|
|
COTIDIAN NATIONAL EDITIA DE VINERI
Anul III, Nr. 132 (565) JOI, 04 noiembrie 1999
MOMENTUL POLITIC
Bucuria nebunilor din Zona
Constantin Tanase FLUX
Furati de "farmecul" clipei, si analistii, si politicienii isi pun o singura intrebare: pica azi sau nu guvernul Sturza? Desigur, intrebarea este incitanta; probabil ca pentru spiritul nostru moldovlah caderea unui guvern nu este numai o satisfactie de moment, euforia unui spectacol dat pe gratis de actorii de la varf, nu numai bucuria (recuperatoare) a revansei pentru timpurile sovietice, cand conducatorii aveau statut de mumii egiptene si plecau din functii numai cand treceau la cele vesnice. Bucuria caderii guvernelor la noi mai are si niste motivatii psihologice de ordin istoric: suntem, probabil, unicul neam european care am creat proverbul "caderea domniilor, bucuria nebunilor". A nebunilor, dar sa luam aminte: a nebunilor celor multi.
Cu cateva secole in urma, cand tronul se cumpara cu care pline cu pungi burdusite cu aur, nebunii se bucurau de caderea domniilor de cateva ori pe an. Fiindca se intamplau si cazuri cand venea un domn bun, care incerca sa aseze tara, sa faca ordine in finantele publice, sa mai slabeasca povara impozitelor, sa mai taie capetele boierilor care "beleau" tara etc. Si atunci romanasii nostri se puneau pe creat folclor, le inchinau preabunilor domni balade eroice si-i glorificau pentru viitoarele manuale de istorie.
Si astazi guvernarile se cumpara cu bani grei, storsi tot din noi. E adevarat, azi domniile se cumpara altfel, nu cu pungi duse la Sublima poarta pentru sultan si marele vizir, ci cu bani (furati de la noi) "investiti" tot in noi in timpul campaniilor electorale. Candidatii la domnie cumpara mass media, actorii, cantaretii, scriitorii, editeaza placate electorale, fac fluturasi si alte margeluse electorale etc., etc.. Dar sa nu ne indepartam de subiect - bucuria nebunilor. Cine urmareste atent reactia opiniei publice la discutiile despre caderea guvernului Sturza nu poate sa nu observe ca chiar acum, in prag de iarna, caderea guvernului nu sperie pe nimeni. Fiindca ei stiu ca plecarea acestui Sturza si venirea altui Sturza nu va schimba nimic si nu fac nici o legatura de cauzalitate intre guvern si nivelul lor de trai. "Pleaca un hot si vine altul" - cam asa apreciaza ei politic crizele de guvern si cele parlamentare. Bucuria rasturnarilor este ca un fel de frunza de patlagina pusa peste o julitura; iar julitura e mare si adanca, pentru ca fiecare guvern nou venit il juleste si mai adanc.
Nebunii inteleg si admit ca cei de la putere trebuie sa fure, dar, vorba presedintelui Lucinschi, "nu chiar asa". Disproportia dintre luxul unora si mizeria altora este atat de mare, incat poate genera catastrofe. In aer pluteste deja duhul razvratirii si acest duh poate cobori in strada in orice clipa. Fiindca distanta dintre salariul unui ministru, deputat sau lucrator bancar si salariul unui bugetar amarat este atat de mare, incat poate naste monstri. Monstri cu furcile in maini veniti din toate colturile R. Moldova pe Piata Marii Adunari Nationale la o adunare neprogramata de conducerea de varf.
Nu zic, exista unii care cred ca Sturza mai trebuie lasat. E o credinta venita dintr-un instinct - daca-l rasturnam pe acesta sa nu cumva sa vina altul si mai rau. Eu nu cred ca Sturza trebuie lasat, pentru ca instinctul imi sopteste ca altul mai rau nu poate veni, deoarece la noi, de fapt, nu premierii sunt rai, ci sistemul. De la '90 incoace noi am creat un sistem pseudodemocratic profund inuman prin esenta lui. Parca am creat toate institutiile democratice necesare - avem si un sistem politic pluralist, si parlament, si un presedinte-garant, si Curte Constitutionala, exista parca si o separatie formala a puterilor in stat s.a.m.d., dar in realitate toate acestea sunt niste mulaje "democratice". R. Moldova este un Muzeu al figurilor de ceara, care tin locul adevaratelor institute democratice. Adica o Zona unde statul nu mai este instrumentul de aparare a intereselor cetateanului, ci instrumentul de oprimare a lui. Ce mai conteaza cine-i directorul Muzeului sau seful Zonei?
Prin aceasta se explica si esecul primei noastre experiente "democratice" de guvernare a unei coalitii. Da, bineinteles, la "distrugerea" ADR-ului si-au adus contributia, intr-o masura mai mare sau mai mica, si Diacov, si Snegur, si Rosca, si Matei, si Voronin, dar nu ei, ca persoane, au fost agentii decisivi ai distrugerii. Cand un evreu care indemna lumea sa cumpere salam din "carne de pui si de cal" a fost intrebat, care-i proportia dintre carnea de pui si cea de cal, el a raspuns: un pui si un cal. Cam aceasta proportie exista astazi in parlament: ponderea elementelor antidemocratice depaseste masa critica si oricine ar veni in fruntea guvernului va fi inghitit de proportia "un pui si un cal". Noi ne-am autoiluzionat in 1998 crezand ca am format o alianta de guvernamant "reformatoare si democratica" fara sa observam ca, de fapt, dupa alegerile din primavara acelui an la putere au ramas tot agrarienii. Au plecat agrarienii "mahrovie" gen Sangheli si Motpan, stafeta lor fiind preluata de neoagrarieni - oportunistii si transfugii agrarieni din fostul parlament - Diacov, Snegur, Andronic, Muravschi (vicepremierul) s.a. Si eu mi-am facut iluzii ca unii dintre acestia pot fi convertiti la democratie - o, mea culpa, mea maxima culpa!
Acestia i-au folosit de minune pe democrati, i-au "agrarienizat", asimilandu-i si, prin cunoscutul procedeu al transferului de imagine, au devenit "reformatori de "centru-dreapta". La drept vorbind, din acest punct de vedere nu Rosca a avut nevoie de Snegur, ci invers - Snegur a avut nevoie de un strat de vopsea "nationala si democratica" (Rosca, Cimpoi, Strambeanu, Mandacanu), care i-au camuflat "stukaturka" agrariana. Aceasta a fost in 1996, apoi in 1998, eroarea de calcul si a multor alti intelectuali care au crezut ca fostii agrarieni pot fi convertiti la democratie, romanism si occidentalism. Aceasta a fost si mai este inca si azi eroarea strategica ce persista in capul unor democrati care se lasa tot mai mult absorbiti de mlastina neoagrariana, oferindu-le legitimitate democratica. Creand ADR-ul, democratii au nimerit in cursa, furnizandu-le neoagrarienilor un excelent fundal democratic pentru guvernare. Basmele despre "cursul reformator" si "spiritul prooccidental" al noilor "reformatori" raman basme ale tranzitiei - ei au avut nevoie de aceasta imagine pentru a intra in gratia vacutei financiare internationale si a o putea mulge in beneficiul lor. O guvernare care nu poate organiza societatea sa se hraneasca din munca ei va juca mereu tananica in fata strainilor cu punga plina, fiindca, daca n-ar putea obtine acesti bani, s-ar prabusi intr-o noapte. Orice nou credit international obtinut de R. Moldova este o nota proasta pusa actualei guvernari. Pe Sturza, Diacov and K nu-i intereseaza spiritul occidental, ci banii occidentali pentru a se mai putea tine la putere. Cinismul lor a mers atat de departe, incat acum s-a ajuns pana acolo ca Sturza este laudat ca-i un premier bun pentru ca... poate obtine credite straine!
Astazi R. Moldova este o corabie potricalita care se incarca tot mai mult cu apa, iar marinarii, innebuniti de dulcea otrava a puterii, nu se apuca sa astupe gaurile, ci se bat pentru locul de la timona. Peste apele bahlite ce inghit vasul roiesc pescuitorii de lesuri, iar undeva in fund pe cer albastru, in zarea-ndepartata, la rasarit, sub soare, se arata, mandru, Vestitorul de furtuna. Posedata de duhul negru al neoagrarienilor convertiti la "occidentalism si reforme", R. Moldova se apropie de anul 2000, de pragul unui NOU MILENIU!, invinsa, sleita de puteri, deceptionata, flamanda, "cancerizata" de politicianism, incercuita intr-o Zona a mulajelor democratice si inchisa intr-un Muzeu al figurilor de ceara reformatoare. Problema cea mare si adevarata, care se pune astazi, e urmatoarea - ce facem mai departe? Schimbam mulajele? Inlocuim figurile? Sau inchidem Muzeul si Zona?
La aceste intrebari veti raspunde azi voi, cei putini si destepti din parlament. Noi, cei multi si prosti, nebunii adicatelea, asteptam sa ne bucurati cu ceva. Ne-am intrista tare daca ne-ati propune iar un ordinar spectacol. Transmis pe gratis, in direct, la radio si televiziune. Dati-ne noua, prostimii, circ si paine, cum spuneau anticii, dar dati-ne, va rugam, si sansa de a iesi din Zona. Iar ca sa iesim din Zona, figurile de ceara trebuie sa pice. Una dupa alta, fara mila si jale, pana vor cadea toate si atunci pe corabie vor veni oameni noi. Asta ar fi marea bucurie a noastra, a nebunilor din Zona!
Toata vara greierasul a cantat cu fluierasul
Va cadea sau nu va cadea azi guvernul?
Statul neglijeaza problemele batranilor
Subiectul de azi de Constantin Tanase
Toata vara greierasul a cantat cu fluierasul
Marti seara le-am lasat pe toate balta si m-am dus acasa sa privesc "Triunghiul" lui Leonid Smolnitchi. Avusesem o vorba cu el inainte de emisiune si voiam s-o onorez. Dar n-am putut - cand s-a trecut la un raspuns al premierului Sturza pe care tare am vrut sa-l aud, s-a stins lumina. Abia a doua zi am aflat ca am reintrat in "evantai". Daca n-am auzit ce-a raspuns premierul, ramanand in intuneric, am aprins lumanarea si am inceput sa ma gandesc urat despre Sturza. Adica toata vara greierasul a cantat cu fluierasul despre macronivel, micronivel, pib si alte bazdaganii carturaresti, iar noi ne uitam in gura lui de aur, ca sa ne pomenim azi bagati iar in "evantai" folcloric, fiindca, ce sa faca moldoveanul prin intuneric decat folclor patriotic?
Si tot trecand eu cu mintea mea de la una la alta si de la unul la altul, adica de la Sturza la Diacov, de la Diacov la Filat, de la Filat la Andronic, de la Andronic la Catan, de la Catan la Alexei, de la Alexei la Lucinschi, de la Lucinschi la Rosca, de la Rosca la Snegur, m-am gandit ca, odata ce totuna nu ma pot tine de cuvant fata de Leonid - din motive obiective: televizorul meu nu functioneaza fara energie electrica -, zic, hai, sa aprind lumanarea si sa le raspund oponentilor mei in privinta acuzatiilor ca as avea patron si as scrie la indicatia patronilor. Mai multe foi in ultimul timp au scris ca suntem un ziar frontist si ca, chipurile, ne-ar fi rusine de aceasta calitate. Deoarece ma astept ca in orice clipa sa dee "evantaiul" peste computerul meu, voi raspunde scurt. Da de unde ati luat-o, fratilor, ca mi-ar fi rusine de simpatiile mele profrontiste? Fiindca, ia spuneti-mi, de fapt ce face rau Frontul? Si daca totuna ni-i scris sa avem un patron - vreti sa spuneti ca exista cineva prinprejurul nostru care nu are patron!? - de ce n-as avea si eu unul? Si de ce nu ar fi anume Frontul? Da, eu sustin Frontul, fiindca toata viata l-am sustinut, eu nu sunt sluga la doi stapani, fiindca eu nu pot fi sluga, eu scriu din indemnul inimii, vorba lui Solohov, si ce sa fac cu pardalnica de dumneaei, daca apartine Frontului? Asta ati vrut sa auziti, dulcii mei oponenti? Iaca v-am spus-o si pe aceasta! Fiindca eu pe Sturza nu-l pot sustine, pentru ca toata vara, ca greierasul, a cantat cu fluierasul reformator si am ajuns in iarna fara pacura, gaze si salarii. De ce sa-l sustin, fiindca vorbeste frumos despre cum creste pibul? Eu ma tem de oamenii care vorbesc frumos despre pib. Nu-l pot sustine nici pe celalalt, nici pe celalalt si nici pe celalalt, fiindca nu vreau sa ma leg cu hotii. Asa ca s-o stiti: nu mi-i rusine ca-l sustin pe Iurie Rosca. Vedeti sa nu va fie voua rusine, pentru cei pe care-i sustineti acum.
...Iaca, draga Leonid, ce ganduri calatoreau prin capul meu cand a dat peste mine "evantaiul" si nu ti-am putut privi emisiunea ta cu premierul Sturza. Pentru scaunul ramas gol in studio insa imi cer iertare. Dar nu mai tine si tu manie pe noi, ca iaca, da Domnul si pica Sturza si apoi, daca ma inviti, las totul balta si vin eu la emisiunea ta. Principalul e sa scapam de greierasi si sa avem lumina, ca restul le facem noi pe toate.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Va cadea sau nu va cadea azi guvernul?
Conform declaratiilor facute in ultimele zile de mai multi politicieni, inclusiv presedintele parlamentului, Dumitru Diacov, astazi prim-ministrul Ion Sturza va veni in parlament pentru a-si prezenta un nou program de guvernare si a cere legislativului votul sau de incredere. In cazul in care el nu va obtine acest vot, premierul isi va anunta demisia.
Cum veti proceda dvs. si colegii dvs. de fractiune in cazul in care guvernul va cere vot de incredere? Este posibila demisia actualului guvern?
Iurie Rosca, vicepresedinte al parlamentului, presedinte al FPCD:
Nu-mi ramane decat sa-mi reafirm pozitia deja cunoscuta: grupul parlamentar al crestin-democratilor va vota pentru demiterea guvernului Sturza. Ca guvernul va pica nu exista nici o indoiala. Totul se va decide intr-un timp foarte scurt, iar piruetele juridico-propagandistice ale echipei lui Sturza si sustinatorii sai din parlament, dorinta de a solicita vot de incredere etc., cauta sa dea agoniei acestui guvern o alura de seriozitate si sa simuleze o cadere gratioasa. Grupul nostru va participa la formarea noului guvern in functie de cine va fi desemnat in calitate de premier si maniera lui de activitate.
Grigore Eremei, membrul biroului permanent, deputat BpMDP:
Nu pot sti cum se vor comporta colegii mei de fractiune, stiu cum voi proceda eu. In cazul in care premierul Sturza va cere acordarea unui vot de incredere executivului, voi sprijini actualul cabinet de ministri, dar cu conditia ca programul premierului sa fie cat mai convingator in ceea ce priveste redresarea situatiei economice din republica si scoaterea ei din criza.
Ivan Calin, deputat PCRM:
Este prematur sa facem anumite declaratii. Acum este important sa luam cunostinta de propunerile dlui Sturza, de acestea depinzand votul nostru. Dorinta noastra e ca premierul sa vina cu un program concret de actiuni, care ar contribui la rezolvarea problemelor social-economice din republica. Daca Sturza se va referi doar la posibilitatile si metodele de umblare prin lume dupa credite noi pentru privatizare, fractiunea comunistilor nu va acorda guvernului sprijinul sau.
Eugen Rusu, deputat PRCM:
Din cauza plecarii mele la Strasbourg, nu voi fi prezent astazi la lucrarile legislativului. Oricum, sunt impotriva demisiei actualului guvern, care, dupa mine, are scopul sa scoata republica din impasul economic si social, si nu implicarea in politica. Cred ca ultimul guvern propus de Ion Sturza este cel mai bun si eficient din toate cate le-am avut, de aceea, daca as fi in sala de sedinte, as vota pentru pastrarea lui. Referitor la faptul daca va pica sau nu va pica executivul, cu certitudine pot spune un singur lucru: este posibila orice varianta.
Sondaj realizat de Alina Anghel, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Pentru acuzatiile nefondate aduse, Valentin Dolganiuc a actionat in judecata ziarul perecemist
Investigatia pe care ne-am propus sa o efectuam este "inspirata" de "dezvaluirile" ziarului perecemist "Luceafarul", pe marginea activitatii ex-vicepremierului Valentin Dolganiuc. Acesta este acuzat de efectuarea achitarilor reciproce si de autorizarea nelegala a vanzarilor de terenuri. Fiind sesizati de cititori asupra "argumentelor" "Luceafarului," am decis sa cautam argumentele adevarate pentru a vedea unde e adevarul.
Aneta Grosu FLUX
Potrivit Legii bugetului pentru anul 1998, in sectorul energetic, cu acordul Ministerului Finantelor (MF), a fost admisa efectuarea achitarilor reciproce in marime de 10%. Gratie acestui fapt, afirma experti in economie, a si "fost salvat bugetul de stat la compartimentul "venituri". Procedura legala prin care se decide daca este sau nu acceptabila, in cazuri concrete, efectuarea achitarilor reciproce, este unica. Dreptul exclusiv de a permite asemenea operatiuni apartine unei comisii speciale din cadrul MF. Doar aceasta comisie elaboreaza proiectul de hotarare si il remite spre examinare guvernului.
Solicitat in aceasta problema, Valentin Dolganiuc ne-a declarat ca invinuirile ce i se aduc in ziarul PRCM sunt absolut nefondate. El sustine ca nu a luat singur nici o decizie. Adresarile care veneau, in conformitate cu legislatia in vigoare, le readresa MF. Acolo era examinat fiecare caz in parte si apoi proiectele de hotarare elaborate erau propuse guvernului. "Rog sa examinati",- se adresa Dolganiuc MF, conform uzantelor cancelaresti. Dreptul de decizie apartinea exclusiv comisiei respective care, mai sustine ex-vicepremierul, "nu se conformeaza unor asemenea indicatii".
Am solicitat si opinia conducerii unei companii vizate in publicatie. Directorul general al Companiei "Tehagroleasing", Andrei Cretu, este indignat de faptul ca ziarul PRCM a invinuit compania de efectuarea unor achitari reciproce care, chipurile, erau interzise de legislatia in vigoare. Publicatia nu a tinut cont de faptul ca "Tehagroleasing" a fost nominalizata in Hotararea guvernului nr.470 din 24 aprilie 1998 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a achitarilor reciproce in procesul executarii bugetului de stat". Conform acestei hotarari (p.6), achitari reciproce se accepta intre institutiile si organizatiile finantate din bugetul de stat si Compania "Tehagroleasing" pentru produsele agricole si materiale livrate in contul stingerii creditului tehnic, acordat de MF. Potrivit directorului companiei, adresarea reprodusa fragmentar in publicatie viza faptul ca MF nu accepta efectuarea achitarilor reciproce pe motiv ca in Regulament se mentiona "produse agricole si materiale", pe cand produsele industriei prelucratoare acumulatoare, piese auto si pompe de apa livrate de "Tehagroleasing" la comanda institutiilor bugetare nu se incadrau in categoria specificata de Regulament. Au fost necesare explicatii suplimentare ale expertilor Ministerului Economiei si Reformelor, Concernului de Stat "Arca Moldova" ca, in final, Comisia republicana de resort sa recunoasca marfurile nominalizate la categoria "produse agricole si materiale" si sa efectueze achitarile reciproce.
In raportul anual al Curtii de Conturi asupra administrarii si intrebuintarii resurselor financiare publice este indicata suma de 438,9 mln lei de achitari reciproce intre institutiile bugetare si agentii economici, efectuate cu incalcarea legislatiei in vigoare. "Luceafarul", insa, nu face "dezvaluiri" pe marginea acestei sume care e - nici mai mult, nici mai putin - de vreo 40 de ori mai mare decat cea care i se incrimineaza lui Dolganiuc. Solicitat de FLUX, ex-premierul Ion Ciubuc a declarat ca achitarile reciproce despre care se vorbeste in raportul Curtii de Conturi nu pot fi calificate drept prejudicii aduse bugetului de stat. Potrivit lui Ciubuc, toate achitarile reciproce au fost efectuate drept consecinta a lipsei pietei de desfacere si in situatia in care in R. Moldova este stocata o cantitate mare de marfa necompetitiva.
Valentin Dolganiuc este nedumerit de faptul ca publicatia PRCM nici nu l-a cautat sa afle opinia sa pe marginea celor expuse
Privind autorizarea vanzarilor de terenuri, am constatat ca procedura legala este urmatoarea: atunci cand o oarecare primarie intentioneaza sa instraineze un teren din subordinea sa, se adreseaza cu o decizie instantelor judetene care, ulterior, fac un demers pe adresa Agentiei republicane pentru Cadastru, Cartografie si Geodezie; agentia respectiva expediaza decizia sa guvernului, unde vicepremierul abilitat cu asemenea probleme elaboreaza un proiect de hotarare; acesta este examinat doar in sedinta executivului. Valentin Dolganiuc afirma ca in toate cazurile aceasta procedura a fost respectata. El isi aminteste doar de cateva exceptii, cand nu a acceptat instrainarea unor terenuri cu suprafete excesiv de mari pentru persoane din afara localitatilor vizate. Un asemenea caz a fost cel cu un lot din preajma statiunii de la Holercani.
Referitor la cele 10 la suta care, potrivit publicatiei PRCM, revin persoanelor care au autorizat achitarile reciproce, ex-premierul Ion Ciubuc a spus ca ii si este rusine sa vorbeasca despre asa ceva, deoarece, in fiecare caz aparte, doar pe calea achitarilor reciproce au putut fi solutionate niste probleme economice foarte complicate. Solicitat in aceeasi problema, Valentin Dolganiuc ne-a declarat ca este nedumerit de faptul ca publicatia in cauza nu a cautat sa afle opinia sa pe marginea celor expuse. El ne-a spus ca in nici unul din cazuri nu a fost contactat in scopul acordarii unei sustineri in problema achitarilor reciproce sau a instrainarii terenurilor aferente. Cat priveste suspiciunea despre "cota de 10 la suta din afacere", Dolganiuc a spus ca va insista ca acest fapt sa fie demonstrat in sala judecatii. El a calificat articolele publicate in "Luceafarul" drept o incercare stangace de a lustrui imaginea sifonata a patronilor ziarului perecemist.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Statul neglijeaza problemele batranilor
Petru Ciuchitu, adjunct de avocat parlamentar de la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova (CpDOM)
FLUX: De ce reprezentatii presedintiei, parlamentului si ai guvernului nu au raspuns invitatiei de a participa la seminarul "Protejarea drepturilor persoanelor socialmente vulnerabile de varsta a treia", desfasurat recent?
P.C: Deoarece neglijeaza problemele acestei categorii sociale. Ministrul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei a trimis un sef de directie, iar cele trei institutii sus-mentionate, de care depinde realmente solutionarea problemelor, nu si-au delegat nici un reprezentant, cel putin pe sefii comisiilor pentru problemele persoanele de varsta a treia, care exista in cadrul fiecareia dintre ele.
FLUX: Analizand petitiile care vin la CpDOM de la batrani, care sunt durerile lor?
P.C.: Traiul lor este afectat cel mai mult de neachitarea pensiilor, in special, in localitatile rurale. Urmeaza problema anularii indemnizatiilor, apoi refuzul bancilor de a intoarce depunerile banesti si al Companiei "Asito" de a-si onora obligatiunile conform contractelor anterior incheiate, tergiversarea examinarii cauzelor in instantele de judecata, traiul mult prea "decent" si alte probleme ce vizeaza legislatia muncii, funciara, locativa, al proprietatii private. De la inceputul anului, am primit peste o mie de petitii, semnate de 3.900 de persoane. In audienta, am avut peste 1400 de persoane...
FLUX: Exista vreo parghie juridica ce ar forta structurile de stat sa nu mai incalce drepturile persoanelor de varsta a treia?
P.C.: In acest an CpDOM a facut opt sesizari la Curtea Constitutionala (CC), din care, pana astazi, patru au fost acceptate. Am sesizat CC sa recunoasca neconstitutionala suspendarea de catre guvern, prin Legea Bugetului pentru acest an, a indemnizatiilor pentru pensionari si alte categorii sociale. Curtea a acceptat sesizarea noastra, dar care a fost efectul? Guvernul, in loc sa adopte o hotarare prin care sa restabileasca aceste indemnizatii, a emis doua hotarari prin care a mai sistat o serie de indemnizatii.
Odata ce R. Moldova a acceptat conditiile Consiliului Europei, atunci cand a fost acceptata ca membru, iar una din aceste conditii a fost formarea CpDOM, acest stat ar trebui sa ne auda glasul, sa ne sustina si sa ne creeze conditii de activitate. Insa realitatea e alta.
FLUX: Avocatii parlamentari apeleaza la judecata?
P.C.: Noi nu substituim avocatii particulari sau baroul de avocati. Dar apelam la judecata in numele persoanelor care ne solicita ajutorul si care nu au posibilitate, dintr-un motiv fizic sau din cauza saraciei, sa-si solutioneze singuri problema. Astfel, l-am ajutat pe Ion Vieru, invalid de gradul I din Petroasa, sa-si obtina pensiile pentru 1998.
Sau, spre exemplu, "Asito" nu respecta conditiile contractelor incheiate cu mii de persoane, motivand lipsa mijloacelor financiare. In acelasi timp, ziarele anunta procurarea de catre aceasta companie a actiunilor unor intreprinderi. Acest fapt spune ca, in realitate, "Asito" are bani. In numele unor pagubasi, ne-am adresat judecatii. Asadar, apelam la judecata pentru a arata ca multe probleme sunt solutionabile prin intermediul acesteia.
A dialogat Natalia Cojocaru, FLUX
Strainii nu stiu ca R. Moldova poate fi o zona turistica
"Am lasat talharii sa se imbogateasca..."
Strainii nu stiu ca R. Moldova poate fi o zona turistica
Edward Inskeep este consultant international in dezvoltarea si planificarea turismului. El a lucrat peste 30 de ani in acest domeniu, a vizitat toate continenetele si a analizat schema dezvoltarii si ponderea turismului in statele dezvoltate dar si in cele sarace, in tari agrare si industriale, in regiuni cu o concentartie mare de monumente istorice, dar si in localitati lipsite de acestea. Timp de doua luni, el s-a aflat in R. Moldova, fiind invitat de Ministerul Culturii, avand suportul PNUD, pentru a ne ajuta sa intelegem ce avem de prezentat lumii si cum trebuie s-o facem. La sfasrsitul vizitei, am realizat un mic dialog cu Edward Inskeep.
FLUX: Domnule Inskeep, dupa ce ati cutreierat lumea si ati facut relevante popasuri turistice, cum v-au parut rutele turistice din R. Moldova?
E.I.: Dar aceste rute aproape ca nu exista. Iar turistii care vin in R. Moldova sunt atrasi doar de un eventual business sau vin aici cu ocazia unor intalniri oficiale. E pacat, deoarece am parcurs, timp de doua luni, aproape intreg teritoriul republicii si am gasit o multime de vestigii, monumente de arheologie si arhutectura, care au o valoare de unicat pentru republica si pentru intreaga zona. Aveti un patrimoniu turistic care trebuie ingrijit si pus in valoare. Ma refer la manastirile rupestre din nordul Moldovei, la cetatea Sorocii, la partea veche a orasului Chisinau. Pe langa acestea, ar putea deveni niste rute turistice destul de atractive plantatiile de vita-de-vie si fabricile de vinuri de pe intreg teritoriul republicii, dar si localitatile in care au ramas vii mestesugurile si folclorul.
FLUX: Care ar fi primul secret, pentru a face ca o ruta turistica sa devina atractiva?
E.I.: In turism, sunt preferabile urmatoarele combinari: turismul rural cu cel folcloric, turismul ecologic cu cel arheologic. Astfel, rutele ar deveni mai atractive si mai profitabile. Deocamdata, R. Moldova nu este cunoscuta in lume ca o destinatie turistica. O iesire din situatie ar fi combinarea rutelor din Romania cu cele din R. Moldova, astfel cei din strainatate ar cuprinde intr-o calatorie doua tari. Iar primul pas in dezvoltarea turismului din zona dumneavoastra trebuie sa fie, totusi, descoperirea turismul rural. Pe aceasta cale au mers Franta, Austria, Polonia. Aceste tari au castigat vizitatori din toata lumea. Iar asta inseamna si venit. Turismul rural poate fi dezvoltat foarte rapid fara investitii majore. In Moldova am gasit deja o modalitate originala de a prezenta gospodaria taraneasca, ma refer la vila "Albasadorf" de langa Taraclia, construita de Complexul hotelier "Codru". Acolo este prezentata intreaga istorie si evolutia unei gospodarii taranesti. Turistii pot sta acolo, beneficiind de tot setul de servicii moderne. Aceasta inseamna ca agentii turistici trebuie sa atraga atentie si marketingului. Or, vizitatorii straini ar merge mai sigur la Tapova, daca in preajma ar exista si un local de agrement, un restaurant sau un hotel.
FLUX: In timpul cat v-ati aflat in Moldova ati vizitat si hotelurile din fostele centre raionale. Ce nivel de desrevire ati atestat si cate stele ati pune pe frontispiciul lor?
E.I.: M-am oprit la hotelurile din Ungheni si Soroca. Regret ca nivelul deservirii in aceste hoteluri este foarte scazut si nu poate fi vorba de nici un fel de stele. Ar trebui sa se faca mari schimbari in aceste hoteluri, daca s-ar pune la punct o ruta internationala cu popas in localitatile din fostele centre raionale.
FLUX: Moldova ar putea beneficia de investitii straine pentru dezvoltarea turismului?
E.I.: Exista mari sanse de atragere a investitorilor din strainatate, dar pentru aceasta e nevoie de un prim efort al autoritatilor de aici. In republica dumneavoastra nu exista nici Legea despre turism, nici o conceptie sau o strategie de dezvoltare a acestui domeniu. Fara existenta unor asemenea acte normative, investitorii nu vor putea veni. PNUD din Moldova initiaza acum un proiect cu o durata de doi ani pentru promovarea strategiilor in turism. Este un domeniu neglijat pana acum, dar astfel se neglijeaza o mare parte a bugetului de stat, care ar putea fi formata pe seama turistilor straini.
Alina Radu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
A fost inregistrat un caz de supradozare cu droguri
Printre persoanele decedate in Chisinau se numara un tanar ucis de o supradozare cu droguri. In blocul de pe strada Paris 34/2, intre etajele doi si trei, a fost vazut de catre vecini un tanar care parea ca dormea. Doar peste mai multe ore au fost anuntati medicii de la salvare, care au inregistrat decesul.
Un copil de 11 ani accidentat in curtea casei sale
Au mai fost inregistrate trei accidente rutiere grave. Printre acestea, pe strada Dacia 5, un copil de 11 ani a fost accidentat de un automobil, in curtea blocului unde locuia. Baiatul a fost transportat de urgenta la Spitalul nr. 3 pentru copii. Se pare ca este in afara oricarui pericol.
Cu cahla trasa
La garajele nr. 16 a avut loc un caz de intoxicatie cu monoxid de carbon (CO). Gheorghe C. a facut focul in soba fara a trage cahla, astfel a avut loc o scurgere de CO, care l-au otravit si si l-au lasat in coma. In prezent, pacientul este in afara pericolului, ne-a comunicat medicul de la Salvare.
T.A. FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
De la inceputul acestui an, peste 2.400 de profesori au parasit scolile din cauza restantelor mari la salarii. Din acest motiv, in 32 de scoli din republica nu se predau peste 20 de obiecte.
Cea mai acuta lipsa de cadre didactice este inregistrata in judetele din sudul republicii. In judetul Tighina lipsesc 110 profesori, in Cahul - 53, iar in Edinet - 52. La moment, deficitul total de cadre se cifreaza la 1.292. Ordinul ministrului Gremalschi din 16 spetembrie, conceput ca o unica modalitate de a acoperi insuficienta de cadre, n-a stabilizat situatia. Din cei 698 de studenti, care au fost obligati sa plece la stagiere, in scoli au ramas 342. Doar in judetul Cahul, din cei 104 studenti au plecat numai 22.
Grigorie Serban, seful Diectiei cadre al Ministerului educatiei si Stiintei, ne-a comunicat ca cea mai mare insuficienta de profesori se atesta la Limbi moderne, la Iinformatica si Chimie. Potrivit lui, in trei scoli din municipiul Chisinau, de la 1 septembrie, in nici o clasa nu se preda Limba franceza, in satul Opaci, Tighina, - informatica, iar intr-o scoala din Soroca - chimia.
Valentin Untura, seful Directiei management a MES, ne-a mai informat ca, la 1 noiembrie curent, restantele salariale a profesorilor au ajuns pana la 100 milioane lei, dintre care 7 milioane 364 mii sunt datoriile din anul trecut. In judetele Edinet si Orhei restantele sunt de 10 milioane lei, Tighina - 6 milioane 500 mii, Lapusna - 1 milion 98 mii.
Specialistii Ministerului Educatiei sunt pusi in situatia cand nu pot opri fluctuatia de cadre. "Ministerul nu dispune de bani, pentru a incuraja profesorii; din acelasi motiv si consiliile judetene nu pot plati salariile restante. Invatamantul a ajuns la marginea prapastiei, el ramane a fi o prioritate de stat doar pe foaie", considera Grigorie Serban.
Ina Prisacaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
"Am lasat talharii sa se imbogateasca..."
"Unde ati plasat bonurile patrimoniale? Ati primit vreun ban de cand ati investit aceste hartii de valoare?"
51.33.33, dna Beschieru: "Am investit bonurile patrimoniale in "ExitonBon". In toti acesti ani, nu mi s-a dat nici un banut. Am incercat sa telefonez la ei, pentru a afla ce s-a facut cu hartiile mele. Ei insa fac bine si nici nu raspund la telefon. Acum - cauta-le urma, daca poti. Cred ca scopul "Exiton"-ului, dar si al altor structuri similare, a fost de a-si face capital pe seama noastra. Si nu e de mirare ca le-a reusit".
75.33.33, dna X (suparata): "Nu mi-am plasat bonurile nicaieri si bine am facut. Stiam de la bun inceput ca este o ordinara "gluma" a statului. Astazi, bonurile mele se prafuiesc intr-un dulap, dar, cel putin, sunt sigura ca nu s-a imbogatit nimeni din munca mea".
46.33.33, Evelina: "Fratele meu a avut grija de bonuri. Le-a plasat intr-o Societate pe actiuni pe care a deschis-o chiar el. Astept anul 2000, cand voi avea si eu niste dobanzi de pe urma acestei investitii".
52.33.33, Ina: "Sunt si eu ziarista si salut ideea FLUXULUI de a face astfel de sondaje. Cred ca a fost o nebunie mare toata povestea asta cu bonurile si cu privatizarea. Am facut-o si eu pe credula si mi-am plasat hartiile de valoare in "Daac Hermes". Venit - ioc, iar "Daac Hermes" a disparut".
44.33.33, Galina: "Sunati-ma, va rog, peste vreo cinci minute, poate imi voi aminti denumirea fondului. (Sunam peste zece minute). Mi-am amintit: se numeste "Daac Hermes". Acolo m-au mintit si eu i-am crezut ca, intr-adevar, voi primi niste venituri considerabile. Acum, sunt chiar mai saraca decat eram".
73.33.33, Boris Moraru: "Daca nu gresesc, le-am investit in "Nova Invest". Aici am lasat trei bonuri, care aveau o valoare baneasca destul de solida. Pana la urma, nu m-am ales cu nimic. Si traditional, ca multe alte fonduri de investitii, "Nova Invest" a disparut".
77.33.33, Dinu Ceahlau: "Am uitat, draga, stiu doar ca acel fond avea o deviza: "Incercati cu noi!"... Mi-am amintit! - e vorba de "Exiton bon". Ca multi altii, am vrut sa particip la marea privatizare. Dar fondul a disparut, privatizarea a esuat, iar noi umblam cu buza umflata".
25.33.33, Vasile de la "Moldtranselectro": "Am donat bonurile mele smecherilor de la "Telecominvest". Acolo si zac. La una din adunari, mi-au spus ca voi avea o dobanda de vreo trei lei lunar. M-am crucit si am lasat-o balta. Am hotarat sa las talharii sa se imbogateasca "omeneste" si mai departe, caci eu boier nu ma mai fac".
37.33.33, Eugeniu Covalciuc: "Bonurile mele sunt la "Telecominvest". Am sunat acolo intr-o zi si mi s-a spus ca inca nu a sosit "momentul devidentelor". Asa ca astept momentul...
Sondaj de Elena Carlig, FLUX
Filarmonica il consemneaza pe marele Strauss
Ultimul Salon de toamna al mileniului ofera prea putine surprize
UNESCO, o experienta universala
De acum o luna, bibliotecile din Moldova beneficiaza de versiunile electronice ale 3000 de publicatii periodice din lume. Pentru anul 2000, Fundatia SOROS-Moldova a sponsorizat acest proiect care costa anual 40.000 $, destinat pentru 39 de tari membre ale consortiului creat la initiativa Institutului Societatii Deschise.
Dupa cum ne-a spus Lidia Culicovschi, directorul Bibliotecii municipale "B.P. Hasdeu", foarte multi cititori acceseaza aceasta baza de date si pot citi chiar ziarele din Botswana. Citirea versiunilor electronice ale cartilor va fi posibila din ianuarie anul viitor. Deocamdata, cititorii de la "B.P. Hasdeu" au posibilitatea de a citi cateva carti de pe CD-uri.
Initial, aceasta baza de date este disponibila in limba engleza. Ceva mai tarziu, programul va fi completat cu editii in limba regiunii respective si cu unele traduceri in limba rusa. Cel mai solicitat domeniu ramane a fi legislatia R. Moldova, astfel vizitatorii fiind scutiti de lungile si obositoarele cautari in ziare.
Bibliotecarii asteapta sosirea unor specialisti de la Budapesta care ii vor invata navigarea eficienta pe INTERNET. Pana atunci, bibliotecile trebuie sa rezolve problema achitarii acestor servicii, care costa aproximativ 2-3 mii de dolari, in timp ce bugetul unei biblioteci mari de la noi nu depaseste cifra de 50.000 lei si este finantat din buget doar partial.
Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Actorul si albinele sale
Avand un salariu de actor de numai 157 de lei, a gasit un altfel mod de supravietuire, care, pe deasupra, ii mai da si satisfactia implinirii
Ieri, FLUXUL v-a povestit despre oamenii de cultura pe care saracia, foamea si deznadejdea ii alunga prin straini. Astazi va povestim despre o alta categorie - despre cei care raman, incercand sa infrunte realitatea cu forte proprii.
Eroul nostru este, cu siguranta, singurul actor-apicultor din republica. In imprejurari mai putin obisnuite, actorul teatrului "Luceafarul" din Chisinau, Filip Dascal, a insusit, ca autodidact, o a doua profesie - albinaritul.
Natalia Cojocaru, FLUX
Ideea a aparut imediat dupa intalnirea cu actorul Silvian Madonici, la piata de pasari din Chisinau. Inconjurat de colivii cu pasari cu penaj viu colorat, fostul director al Teatrului "Ion Creanga" i s-a destainuit: "Aceasta este a doua specialitate a mea. In vremurile de acum, trebuie sa ai o profesie care sa-ti aduc venit. Iar actoria e ca un hobby, imi aduce doar satisfactie".
Impulsionat de initiativa colegului de breasla si amintindu-si ca "neam din neamul lui n-a trait in mizerie", Filip Dascal, tata a trei copii, cu un salariu de actor (de categorie superioara!) la "Luceafarul" de numai 157 de lei, s-a decis sa faca o a doua "facultate" intre peretii Bibliotecii Nationale. Acolo, a studiat zi de zi, timp de 4 ani, toata literatura de specialitate, in limbile romana, rusa, franceza, bulgara si poloneza. Teancul de conspecte crestea incontinuu caci "stuparul nu e numai stupar, daca nu stie si lemnarie". Din leafa de actor, s-a ambitionat sa mai puna deoparte, cumparandu-si un aparat de prelucrare a lemnului, pe care l-a dus in satul sau de bastina, Bursuc, din apropierea Manastirii Japca. In concediu, Filip lucra, pana la cantatul cocosilor, la asamblarea stupilor. Acum stie sa faca si usi, si ferestre, iar in perspectiva vrea sa se ocupe si de confectionarea mobilei.
Astazi, actorul-prisacar povesteste ca a preferat albinaritul nu numai din considerente de profit. Albinele erau o "dragoste" a sa mai veche, tinand de copilarie. Ea s-a infiripat langa "buduroaiele" bunicului sau, Pantelemon Valcu, la gura carora frematau harnic suratele inaripate ale furnicilor. Prin partile Bursucului, buduroiul este un fel de stup, facut dintr-un trunchi de salcie, cu maduva arsa, in care prisacarii cresc albini. "M-am gandit ce mi-ar placea sa fac. Mi-am amintit de fagurii bunelului, de faptul ca in satul meu nu era nici un prisacar cu inima rea, si am hotarat ca albinaritul e cea mai curata si frumoasa indeletnicire".
Pentru ca Filip Dascal locuieste in Chisinau, iar albinele nu pot fi crescute la balcon, el s-a gandit sa faca prisaca la Bursuc. Primii zece stupi, etajati, i-a asamblat urmand cele mai moderne tehnologii apicole. Ulterior, printr-o combinatie reusita a lor, a reusit sa faca stupi care sa gazduiasca cate doua familii de albini. De la un astfel de stup, prisacarul strange tot atata miere cat de la patru obisnuiti. Albinile le-a cumparat de la un invatator din satul vecin.
Au mai trecut cativa ani si prisaca sa s-a marit. Dintr-un interes profesional, m-am interesat cate familii de albini are si cata miere a strans in acest an. Ca un adevarat prisacar ce este, actorul Filip Dascal mi-a vobit despre superstitiile crescatorilor de albini. Ei nu dezvaluie aceste cifre strainilor, precum mai au mare grija de ceara, sa nu o ia cineva intr-ascuns. O precautiune ca si in cazul crescatorilor de vaci, care cred in "luarea manei".
Si-a inceput "afacerea" cu foarte multe greutati, dar acum, dupa ce a acumulat experienta si se considera un profesionist in domeniu, situatia e mai simpla. De doua ori pe luna, face naveta la Bursuc, sa-si viziteze albinele. Iarna, insa, ele nu simt lipsa prisacarului. Abia in februarie, cand va incepe primul zbor de curatare, suratele vor avea nevoie de el.
Mana dreapta a prisacarului Dascal este mezinul Petrica, elev in clasa a sasea la scoala nr. 59. Este un baiat foarte rezistent, rabda fara sa cracneasca impunsaturile albinelor si il apara cu afumatorul si pe tata. Un ajutor bun este si fiul Ionel, elev in clasa a opta la Liceul roman-italian "Dante Aligheri". Sora mai mare, Virginia, nu le tine companie, caci ea isi face studiile la Bacau, urmand facultatea de kinetoterapie, dar toti trei stiu ca mierea este bogatia familiei.
In prezent, Filip Dascal este membru al Uniunii apicultorilor din republica. Mi-a povestit si de problemele pe care le au apicultorii, cea mai mare fiind lipsa posibilitatilor de vanzare a mierii. "Cresterea albinelor ar putea sa-mi aduca un profit bun, dar nu-l prea am. Pe timp de saracie, cumparatori de miere sunt putini. De aceea si mierea e ieftina, costa tot atata cat un kilogram de caramele. Si nici nu exista vreo retea de colectare a ei".
Din aceste motive, multi crescatori de albine isi abondoneaza indeletnicirea. Filip Dascal nu va face acest pas, pentru ca nu cauta sa aiba doar profit, ci si o satisfactie sufleteasca, iar prisaca i-o produce din plin.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Filarmonica il consemneaza pe marele Strauss
Maine, Filarmonica Nationala va consemna, printr-un concert simfonic, 50 ani de la moartea marelui compozitor si dirijor german Richard Strauss (1864-1949). Programul concertului include poemul simfonic "Don Juan", liedurile "Ultimele patru cantece", interpretate in premiera la Chisinau de soprana Galina Musurova, si variatiunile fantastice "Don Quijote", avandu-i ca solisti pe Marc Loznic (violoncel), Valeriu Butnaru (viola) si Nicolae Ciornai (vioara). La pupitrul dirijoral al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii va evolua germanul Pierre Dominique Ponnelle, care pe parcursul carierei sale a colaborat cu cele mai prestigioase orchestre din lume. Ponnelle este fiul celebrului regizor de opera Jean Pierre Ponnelle, care a montat pe primele scene ale lumii - "La Scala", "Metropolitan", "Covent Garden" s.a.
S.B., FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Ultimul Salon de toamna al mileniului ofera prea putine surprize
Marti, in sala Uniunii Artistiolor Plastici, a avut loc vernisarea traditionalului salon de arte plastice - "Autumnala -98". De mai bine de douazeci de ani Salonul de toamna, la fel ca cel de primavara, - ambele organizate anual de UAP - constituie, in primul rand, un bilant al creatiei artistilor plastici pe parcursul unui an.
In cadrul salonului si-au expus lucrarile 120 de autori - membri ai UAP si plasticieni din tanara generatie. Au fost cuprinse mai multe zone artistice - pictura, sculptura, grafica si mai putin arta decorativa.
Din pacate, "Autumnala" din acest an este una traditionala si nu semnaleaza prezenta unui suflu nou, proaspat in plastica moldoveneasca contemporana, mai ales in pictura. Desi lucrarile sunt executate impecabil din punct de vedere tehnic, nu se observa, totusi, (cu mici exceptii) o gandire plastica originala, inovatoare. Presedintele UAP, Anatol Rurac, a constatat ca pictura prezenta nu ne-a oferit nici o surpriza. Paliditatea salonului se explica prin lipsa numelor care, de obicei, dadeau tonul in domeniu. Este vorba de Vladimir Palamarciuc, Victor Cuzmenco, Iurie Platon, Tudor Zbarnea, Mihai Tarus, Ghenadie Jalba, Vasile Dohotaru, Stefan Beiu s.a. Daca unii dintre ei, in ultimul timp, s-au stabilit in strainatate, altii, probabil, nu mai manifesta un viu interes pentru asemena evenimente culturale.
Silvia Bogdanas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Singurul teatru de la noi, care pana la ora actuala nu s-a ciocnit de tot felul de probleme, este cel dramatic rus "A. P. Cehov". Astfel, "kapustnik"-ul de sarbatoare prilejuit de jubileul de 65 de ani ai teatrului se vrea unul optimist. Incredibil, rusii au montat de parcursul acestor ani cele mai multe premiere. Repertoriul teatrului, pe langa cel traditional, a mai inclus spectacole dupa Shakespeare, Schiller, Molier, Lopez de Vega, Show, dar si dupa I. Creanga, T. Musatescu, V.I. Popa, I. Druta.
Dupa cum sustine directorul Veaceslav Madan, situatia din ultimii ani a lipsit teatrul de venituri materiale stabile pentru activitate regizorala si participarea la festivaluri internationale. Totusi, cei 46 de actori si-au ridicat salariile la timp. Odata cu venirea lui Madan in "Cehov", s-au facut schimbari in ceea in priveste jocul actorilor, evitandu-se maximalismul si formulele de cliseu.
O trasatura deosebita a stagiunii jubiliare o constituie venirea in teatru a unei grupe de zece tineri actori talentati de la Universitatea de Stat a Artelor. Ei au reusit sa se incadreze deja in colectiv si sa joace in cateva spectacole. Directorul Madan isi doreste ca in teatru sa se joace mai multe spectacole muzicale, in special, el ar dori sa revina la muzicalul "Miorita".
R. T., FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
UNESCO, o experienta universala
Azi e Ziua Internationala a UNESCO. Constituita in 1992, Comisia Nationala a RM a fost acceptata in randul celor 186 de state membre ale acestei organizatii.
Larisa Olaru-Vartosu, expert al CN UNESCO, ne-a spus ca, din initiativa lui Laurent Fabius, presedintele Adunarii Nationale Franceze, si a lui Federico Mayor, director general UNESCO, 352 de copii din toate statele-membre UNESCO s-au intrunit recent la Paris pentru a forma Parlamentul Mondial al Copiilor. La 27 octombrie, in incinta Adunarii Nationale Franceze a fost adoptat Manifestul Tineretului pentru secolul XXI, in care tinerii parlamentari au optat pentru respectarea drepturilor omului, promovarea culturii pacii, precum si pentru un dialog intercultural. La acest for a participat si o delegatie din R. Moldova, reprezentand scolile asociate din republica: Radu Rahubenco din comuna Bardar, judetul Chisinau, si Doina Vartosu, de la Liceul roman-englez "M.Eliade" din Chisinau.
Scolile asociate din republica au organizat pe parcursul anului curent expozitii de arte plastice si fotografii, avand cate un genericv semnificativ: "Globul prin incaltaminte", "Copiii si Mediul Ambiant", "Masti in panusi" s.a.
Nicolae Roibu, FLUX
Traiasca "prietenia sloveno-ucraineana"
Personalul preturilor din Chisinau, precum si unii oficiali din guvern si parlament sunt suparati. Nu pentru ca oamenii ii tachineaza zilnic cu jalbe si-i invinuiesc de coruptie, dar pentru ca li se fura trandafirii din fata institutiilor unde lucreaza.
Pentru a calcula cat costa supararea autoritatilor, ecologistii au numarat saptamana trecuta toti trandafirii din Chisinau, saditi toamna trecuta si primavara curenta. Astfel, s-a aflat ca din cei 51.567 de trandafiri au ramas doar 19.530. Cei mai "solicitati" s-au dovedit a fi trandafirii din sectorul Centru, unde din 6.933 rozacee plantate in acest an au ramas doar 277. Iar pe parcelele din bd. Stefan cel Mare, Negruzzi si Gagarin, din 3.670 n-a ramas nici un trandafir.
Expertii in ecologie, dar si trecatorii au observat ca nu doar oamenii fura florile-regine. Printre "hoti" figureaza caprele, care pasc pe parcelele din fata cladirilor oficiale si, desigur, mai gusta din nectarul rozelor. Specialisti de la Miscarea Ecologista ne-au spus ca doar cu forte proprii ei nu pot lupta nici cu caprele, nici cu oamenii-hoti, de aceea conteaza pe ajutorul politiei, dar si a paznicilor institutiilor cu trandafiri la prag.
Ina Prisacaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Traiasca "prietenia sloveno-ucraineana"
Marti searam s-au disputat ultimele partide din cadrul grupelor A, B, C si D din Liga Campionilor la fotbal. S-au inregistrat cateva rezultate senzationale, indeosebi cel de la Porto.
Grupa A
"Farmacistii" au pierdut medicamentele
Dinamo Kiev-S.S. Lazio 0:1
Echipa lui Lobanovski a pierdut surprinzator in propriul fief. "Lazialii" au jucat extrem de exemplar, ratand mai multe oportunitati de a marca prin Inzaghi, Simeone s.a.
Si ucrainenii au trecut de mai multe ori pe langa gol, ocazii mari avand Kosovski si Rebrov. In min. 18 va fi 1:0 pentru italieni in urma unui autogol nefericit, avandu-l ca autor pe Ramiz Mamedov.
Dupa meciul de pe Stadionul Olimpic, pentru a se califica in faza urmatoare a Ligii Campionilor, Dinamo putea spera doar la o minune la Liverkuzen.
Sven-Goran Eriksson, antrenor principal la Lazio: "Sunt absolut multumit de prestatia noastra din grupa si indeosebi in meciul de astazi".
Alexei Mihailecenko, antrenor secund la Dinamo: "Din pacate, jucatorii nostri nu au facut fata presiunii. Unii din ei au jucat lamentabil. Ma asteptam la mai mult de la Iaskin".
Bayer 04 Liverkuzen-Maribor Teatanic 0:0
Minunea pe care o asteptau cei de la Kiev s-a intamplat. "Farmacistii" s-au izbit tot meciul de o aparare extrem de compacta, neavand solutii eficiente in atac din cauza lipsei "omului de gol", Ulf Kirsten, care era suspendat.
Rudi Voller, antrenor secund la Bayer 04: "Am stiut ca va fi foarte greu. Maribor a jucat aglomerat in aparare, nelasandu-ne nici o sansa".
Lazio termina pe pozitie de lider in grupa A, acumuland 14 puncte dupa 6 meciuri. Dinamo si Bayer au la activ cate 7 puncte, insa ucraineni merg mai departe in LC datorita rezultatelor directe cu "farmacistii" (1:1 in deplasare si 4:2 pe teren propriu), acestia la randul lor se vor consola cu participarea in Cupa UEFA.
Grupa B
Thriller in trei acte
Fiorentina-FC Barcelona 3:3
Meci foarte frumos la Florenta pe "Artemio Franchi", unde pur si simplu a plouat cu goluri. Scorul a fost deschis printr-o executie superba, avandu-l ca autor pe Bressan de la Fiorentina. Celelalte doua goluri pentru "viorele" au fost marcate de veteranul Abel Balbo, punctele oaspetilor purtand semnatura lui Luis Figo si Rivaldo de 2 ori.
AIK Solna - Arsenal Londra 2:3
"Tunarii" au obtinut o victorie muncita, datorita golurilor inscrise de Overmars de 2 ori si Suker. Este de remarcat evolutia foarte buna a internationalului francez Petit, care a stat la baza primelor doua goluri marcate de olandez.
In timpul unui contact mai dur s-a accidentat grav internationalul ucrainean Oleg Lujnii.
Clasamentul final al grupei B o are in frunte pe Barcelona cu 14 puncte, urmata de Fiorentina si Arsenal cu 9, si, respectiv, 8 puncte.
Grupa C
Calificare in extremis
Boavista Porto-Borussia Dortmund 1:0
Echipa lui Ioan Timofte a furnizat cea mai mare surpriza a etapei a 6-a, invingandu-i pe germani la limita cu 1:0 datorita golului inscris de Pedro Emanuel in min.16. Ultimele 25 de minute lusitanii au evoluat in 10, dupa eliminarea lui Nilton.
Astfel, castigatoarea LC din 1997 se vede eliminata din acest turneu inca din faza grupelor.
Feynoord Rotterdam-Rosenborg Trondheim 1:0
Golul calificarii pentru olandezi a fost marcat in min. 85 de catre Somalia, care abia iesise la schimb in locul lui Korneev.
Dupa fluierul final al arbitrului Manuel Diaz Vega, jucatorii gazda n-au parasit terenul de fotbal, asteptand rezultatul final de la Porto. Dupa anuntul facut stadionul pur si simplu a explodat, bucuria fotbalistilor fiind de nedescris.
Leo Beenhakker, antrenor principal la Feynoord: "Sunt in culmea fericirii. Toti jucatorii merita laude".
Rosenborg se situeaza pe primul loc cu 11 puncte, fiind urmata de Feynoord cu 8 puncte, Borussia acumuland doar 6 puncte.
Grupa D
Aproape, atat de aproape
Manchester United-Sturm Graz 2:1
Meciul conta doar pentru austrieci care se lupta cu Croatia pentru un loc in Cupa UEFA. Manchester nu le-a lasat nici o sansa, in schimb ajutorul a venit din alta parte.
Olympique Marseille-Croatia Zagreb 2:2
Meci de infarct pe Stade Velodrome. In min. 84 Mikic inscrie pentru 2:1 in favoarea croatilor. Se parea ca anume ei vor accede in Cupa UEFA. Din pacate pentru ei, Kaba Diawara a fost de alta parere, egaland in ultimul minut si punand capat sperantelor croatilor.
Marijan Vlak, antrenor principal la Croatia: "Sunt dezamagit de rezultatul final, dar totodata mandru ca am fost in stare sa conducem in doua randuri o formatie atat de galonata".
Clasamentul final se prezinta astfel:
Manchester - 13 puncte, Olympique - 10 puncte, Sturm - 6 puncte si Croatia - 5 puncte.
Dorian Jereghi, FLUX
inapoi la indice / acasa la ob
