si nici importanta incontestabila a institutiei parlamentare. Vom incerca, totusi, sa dam putina culoare relatarilor despre legiuitorii nostri, de obicei sobre si concise, cu atat mai mult, cu cat chiar ei ne dau suficiente ocazii s-o facem...
Lina Grau, FLUX
Momentul care ne-a determinat sa facem acest pas, putin riscant si cu anumite implicatii pentru un corespondent fara imunitate parlamentara, a fost sedinta plenara din ziua de joi, 28 octombrie, cand cei o suta de oameni de stat in floarea varstei, in imensa lor grija pentru tara si nobila intentie de a ajunge la un consens, au deraiat pe panta acuzatiilor si zeflemelelor reciproce, ocazie cu care am aflat si noi mai multe lucruri despre viata din culise si prestanta morala a unora dintre cei care ne reprezinta.
Despre reparatia de 1 milion de lei si parchetul de pe tavan
O atentie aparte in acest sens o merita savurosul schimb de replici intre cei doi vecini parlamentari - Vladimir Voronin si Valeriu Matei. Ultimul, de altfel, ne-a reprosat (in particular si intr-o forma foarte delicata, un adevarat domn!) ca, prezentand acest dialog in paginile ziarului nostru, l-am fi favorizat pe vecinul care locuieste chiar deasupra sa. Tinem sa precizam cu aceasta ocazie ca motivul este unul cu mult mai simplu decat isi poate imagina domnia sa si nu tine nici de "afinitati doctrinare", nici de "coalitii monstruoase". Dintr-o regretabila defectiune tehnica nu am reusit sa inregistram pe banda dialogul complet. Dar, pentru ca domnia sa insista si pentru a nu-i pereclita campania de refacere a imaginii publice, putin sifonata in ultimele luni, probabil si din cauza unei regretabile pneumonii, vom incerca sa reproducem din memorie aceasta prima replica, care, de altfel, a si constituit buturuga de care s-au impiedicat mai multi si care in acea zi a rasturnat carul cu prosti in centrul capitalei. In acelasi timp, tinem sa ne cerem scuze pentru eventualele inexactitati, recunoscandu-ne si fiind constienti de toate imperfectiunile si slabiciunile ce ne caracterizeza si de faptul ca intotdeauna exista loc de mai bine.
Asadar, daca imi aduc bine aminte, pentru a demonstra utilitatea pocesului de privatizare, Matei i-a adus vecinului Voronin exemplul apartamentului pe care acesta l-ar fi privatizat si reparatia caruia, dupa estimarile ex-vicespeakerului, ar fi costat un milion de lei si ar fi dat de lucru intregii strazi Serghei Lazo. Reproducem in continuare, in forma originara, schimbul de replici care a urmat, pentru a nu-i stirbi din splendoare si grotesc.
Voronin - Eu nu stiu de unde a luat dl Matei ca un milion de lei costa reparatia. Eu nu m-am interesat cand el pe parcursul a sase ani a facut de trei ori reparatie, o ajiuns c-o lichit tavanul cu parchet, ca nu mai stia ce sa mai faca in casa...
Diacov - ...numai bine ca sunteti vecini si va vedeti unul pe altul...
Voronin - ...eu nu m-am implicat in chestiile istea, de-amu asta la Matei ii o diagnoza, asta nu-i de-amu discutie nici politica, nici economica, asta-i diagnoza.
Snegur - ...eu vad ca noi ajungem departe in activitatea noastra de legiuitori...
Matei - ...cat priveste viziunea aberant-halucinanta cu parchetul pe pod, poate ca ar fi nevoie de parchet pe pod ca sa fie mai putin zgomot cand tovarasul Voronin vrea sa mearga peste capetele noastre.
...Gurile rele vorbesc ca intr-un timp somnul familiei Matei era sistematic perturbat de pasii infundati ai familiei Voronin care, framantata de grijile si insomniile guvernarii sau ale opozitiei, rasunau pana dimineata in apartamentul de deasupra. Probabil, intr-una din aceste nopti a si fost zamislita (si ultima replica a deputatului Matei ne-o confirma) ideea "aberant-halucinanta" a parchetului de pe tavan. Se mai vorbeste ca, la un moment dat, dupa ce a reusit destituirea din functie a amicului sau de-o viata, luni de-a randul, neobosit, in fiecare dimineata, printr-un gest devenit aproape ritualic, Voronin venea in cabinetul lui Matei pentru a-i reaminti ca nu mai este vicepresedinte si ca ar fi cazul sa se mute intr-un birou mai modest.
Despre eficienta excursiilior la Paris si tradarea de Patrie
Un alt moment remarcabil al sedintei plenare l-a constituit recomandarea deputatului CDM Andrei Strambeanu, venita ca raspuns la ideea lansata cu insistenta de comunistul Alexandr Jdanov, de a suspenda toate deplasarile in strainatate ale "ideologului si strategului" Blocului proprezidential, Vladimir Solonari, si ale lui Vasile Nedelciuc, din PFD, membri ai delegatiei R. Moldova la Consiliul Europei, si de a-i trimite "la teren", "sa vada cum traieste narodu'". Andrei Strambeanu s-a declarat perfect de acord cu initiativa colegului sau, mentionand ca "acelasi lucru trebuie facut si cu dl Jdanov - sa-l trimitem in deplasare la Paris, la New-York, la Luvru". "Ar putea sa vada si el ceva interesant si nu ar aparea aceste mari divergente intre noi".
In timp ce Strambeanu, autorul stralucitei idei de a distribui fiecarui deputat cate o oala de noapte, pentru a nu periclita procesul legislativ cu prea desele iesiri din sala, formula aceasta noua recomandare, comunistul, colhoznicul si taranul din talpa Alexandru Jdanov lansa, de pe locul sau din sala, o noua remarca "nemuritoare": "eu nu-mi tradez Patria", venind in confirmarea uneia dintre replicile, inocente si involuntar-inspirate, prin care speakerul Diacov alimenteaza cu regularitate si succes rubrica noastra "Picatura chinezeasca" si potrivit careia "pana la Cultura mai avem inca mult". Naiva confesiune constata o regretabila stare de fapt. Jdanov este si autorul celebrei replici cu care se face remarcat la mai fiecare sedinta plenara si cu care va intra, probabil, in istoria actualei legislaturi - "dle Diacov, mata nu comenta".
Despre cocolasele de hartie care au omprat "Ora guvernului"
Sedinta plenara a culminat cu o sublima confesiune publica a ex-presedintelui Snegur, rezultata din amenintarea cu actionarea in judecata a vicepresedintelui parlamentului, Iurie Rosca, care, raspunzand la un atac formulat impotriva FPCD, a declarat ca "formatiunea pe care o conduce este mai putin extremista decat gruparea criminala ruseasca "Solntevskaia".
Intre timp, plictisit si probabil agasat de aceste interminabile paruieli verbale, Vladimir Zlacevschi, "cel mai onest dintre comunisti", etern preocupat de problemele tineretului si sportului, amintindu-si de vremurile cand umbla in pantalonasi scurti si tragea pe fetite de cosite si cu prastia-n vrabii si raspunzand unor imperative psihologice ale barbatului intre doua varste si apelului copilului care se zice ca traieste in fiecre dintre noi, pitit dupa biroul sau de deputat, ochea in vecinul din fata cu cocoloase din proiecte de legi.
Lucrurile ajunse aici, speakerul Diacov, in maniera-i caracteristica, a sarit peste celelalte puncte din ordinea de zi, inclusiv peste Ora guvernului, si a inchis sedinta, constatand, pe buna dreptate, ca "e clar care este rezultatul".
Au fost micsorate livrarile de gaze naturale
Ministerul Educatiei pregateste admiterea anului 2000
Locul unde se jucau copiii se numeste acum ZONA
Noile curriculumuri depasesc vechile programe de studii
Au fost micsorate livrarile de gaze naturale
Incepand de ieri, Concernul rus "Gazprom" a redus cu 40 la suta livrarile de gaze naturale catre R. Moldova. Potrivit Lui Boris Postoronca, consilierul directorului SA "Moldova-Gaz", actiunea a fost determinata de datoriile mari pe care le are R. Moldova fata de "Gazprom", in ultimele luni fiind achitate platile doar pentru 12-15 la suta din consumul curent de gaze. El nu exclude ca, in cazul in care situatia nu se va schimba, livrarile ar mai putea fi micsorate. In prezent, datoriile si penalitatile consumatorilor de pe ambele maluri ale Nistrului fata de "Gazprom" se ridica la 768 milioane dolari.
Conducerea SA "Moldova-Gaz" spera ca "Gazpromul" va majora livrarile catre R. Moldova dupa ce Ministerul Finantelor va transmite acestuia obligatiuni de stat in valoare de 90 milioane dolari, care constituie o parte din datoriile R. Moldova fata de furnizorul rus. Hartiile de valoare urmeaza sa fie tranferate pana la sfarsitul anului curent.
Cele mai mari datorii fata de "Moldova-Gaz" le inregistreaza Centralele electro-termice (CET), care folosesc 70 la suta din volumul de gaze. De aceea, volumul de gaze naturale livrate catre CET-2, una din centralele cu cele mai mari datorii, se va reduce cu 35 la suta. Postoronca, insa, ne-a asigurat ca aceasta micsorare nu va periclita activitatea centralei si a mentionat ca zilele acestea toti rauplatnicii vor fi debransati de la retea.
Natalia Costas, FLUX
———————————————
Ministerul Educatiei pregateste admiterea anului 2000
La admiterea anului 2000, castigatorii olimpiadelor sau a altor concursuri republicane nu vor mai beneficia de nici un privilegiu. Ei vor particpa la concursul de admitere in conditii egale cu ceilalti candidati. Acest lucru este prevazut de noul Regulament de organizare si desfasurare a admiterii in invatamantul superior, elaborat de Ministerul Educatiei si Stiintei la finele saptamanii trecute.
Noul plan de admitere prevede finantarea de la buget si a cetatenilor Ucrainei de origine romana. La admiterea anului 2000, toti absolventii scolilor medii de cultura generala (nationala sau alolingva) vor sustine obligatoriu probe de concurs la trei discipline, inclusiv limba si literatura romana. La discretia institutiei de invatamant, in dependenta de concurenta la specializarea respectiva, candidatii cu diploma de bacalaureat vor sustine de la unu pana la trei examene. Specialistii MES au revazut si termenele de depunere a actelor, care se vor efectua incepand cu 1 iulie 2000, cu exceptia Academiei de Politie "Stefan cel Mare", Colegiului militar "Alexandru cel Bun", Colegiului de politie, precum si a institutiilor de invatamant cu profil de arta si muzica.
La admiterea 1999, in institutiile de invatamant superior, subordonate MES, au fost admisi 9.744 de studenti. Dintre acestia 3.925 sunt finantati de la buget, iar 5.819 isi fac studiile in baza de contract. Acestia din urma au dat prioritate profilului juridic, econimic, limbilor moderne si relatiilor internationale. Astfel, anul curent doar la specializarea Drept au fost inmatriculati in total 2.147 de studenti, inclusiv 1.232 la invatamantul de zi, in timp ce statul are nevoie in acest an doar de 43 de asemenea specialisti.
Ina Prisacaru, FLUX
———————————————
Locul unde se jucau copiii se numeste acum ZONA
Locatarii blocului nr.5 de pe bd. Negruzzi din Chisinau sunt nemultumiti de faptul ca firma turca "Iscander" intentioneaza sa deschida aici un restaurant la demisol, unde, anterior, exista un club de sah. Ei declara ca actiunile firmei din Turcia nu sunt legale, dar au loc cu acordul Primariei Chisinau.
Dorian Jereghi, FLUX
Printr-o decizie a Primariei Chisinau, din 7 septembrie 1998, semnata de primarul Serafim Urechean, Federatiei Moldovenesti de Sah (FMS), care il are ca presedinte pe acelasi Serafim Urechean, i s-a permis sa reconstruiasca incaperile privatizate din bd. Negruzzi, 5, cu dreptul de a face intrari suplimentare in cladire. Pana atunci, in aceste incaperi era amplasat Clubul de sah, frecventat de multi copii din cartier, care, astfel, aveau ocupatie in timpul liber.
Obtinand dreptul de a reconstrui edificiul, FMS preconiza sa deschida aici un magazin, "Natali". Din spusele locatarilor, lucrarile erau aproape finisate, cand, in vara anului curent, aici isi face aparitia firma turca "Iscander", cu planul de a deschide in acest spatiu... un restaurant, ceea ce contravine prescriptiilor tehnice provizorii "privind proiectarea incaperilor incorporate si incorporate-anexate in blocurile locative existente si, mai ales, amplasarea in cladirile de locuit a restaurantelor, barurilor cu bauturi alcoolice etc."
Turcii nu au respectat nici alte hotarari privind interzicerea instalarii utilajelor de gaze sau neafectarea aspectului arhitectonic al cladirilor. Cu toate acestea, la Sectorul de politie Centru ni s-a declarat ca "nu se stie sigur daca turcii au facut aceste incalcari deliberat sau neintentionat". "Firma "Iscander" a fost dusa de nas de catre FMS, nefiind pusa la curent cu toate restrictiile tehnice", a mai adaugat sursa de la politie.
Potrivit locatarilor blocului, Tudor Scripcenco, secretar general al FMS, a venit de mai multe ori la fata locului, indemnandu-i pe turci sa-si continuie lucrarile, deoarece "totul va fi bine". Solicitat de FLUX, Scripcenco ne-a declarat ca in demisolul din blocul nr. 5 era preconizata deschiderea... unei bucatarii pentru reprezentantii tarilor islamice, care urmau sa participe in acest an la Campionatul mondial de sah de la Chisinau. "Dupa cum se stie, turneul s-a amanat si, respectiv, turcii sunt dispusi sa paraseasca localul. Oricum, FMS nu are nimic comun cu acest demisol, el nu ne apartine si, in general, eu nu vreau sa ma amestec in astfel de chestii", a mentionat Scripcenco.
Turcii nu vor sa dea inapoi
In ultima decizie a Preturii sectorului Centru, din 8 octombrie curent, se interzice deschiderea restaurantului turcesc. Insa, tot aici se mentioneaza ca, "in conformitate cu contractul nr. 12/7-16, din 15 iulie 1999, dintre Federatia Moldoveneasca de Sah si firma "Iscander", incaperile de pe bd. Negruzzi 5 au fost date in arenda pe timp de 5 ani" acesteia din urma.
Locatarii sustin ca turcii le-au spus-o pe sleau ca "ei au platit prea multi bani (se vehiculeaza suma de 30.000 de dolari) pentru ca acum sa dea inapoi".
Surse confidentiale din cadrul Ministerului Justitiei ne-au declarat ca firma "Iscander" nici nu este inregistrata in Chisinau.
Dupa mai multe sesizari in instantele publice, la fata locului a aparut patroana magazinului "Natali" (de ea si Scripcenco "si-a adus aminte" pe parcursul discutiei). Ea i-a asigurat pe locatarii blocului "sa nu-si faca griji, deoarece contractul cu turcii a fost desfacut si ca acestia vor pleca in curand". In fata locatarilor, patroana "Natali" s-a legitimat drept reprezentanta a Primariei Chisinau, iar la SEL-9 aceeasi doamna a declarat ca e de la FMS.
Iar politistii nu-l pot cuminti pe Cupcea
In pofida faptului ca organele abilitate (Concernul "Moldova-Gaz", Centrul de medicina preventiva, Serviciul de pompieri etc.) au interzis deschiderea restaurantului, oamenilor nu le prea vine a crede ca turcii (sau FMS?) vor ceda atat de usor.
In tot acest carambolaj, mai multe lucruri raman a fi neclare. A cui interese apara, de fapt, patroana firmei "Natali"? De ce Tudor Scripcenco declara ca "FMS nu mai are, de mult, nimic comun cu demisolul din Negruzzi 5", de vreme ce exista contractul de arenda cu firma turca "Iscander", valabil pe 5 ani?
Necazurile oamenilor din blocul cu bucluc, de pe Negruzzi 5, nu s-au incheiat inca. Ba mai mult, cu avizul aceleiasi primarii, particularul Afanasie Cupcea a ocupat - temporar(?) - o parcela de pamant cu suprafata de 139 m.p., care cuprinde aproape toata curtea blocului. "Gospodarul" si-a ingradit "teritoriul" cu un gard inspaimantator, facut din bucati de asfalt (pe care cineva a scris - ZONA), iar deasupra l-a presurat cu cioburi de sticla. Astfel, dupa ce au ramas fara Clubul de sah, copiii de aici au fost lipsiti si de curte.
Nenumaratele plangeri ale oamenilor de aici au ramas pana acum fara raspuns. In schimb, multora le este frica in prezent sa mai dea ochii cu "gospodarul" Cupcea, dupa ce, pe unii dintre ei, acesta i-a amenintat... cu toporul.
Solicitat sa comenteze "cazul Cupcea", Ion Bubulici, locotenent-major la Sectorul de politie Centru, ne-a spus ca "nici Procuratura Generala nu se poate clarifica cu el, iar noi - cu atat mai mult".
———————————————
Noile curriculumuri depasesc vechile programe de studii
Interviu cu Liliana Ivanovici, director executiv al Centrului educational "Pro Didactica"
De cateva saptamani, in liceele din republica au ajuns noile curriculumuri liceale. Ele au fost elaborate cu concursul specialistilor in domeniul educatiei din R. Moldova si cu ajutorul celor din Romania.
- Doamna Ivanovici, ce reprezinta curriculumul liceal?
- Este un document reglator, care prevede cadrul de activitate in scoala. In sens larg, curriculumul cuprinde tot procesul de predare-invatare. Adica programele analitice, intreg setul didactic: manualele, ghidurile metodologice, recomandarile pentru evaluare, intreg arsenalul de tehnici si metodici folosite in procesul de predare-invatare-evaluare.
- Care sunt avantajele noului curriculum?
- Avantajul cel mai mare, dupa mine, este faptul ca noul curriculum este centrat pe elev. Da, la modul normal, materialele sunt un instrument de lucru pentru profesor, dar ele au in campul lor de vedere, in primul rand, elevul. In vechile programe de studii acest lucru lipsea. Pentru mine, filolog de profesie, durerea cea mai mare era sa vad copii care se obisnuisera sa reproduca numai anumite referintele critice ale cuiva, iar in momentul in care erau pusi in fata unui text nou - nu mai puteau analiza sau identifica o valoare, nu puteau discuta pe marginea unui text. Noul curriculum se axeaza anume pe dezvoltarea capacitatilor, abilitatilor si aptitudinilor elevilor.
- Noile curriculumuri cuprind toate disciplinele?
- Din pacate, proiectul nostru nu cuprinde toate ariile curriculare. "Pro Didactica" a finantat doar trei arii curriculare. E vorba de Limba si comunicare, care include limba romana, limbile straine si ale minoritatilor nationale; Matematica si stiinte - cu obiectele de fizica, chimie, biologie, matematica, informatica - si Stiintele socio-umane - filozofie, logica, psihologie, geografie, economie aplicata, istoria romanilor si cea universala. A ramas neacoperita aria curriculara ce tine de arte si educatie fizica.
- Ati elaborat curriculumuri si in limba rusa?
- Materialele curriculare vor fi traduse in limba rusa la toate disciplinele, acest lucru urmand sa fie realizat de catre MES. Curriculumul la limba rusa, ca limba materna, inca nu a aparut din motive tehnice, dar credem ca el va fi gata in curand.
- Cine a participat la elaborarea curriculumului?
- Grupurile de elaborare au fost constituite cu concursul specialistilor de la MES. Multe persoane au fost recomandate si de de Centrul educational "Pro Didactica". In aceste grupuri, au fost neaparat profesori de liceu, de la catedrele universitare si chiar specialisti-cercetatori. In total, au participat mai mult de o suta de persoane, care au lucrat la 19 discipline. Grupurile de conceptori au variat ca numar, de la sase la noua persoane.
- La elaborarea curriculumului ati trecut si vreo evaluare internationala?
- Stagiile de perfectionare ale conceptorilor de curriculum au fost organizate cu concursul specialistilor de la Institutul de stiinte ale educatiei din Romania. Au fost doua echipe de formatori, conduse de Alexandru Crisan si Adrian Stoica. Pas cu pas, am cizelat intregul program de evaluare, care a avut trei etape. Prima a constituit-o evaluarea locala, la care am invitat profesori din republica. Ultimii, la randul lor, au propus noi elemente de optimizare. Cea de-a doua a fost recenzarea materialelor de catre specialistii de la catedrele universitare. In a treia faza am organizat un mic seminar de evaluare statica, la care au participat specialisti de la Institutul de pedagogie si psihologie. Toate materialele au mai fost trimise pentru recenzare internationala si la Institutul de stiinte ale educatiei din Bucuresti.
- Noile programe de studii au ajuns in scolile din republica?
- Curriculumul liceal are tirajul de 2.500 de exemplare si este difuzat gratis. Multi conducatori ai directiilor judetene de invatamant au preluat deja partea de tiraj cuvenita pentru fiecare liceu si fiecare scoala cu clase liceale. Fiecare institutie a primit cate cinci seturi de materiale. Mai ramane sa le difuzam si la facultatile pedagigice ale universitatilor din republica.
- Ce parere au pedagogii curriculumuurile liceale?
- Multor profesori le pare ca va fi greu sa lucreze cu aceste programe, in primul rand - din necunostinta de cauza. Cei care au reusit sa treaca prin anumite stagii de formare isi dau foarte bine seama cum poti transforma un obiectiv de referinta in unul de evaluare, pentru a vedea daca copilul realizeaza sarcinile propuse. Problema e ca unii dintre profesori mai sunt obisnuiti cu vechile programe de studii. Ei nu au reusit sa se autoperfectioneze, nu din cauza salariului mic, primit cu mari intarzieri, ci din cauza vechilor lor principii de studiere si predare a unui anumit obiect. De aceea, si astazi ei trec peste multe lucruri mai putin intelese la moment, dar care sunt importante pentru dezvoltarea abilitatilor copilului.
- Cum ati elaborat curriculumul pentru scolile alolingve? V-as ruga sa va referiti, in special, la obiectele istoria romanilor, limba si literatura romana.
- Programele pentru aceste obiecte sunt bine structurate. La limba romana sunt incluse subiecte aproape de interesele adolescentilor, cum ar fi Cel mai dificil moment din viata mea sau Problemele SIDA. Cred ca profesorului de limba romana, in scoala alolingva, ii va fi foarte usor sa lucreze, pentru ca obiectivele sunt structurate foarte clar pe cele patru deprinderi integratoare: intelegerea dupa auz, vorbirea, lectura si scrierea.
- Nu credeti ca curiculumul liceal trebuia elaborat mult mai devreme?
- Bineinteles, nicioadta nu poti fi satisfacut daca ceva se intampla mult prea tarziu. Mai ales ca noi, din motive tehnice, n-am reusit sa le punem pe mesele profesorilor la 1 septembrie. Da, elaborarea curriculumului era binevenita in 1990, dar nu in 1996 sau in 1997, cum s-a intamplat. Dar, din pacate, totul s-a intamplat asa pentru ca invatamantul este declarat o prioritate de stat, iar realitatea ne arata cu totul altceva.
Interviu realizat de Ina Prisacaru, FLUX
Iulia Hasdeu, un model pentru tanara generatie
Invingatoarele spatii ale Leonidei Lari
Iulia Hasdeu, un model pentru tanara generatie
Jumatate de an in urma, Revista de cultura si creatie "Clipa siderala", care sustine elevii cu aptitudini literare, a lansat concursul literar "Iulia Hasdeu - 130", dedicat memoriei copilei-poete, de la nasterea careia maine se implinesc 130 de ani. Potrivit Eugeniei Bulat, redactor-sef al publicatiei, concursul se desfasoara sub zodia genialitatiii Iuliei Hasdeu, pentru ca "poeta reprezinta un model de devenire umana pentru tanara genratie". La cele doua sectiuni ale concursului, poezie si proza, s-au inscris circa 90 de copii din aproape toate liceele si scolile din republica. De asemena, in competitia literara s-au angajat si 30 de liceeni din Romania - Piatra Neamt, Targoviste, Camnpina si Alexandria.
Saptamana trecuta, s-au facut publice numele laureatilor concursului. Juriul a constatat ca tinerii nostri literati au o predilectie mai mare pentru poezie decat pentru proza, lucru valabil pentru scriitorii moldoveni, in general. Printre premiantii concursului s-au plasat Sorin Ciobanu (Liceul "M. Sadoveanu", Ocnita), Doina Bulat (Liceul "Mircea Eliade", Chisinau), Ruxanda Lotocovschi (Liceul "M. Sadoveanu", Hancesti), Natalia Spac (Liceul "I. Vatamanu", Straseni) s.a. In afara de premiile propriu-zise (seturi de carte si bani), cei 35 de laureati ai concursului, prin contributia Fundatiei Culturale Romane, Ambasadei Romaniei la Chisinau si "Moldsindtur" SA, vor pleca intr-o calatorie la Campina, unde vor vizita castelul Iuliei Hasdeu, dupa care se vor intoarce la Bucuresti, unde vor trece prin Cimitirul Belu, locul odihnei de veci al Iuliei Hasdeu.
Silvia Bogdanas, FLUX
———————————————
Invingatoarele spatii ale Leonidei Lari
In cadrul manifestarilor literare, prilejuite de aniversarea a 50-a de la nasterea poetei Leonida Lari, la Uniunea Scriitorilor a avut loc lansarea cartii omagiatei, "Invingatoarele spatii". Acesta este un volum de sinteza al scriitoarei, aflata in prezent la Bucuresti, unde activeaza in calitate de deputat in Parlamentul Romaniei.
Precum consemneaza in prefata volumului criticul Tudor Paladi, poeta de larga si senzationala respiratie moderna Leonida Lari este prin scrisul ei misionar, indirect vorbind, reprezentanta de sine a lumii de dincolo, a proiectiilor refugiului ei metafizic dinspre cunoastere si poezie.
Volumul este insotit de o postfata semnata de tanarul cercetator literar Andrei Langa, de referiri critice la opera autoarei si de fotografii de familie, majoritatea dintre ele fiind semnate de fotograful Nicolae Raileanu.
Cartea a vazut lumina tiparului cu sprijinul financiar al lui Mircea G.Ciuhri si a Svetlanei Ciuhri, precum si a lui Ioan Erhan de la Editura "Orion" din Bucuresti.
Nicolae Roibu, FLUX
Orologiul de la Primaria Chisinau si-a ingrosat vocea
Orologiul de la Primaria Chisinau si-a ingrosat vocea
Chisinauenii care se intampla sa aiba drum pe langa Primaria orasului tocmai cand e ora exacta si mai ales cei care locuiesc prin preajma, au putut auzi noua melodie care insoteste bataile ceasului. Dupa ce, timp de doi ani, ne-am obisnuit cu vechiul cantecel al orologiului, in acest an, de Ziua orasului, aranjamentul muzical al melodiei a fost schimbat in ritmuri mai vioaie. Dupa cum ne-a spus Iulian Filip, seful Departamentului cultura, acest lucru s-a facut cu scopul de a imbogati melodia care este o fraza muzicala din imnul Chisinaului - "Orasul meu", scris de maestrul Eugen Doga. Multi chisinaueni sunt incantati de aceasta schimbare, insa mai multi, si mai ales batranii, spun ca odata cu "ingrosarea melodiei" si in ritmurile ei grele, viata li se pare mult mai apasatoare si le aduce aminte de orologiul de pe Piata Rosie din Moscova.
Rodica Trofimov, FLUX
———————————————
Bucuresti, o punte catre Sidney?!
Ieri, la Bucuresti a demarat cea de-a XXVIII-a editie a "Centurii de aur", la care au luat startul peste 250 de sportivi din 30 de tari.
Turneul de box conteaza drept criteriu de calificare pentru Jocurile Olimpice si Campionatele Europene din anul viitor. Pentru a putea indeplini normativul pentru Olimpiada e necesar ca pugilistii sa se califice in finala categoriei.
Lotul Moldovei, plecat de sambata catre capitala Romaniei, ii are in componenta pe Vasile Ceban (cat.48 kg), Octavian Tacu (60 kg), Vitalie Grusac (67 kg), Mihai Muntean (75 kg) si Veaceslav Tcacenco (91 kg).
Impreuna cu boxerii au plecat antrenorul Petru Caduc, presedintele Federatiei Moldovenesti de Box (FMB) Vasile Chirtoaca si arbitrul international (AIBA) Nicolae Lungu, care va oficia la acest turneu.
Din pacate, la reuniunea de la Bucuresti nu va putea concura unul dintre cei mai tari pugilisti de-ai nostri, Timofei Screabin (54 kg), care la ora actuala e accidentat.
Cele mai mari sperante sunt investite in Vitalie Grusac din com. Grimancauti, care are mari sanse pentru a accede in finala categoriei.
Va reamintim ca la celelalte doua turnee precedente de la Sevastopol si Tampere (Finlanda), care de asemenea contau drept criteriu de calificare la JO, printre finalisti nu s-a numarat nici un basarabean.
Ultima restanta pentru Kiev
Astazi si maine, Liga campionilor europeni la fotbal, cea mai importanta si populara competitie fotbalistica intercluburi, programeaza ultimele meciuri din faza grupelor. Sunt cunoscute deja 11 din cele 16 formatii calificate in faza urmatoare: S.S. Lazio Roma, FC Barcelona, Fiorentina Florenta, Rosenborg Trondheim, Manchester United, Olympique Marseille, FC Porto, Real Madrid, Valencia, Girondins de Bordeaux si Sparta Praga.
Arsenal Londra si Spartak Moscova sunt echipele care si-au bronat locurile in turul trei al Cupei UEFA.
In grupa A, Dinamo Kiev are nevoie de victorie in fata lui Lazio Roma pentru a putea spera la calificare in dauna "farmacistilor" de la Bayer 04, care intalnesc in propriul fief pe slovenii de la Maribor. Kievenii au un punct avans fata de germani.
Grupa B are in program astazi doar meciuri pentru bugetul cluburilor. Suedezii de AIK vor forta prima victorie in actuala editie a LC, rolul de victima jucandu-l Arsenal.
La Florenta, exista toate premisele unui joc spectaculos, deoarece Fiorentina si Barcelona sunt deja calificate in faza urmatoare.
In grupa C, Feynoord trebuie sa invinga pe Rosenborg la Rotterdam, calificarea fiind coroborata cu un eventual esec al Borussiei Dortmund la Porto impotriva Boavistei. In caz ca germanii inving, nimic nu-i mai ajuta pe olandezi, care se vor consola cu participarea in Cupa UEFA.
In grupa D, singura necunoscuta este echipa care va evolua in Cupa UEFA.
Atat Sturm, cat si Croatia, echipe ce-si disputa un loc in UEFA, vor juca in deplasare. Austriecii vor fi gazduiti de Manchester United, iar croatii vor juca pe Stade Velodrome in compania lui Olympique Marseille. Sturm are la moment 6 puncte, in timp ce Croatia - doar 4.
La constructori titlul a revenit scuderiei italiene Ferrari.
Romanii din Basarabia, o noua "comunitate nationala minoritara"
Unde e lege, nu-i tocmeala?
Se pare ca, in sportul de la noi, de aceasta zicala nu se tine cont. Saptamana trecuta a avut loc Campionatul Moldovei intre echipele comunitatilor nationale la sah. Parcurgand lista participantilor (in care figurau minoritati precum ciuvasii), mi-a atras atentia o alta denumire, destul de simpla - Bastina. Amanunte am aflat din culisele turneului.
Mai multi participanti la campionat au afirmat ca "denumirea campionatului nu e decat praf aruncat in ochii lumii". In comunitatea ucraineana, de exemplu, evoluau sahisti rusi, care habar n-aveau cine-i conducatorul acesti minoritati la noi in republica. In schimb, in componenta echipei Bastina concurau sahisti... romani din Basarabia. Reiese, deci, ca am ajuns sa fim considerati minoritate... chiar la noi acasa.
S-a mai vehiculat intens ideea ca, daca sponsorul da bani, de ce sa nu organizam astfel de "intreceri"?! Tot din culise am aflat ca sponsorul a fost gasit prin intermediul sotiei secretarului general al Federatiei moldovenesti de sah, Tudor Scripcenco. Doamna Scripcenco este armeanca de nationalitate si are legaturi stranse cu o biserica armeana, care a si dorit sa de-a bani pentru competitie.
Principalul eveniment din lumea sahului se desfasoara in Spania, unde are loc Campionatul mondial la sah rezervat juniorilor. Dupa sase etape, sahistii basarabeni au inregistrat urmatoarele rezultate:
10 ani: Mircea Grecu si Veronica Bobutac - cu cate 3 puncte.
12 ani: Dorian Vicol - cu 4,5 puncte si cu mari sanse la cucerirea unei medalii.
14 ani: Iulia Andronic - 3 puncte
6 ani: Ruslan Soltanici - 2,5, si Elena Partac - 4 puncte.
18 ani: Ion Desiatnicov - 3 puncte
Dubla campioana europeana, Cristina Mosin are la activ 4 puncte.
Mondialele se vor desfasura pana vineri, 5 noiembrie.
Goluri superbe in contul lui Siskin si Curtian
Oleg Siskin a jucat excelent pentru echipa moscovita TSKA in partida cu Dinamo. In min. 37, dupa trei "un-doiuri", el a reusit sa marcheze un gol foarte frumos, egaland astfel situatia de pe tabela de marcaj.
Siskin a stat si la baza celui de-al treilea gol al echipei sale, cand incursiunea sa pe aripa stanga a atacului s-a terminat cu o centrare in careu, Golovskoi inscriind in propria poarta. "Sport-Express" l-a notat cu 6,5. Meciul s-a terminat cu victoria concludenta a lui TSKA cu scorul de 4:1.
Intr-o alta partida, gruparea lui Sandu Curtian, Zenit Sankt-Petersburg, a remizat 2:2 cu Alania Vladikavkaz. Curtian a deschis scorul chiar in debutul meciului (min.8), in urma unui corner i-a luat fata lui Jutautas, marcand un gol superb. Dupa inscrierea golului, mijlocasul basarabean a intrat intr-un con de umbra, fiind schimbat in min. 80 cu Cobelev. Pentru prestatia sa a fost apreciat cu calificativul 6,0.
La Iaroslavl, Sinik din localitate a invins la limita 1:0 formatia Uralan Elista, pentru care evolueaza Rebeja si Maevici.
Rebeja a jucat slab fiind inlocuit in min. 84 cu Iablonski si a fost notat cu 4,5. Maevici din nou e rezerva.
Torpedo a clacat surprinzator in propriul fief in fata lui Saturn (0:2). Pentru gazde a evoluat pana in min. 62 romanul Dragus, care a si primit un cartonas galben in min. 39.
Adrian Sosnovski a bifat toate cele 90 de minute pentru oaspeti, fiind apreciat cu nota 6,0.
Dorian Jereghi, FLUX
inapoi la indice / acasa la ob
