|
|
COTIDIAN NATIONAL EDITIA DE VINERI
Anul III, Nr. 120 (553) JOI, 7 OCTOMBRIE 1999
LECTII DE LOGICA Ei cu problemele lor, noi cu dilemele noastre
Ei cu problemele lor, noi cu dilemele noastre
Constantin Tanase FLUX
Ieri, mergand (cu masina) prin oras cu treburi de serviciu, pe strada Mihai Viteazul ne-a oprit un flacau din politia rutiera. A fluierat lung-prelung, aratandu-ne energic cu bastonul spre dreapta. Soferul, baiat tanar si cu frica de politia rutiera, a franat brusc, tragand in directia indicata de baston. Eu, nedorind sa influentez decizia celui cu bastonul, am ramas in masina, iar soferul s-a retras la negocieri. Dupa vreo 10 minute, apare alb la fata si mut. Cand ne-am indepartat binisor de locul cu pricina, sangele a inceput sa-i reapara in obraji si si-a recapatat darul vorbirii. Iata ce mi-a povestit.
Impresia generala pe care mi-am facut-o e ca politistul e un baiat sincer si glumet. Frate, zice el, trebuie sa facem proces verbal si sa-ti iau documentele, pentru ca ai depasit viteza. Nu-i chiar asa, se apara soferul, eu numai am accelerat putin, ca sa pot face dreapta, fiindca ma claxona un BMW din urma, cerandu-mi sa-i cedez. De ce nu ati oprit si BMW-ul, ca daca-i pe dreptate, apoi si el a depasit viteza? Iaca nu-i frumos sa te contrezi cu mine, ii zice politistul, esti inca zeleonii si pe multe nu le intelegi. Daca incercam sa opresc BMW-ul, acela avea sa scoata capul pe fereastra si sa ma trimita in mama mea de la tara, ca n-ai vazut ca BMW-ul e nou-nout si la volan e un crutoi? Aistia nu se opresc - te trimit si-i dau bataie mai departe. Dar tu, cu "Skoda" asta pacatoasa si fara faruri, n-ai incotro si trebuie sa-ti fac proces verbal. Daca nu vreai sa umbli pe drumuri dupa documente, imi dai 18 lei, te duci sanatos si sa ne tinem de neamuri.
Soferul avea doar 5 lei in buzunar si, fiindu-i rusine sa se apropie de mine sa imprumute diferenta ce nu-i ajungea, a inceput sa negocieze. Am inteles ca negocierile au fost dure, mai ceva ca cele ale guvernului nostru cu emisarii Fondului Monetar si ai Bancii Mondiale. Cand a auzit cat ii poate oferi soferul, politistul a exclamat, sincer jignit: Tu ce, bre, ma iei in ras cu 5 lei?! Fiind insa om bun si facandu-i-se mila de sofer, pana la urma s-a lasat convins, s-a facut de ras si a luat cat i s-a dat - numai 5 lei. Bineinteles, nu i-a dat nici o chitanta, din care a reiesit ca aceasta suma nu va nimeri in bugetul planificat de Sturza.
Auzind istoria am vrut sa ma intorc inapoi si sa incep a lupta pentru dreptate, dar fiind prea departe de locul cu pricina, am renuntat la intentia mea nobila, scufundandu-ma in meditatii adanci privind destinul statului nostru, soarta reformelor, integrarea in Europa, intoarcerea datoriilor externe etc. Vorba e ca eram inca sub impresia discursului televizat de luni al dlui Lucinschi de la "Ora presedintelui", din care aflasem ca R. Moldova are "cam 650 milioane de dolari datorie interna" si "cam 1 miliard 700 milioane de lei datoria interna". In legatura cu aceste datorii Petru Lucinschi a spus: "Acum stam in fata dilemei: ce facem, le intoarcem sau nu"? Se vede ca dl presedinte nu a trecut un curs serios de logica, pentru ca ceea ce a spus el nu e o dilema. Din punctul de vedere al logicii, dilema este un rationament care pune doua alternative dintre care trebuie aleasa una, desi ambele duc la acelasi rezultat. Va dati seama: a intoarce o datorie sau a nu o intoarce nu e o dilema, deoarece nu inseamna ca ajungem la acelasi rezultat. Daca intorci datoria se creeaza o situatie, daca n-o intorci - cu totul alta.
Tot meditand asupra structurii rationamentului dat, mi-am amintit si de o alta spusa a dlui Lucinschi, referitor la mafie si la rachet. Citez din memorie: "Dom'le, chiar si oamenii din judete spun: Nu-i un chiosc sau nu-i un mic obiect ca sa nu vie cineva sa-ti ceara bani in modul cel mai brutal si banditesc". Nu stiu, poate in judete se mai intampla si asemenea cazuri, cand iti cer bani "in modul cel mai brutal", si chiar "banditesc", la noi la Chisinau insa n-am auzit sa existe un asemenea comportament urat. Sa luam, de exemplu, povestea cu politistul nostru. El i-a cerut foarte frumos si cultural 18 lei, dar in modul cel mai prietenesc si civilizat: "Imi dai 18 lei, te duci sanatos si sa ne tinem de neamuri". Nici vorba de "mod brutal, banditesc"... I-a cerut frumos, cultural si chiar folosind aforismul rostit de fostul presedinte in parlamentul de la Bucuresti.
Uite aici, da, politistul l-a pus pe sofer in fata unei dileme: ori platesti acum 18 lei, ori umbli pe drumuri "sa-ti scoti documentele" si tot una o sa platesti. Dar l-a pus delicat, cultural, cu atata umor si optimism - "mergi sanatos si sa ne tinem de neamuri" - ca iti venea sa te intorci inapoi si sa-i mai dai 5 lei!
Tot cu umor si optimism procedeaza si guvernul nostru cand se ciocneste de dileme. Zilele acestea s-a anuntat la modul serios ca in primul semestru al lui 2000, la unele categorii de bugetari, salariul va fi majorat "cam cu 20 la suta". Un lucru insa nu am inteles: de unde se vor lua acesti bani - din cele 650 de milioane de dolari, datorie interna, sau din cele 1 miliard 700 milioane de lei, datorie interna? Intr-adevar, aceasta e o dilema. In fata aceleiasi dileme a meditat si fostul premier Ion Ciubuc. Daca va mai amintiti, in preajma alegerilor parlamentare din 1998, prin martie, el a promis ca de la 1 septembrie al acelui an va mari salariile celor din invatamant. Cand a ajuns la acel 1 septembrie, a rezolvat dilema in favoarea datoriilor externe si a imaginii statului nostru in exterior. Si deoarece alegerile deja trecusera si el a invins algoritmul, alta dilema nu a mai aparut. Acum se apropie de aceasta dilema premierul Ion Sturza.
Eu nu ma pricep la asemenea socoteli, dar economistii spun, ca chiar de-o fi asa cum zice guvernul, pe la vara viitoare, salariile bugetarilor (ale unor! bugetari) vor spori doar cu 7-8 lei. Nu stiu, iubite cititor, poate mai esti inca romantic si crezi ca intr-adevar vei primi acesti 7-8 lei si acum te zbati in fata problemei (nu a dilemei!): ce sa faci cu banaritul ista, unde sa-i investesti mai reusit? Pe mine sa ma tai, dar nu cred ca guvernul se va tine de cuvant. Haideti sa fim oameni seriosi: am intrat in campania electorala, in epoca dulcilor povesti, ceea ce inseamna ca guvernul intra in regim folcloric de activitate si se pune pe spus anecdote si balade populare in care binele invinge raul. Cei cate 7-8 lei pe care credeti ca o sa-i primiti dvs. la anul vor fi investiti in tiparirea portretelor electorale ale celor care vor veni sa ne scoata tara din criza. Daca, sa zicem, vor avea loc alegeri (anticipate) mixte - adica, concomitent, si alegeri prezidentiale, si alegeri parlamentare, si referendumul constitutional (aceasta-i dilema in fata careia mediteaza astazi clasa politica de la Chisinau) - apoi nici nu mai pomeniti de cei 7-8 lei. Pe de alta parte, nici nu v-ar sta frumos sa va bagati in sufletul guvernului si sa-i amintiti de ei. Tara se afla in alegeri democratice, isi hotaraste destinul ei istoric, iar voi umblati cu fleacuri personale.
Va amintiti de ultimele alegeri parlamentare? Unul zicea ca are relatii in lumea internationala si poate aduce tarii 1 miliard de lei, altul zicea ca stie unde-s banii nostri, al treilea incheia contracte direct in sala etc. Acum noi, la ciuda, am putea sa-i intrebam: de ce n-ai adus miliardul in tara? Spune-ne unde-s banii nostri? Cand incepi a onora contractele? Eu zic insa sa nu ne grabim cu intrebarile, sa nu le amintim ce-au promis, dar sa-i luam cu binisorul, pentru ca lucrurile nu-s chiar atat de simple, cum ni se pare. De aceea, eu zic sa nu ne stricam noua dispozitia si sa nu le-o stricam si pe-a lor, sarindu-le in cap. Fiindca viata noastra e o vesnica dilema. Ca si politica, de altfel. Si, fiind pusi in fata dilemelor, sa fim realisti si sa intelegem, ca statul e ca si politistul nostru: oricum ai intoarce-o, tot una te rade de 5 lei. Si-apoi ce, o sa murim fara cei 7-8 lei promisi? Haideti, dar, sa fim rabdatori si intelegatori, patrioti la urma urmei! Sa ne unim in jurul ideii de statalitate, sa sporim consensul si stabilitatea in societate, sa sustinem cursul reformator al guvernului, sa ridicam prestigiul parlamentului, sa le acordam tot sprijinul si increderea noastra, pentru ca problemele (nu dilemele) care-i framanta pe cei de la putere nu pot fi comparate ce ale noastre. Fiindca acei de la putere, nu au dileme, ci numai probleme, ca si politistul: cat va putea scoate din sofer - 5 sau 18 lei? Dileme avem numai noi: oricum am suci-o, totuna o sa ne rada.
Uite ce bine-i, cand nu confunzi notiunile de logica!
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
SUBIECTUL DE AZI de Nina Serban
Amintirile, bata-le vina...
Privesc stirile de la televiziunea de stat si simt cum ma impresoara amintirile... Acum mai bine de-un deceniu, eram angajata ca tanar specialist la Televiziunea (pe atunci) de stat, in Redactia de informatie si propaganda, - adica la stiri, cum am zice astazi. Era anul '87, perestroika se desfasura din plin in Uniunea Soivietica, si noi, cei de la "Panorama", urma sa "informam" si sa "propagam" momentul istoric.
Spiritul reformator anuntat de "perestroika" avea insa putine in comun cu mecanismul socialist al economiei planificate in care traiam. La Televiziune, ca si in orice alta ramura, se planifica totul: de la cantitatea de pelicula de filmare (de video nici nu se auzea inca) pana la volumul de ore. Desi planul pentru urmatoarea luna se facea pornind de la indicii lunii precedente, viata prezenta conturile ei, astfel ca la sfarsit de luna ziaritii se pomeneau ca au "papat" intreg fondul de deplasari, soferii - benzina, iar operatorii - "orele" de filmare.
Programul insa trebuia pus pe post zilnic si, deci, umplut cu "noutati". Ce era de facut? Solutia ne-a oferit-o un sef de sectie care ne-a sfatuit sa "utilizam arhivele". Asadar, se lua cate o pelicula filmata si pusa pe post mai demult, se telefona la intreprinderea sau colhozul dat (eram in sectia economie), "se culegeau cifre proaspete" despre "intrecerea socialista", "productivitate" etc., se adunau intr-un text si... "reportajul" era gata!
Cu timpul, practica de "utilizare a arhivelor" s-a inradacinat atat de firesc in forma si continutul socialist al redactiei noastre, incat era solicitata ori de cate ori era nevoie de vreun "reportaj". Cele mai mediatizate deveneau intreprinderile pe unde calcase candva picior de telejurnalist chisinauean si reprezentantii carora erau draguti sa ne ofere noi rezultate ale intrecerii socialiste... Zelul era atat de mare incat se scapa din vedere ca peliculele se zgarie tot mai mult de atata "invartit", ba se mai produceau si cazuri care ar fi de-a dreptul hazlii de n-ar fi atat de triste: in plina vara, la "stirile TV" aparea cate un subiect in care misunau oameni... in cojoace si cu caciuli pe cap, sau - doamne iarta-ma! - morti demult...
... De ce va spun toate acestea? Stiu ca orice comparatie (cu actualitatea) schiopateaza, la TVM pelicula cinematografica e data uitarii, iar intre timp s-au schimbat mai multe conduceri (ultima - recent). Poate, nici practica "arhivelor" nu mai exista... De ce oare, privind cate vreun "reportaj" din actualul program de stiri, ma impresoara tot mai mult amintirile acestea, bata-le vina?!
Deficitul bugetar va fi majorat cu 200 milioane lei
Taraclia poate deveni inca un precedent pentru alte procese secesioniste
Deficitul bugetar va fi majorat cu 200 milioane lei
Reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) si a Bancii Mondiale (BM) s-au aratat satisfacuti de respectarea conditiilor stipulate in memorandumul incheiat de R. Moldova cu organismele financiare internationale, a declarat Alexandru Muravschi, viceprim-ministru, ministrul economiei si reformelor, in cadrul unei conferinte de presa.
Potrivit lui, la reuniunea anuala a BM si FMI, la care a participat si o delegatie de-a noastra, a fost acceptata majorarea deficitului bugetar cu 200 milioane lei. De asemenea s-a convenit ca, la anul, rata inflatiei sa nu depaseasca 15 la suta, iar produsul intern brut (PIB) sa atinga 13 miliarde 400 milioane de lei. Conform prognozelor, schimbul de referinta a leului moldovenesc fata de dolarul american se va ridica spre finele anului 2000 la 12,3 lei pentru un dolar.
Potrivit lui Carlos Elbirt, reprezentantul permanent al BM in R. Moldova, pentru urmatorii ani directiile de baza ale activitatii BM vor fi orientate spre atingerea stabilitatii la nivel macroeconomic si spre combaterea saraciei.
In primul trimetru al anului viitor BM va acorda republicii credite speciale pentru restructurarea sectorului energetic si a celui agrar. R. Moldova va beneficia de un imprumut in valoare de 15 milioane euro, din partea Comisiei Europene, si 15 milioane dolari, din partea guvernului Olandez. Cu toate ca a fost micsorata asistenta financiara din partea programului USAID pentru tarile CSI, R. Moldova va fi sustinuta financiar si in continuare.
La intrebarea ziaristilor privind eventualele investitii in republica, Anatol Muravschi ne-a rapuns ca mediul investitional nu este favorabil din cauza birocratiei, a legislatiei instabile si a lipsei de garantii. Cu toate acestea, in timpul apropiat se prevad investitii in republica prin privatizarea sectorului energetic si a "Moldetelecom"-ului.
Natalia Costas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Taraclia poate deveni inca un precedent pentru alte procese secesioniste
Mircea Snegur: Nici o lege nu este vesnica
Solicitat sa comenteze propunerea guvernului de a acorda statut de judet fostului raion Taraclia, aprobata, luni, la propunerea Comisiei guvernamentale condusa de prim-vicepremierul Nicolae Andronic, liderul grupului parlamentar PRCM-CDM, Mircea Snegur, a declarat ca nu cunoaste continutul documentului aprobat de Cabinet si, din acest considerent, nu va face "declaratii pripite".
Intrebat daca grupul parlamentar al Partidului Renasterii si Concilierii - Conventia Democrata, care s-a pronuntat anterior impotriva crearii judetului Taraclia, va ramane pe aceasta pozitie chiar daca initiativa a apartinut unuia dintre reprezentantii sai in guvern, Mircea Snegur a raspuns ca "dl Nicolae Andronic, in cazul de fata, reprezinta pozitia guvernului si nu este neaparat ca pozitia sa personala sa coincida cu cea a Comisiei guvernamentale sau a formatiunii politice din care face parte".
"In principiu, CDM a avut o pozitie ferma - sa promoveze reforma administrativ-teritoriala, conform legii adoptate. Urmeaza sa vedem ce ne propune guvernul. (...) Nici o lege nu este vesnica. In cadrul sesiunilor noi examinam si legi despre modificarea unor legi premergatoare", a mentionat Mircea Snegur. Intrebat daca acordarea statutului de judet fostului raion Taraclia ar fi de natura sa creeze un precedent, Mircea Snegur a raspuns ca, "personal", impartaseste o asemenea parere si crede ca examinarea problemei necesita multa atentie.
Vladimir Solonari: BpMDP va sustine pozitia guvernului
"Avizul Comisiei de la Venetia, care activeaza pe langa Consiliul Europei, formuleaza, intr-adevar, un punct de vedere favorabil acordarii statutului de judet fostului raion Taraclia", a declarat presedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, deputatul BpMDP Vladimir Solonari.
Potrivit lui Vladimir Solonari, in aviz se mentioneaza ca, "desi nu se poate vorbi despre incalcarea drepturilor minoritatii bulgaresti in R. Moldova, Comisia de la Venetia este totusi de parere ca Conventia-cadru ar trebui sa fie indeplinita integral". Aceasta formulare inseamna, in opinia Comisiei, ca in actuala forma de organizare administrativ-teritoriala pot sa apara unele probleme in ceea ce priveste neconcordanta actualei formule cu Conventia-cadru.
Solonari a mentionat ca nu este exclus ca in raportul care urmeaza sa fie prezentat de o alta comisie a CE - Congresul Puterilor Locale si Regionale, o delegatie a careia a vizitat R. Moldova in vara curenta pentru a monitoriza problema Taracliei, sa fie formulata o opinie diferita sau chiar opusa celei prezentate de Comisia de la Venetia. "Deputatii din grupul parlamentar al BpMDP vor sustine pozitia guvernului, prezentata de dl Andronic, reprezentant al CDM - grup parlamentar care a pledat dintotdeauna impotriva acordarii Taracliei a statutului de judet", a spus Solonari. Potrivit lui, textul hotararii nu a fost prezentat deocamdata in parlament.
Intrebat daca o eventuala acordare a statutului de judet fostului raion Taraclia nu ar fi de natura sa creeze un precedent pentru alte tendinte secesioniste care ar putea sa se manifeste pe teritoriul R. Moldova, Vladimir Solonari a declarat ca "in situatia politica actuala, acesta este pretul pe care trebuie sa-l platim pentru cauza stabilitatii". (AP FLUX)
La MOLDEXPO s-a produs principalul eveniment expozitional al anului
A fost contracarata prima tentativa de contrabanda la vama Costesti
Directia de Invatamant Lapusna e suparata pe liderii judetului
In toamna asta vom exporta mai putine mere si conserve
Rectorii universitatilor nu vor sa respecte ordinul ministrului Gremalschi
"Ne-au promis multe, dar ne-am ales cu nimic"
Viata nu ne bucura, moartea nu ne zguduie
Cifra zilei
Fata de prima jumatate a anului trecut, in republica s-au nascut mai putin cu 1000 de copii
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
La MOLDEXPO s-a produs principalul eveniment expozitional al anului
Ieri, la Chisinau s-au deschis Targul universal de bunuri de consum "Industria Moldovei-99", expozitia "Moldinvest-99" si Forul international de investitii "Moldova - un nou partener in Europa".
La expozitie participa 100 de intreprinderi care reprezinta atat productia autohtona, cat si cea din 12 tari ale lumii, comercializata pe piata din Moldova. La festivitatea de inaugurare, premierul Ion Sturza a recunoscut ca mizeaza, in primul rand, pe fluxul investitional care s-ar putea "revarsa" in republica in urma Forului "Moldova - un nou partener in Europa". Potrivit premierului, in 1999, in raport cu anul trecut, volumul investitiilor straine se va dubla. In calitate de investitori, la for si-au anuntat participarea reprezentanti din Austria, Cehia, Japonia, Germania, Romania, SUA, Turcia, Ungaria si Ucraina. Sturza a declarat ca mostrele expuse sunt "primele simptome ale redresarii si cresterii din economie". Premierul nu s-a referit insa la capacitatea de cumparare a cetatenilor R. Moldova, pentru multi dintre care au devenit inaccesibile si marfurile de stricta necesitate.
In prim-planul vernisajului au fost plasate cele mai noi articole produse la "Electromas", "Alimentarmas", "Electrotehnica". Pentru prima data, holding-ul "Conversia" SA a expus aparataj electronic de dubla utilizare. Tot pentru prima data, o intreprindere privata, "CREATOR - Iu.B.", prezinta mostre de mobila care fac concurenta celor mai exigenti producatori autohtoni si straini. Acum 10 ani, patronul acestei intreprinderi, Iurie Bors, a inceput de la zero producerea mobilei. Astazi la fabrica CREATOR se asambleaza circa 200 modele de mobila pentru toate gusturile, dar toate de o calitate aleasa.
Aneta Grosu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
A fost contracarata prima tentativa de
CONTRABANDA LA VAMA COSTESTI
Marti, 5 octombrie, lucratorii Vamei Costesti au blocat prima tentativa de contrabanda dupa ce acest punct de trecere la frontiera cu Romania a inceput sa activeze in regim de trafic auto international. Pana la 25 septembrie curent, Vama Costesti a lucrat doar in regim de pasaj pietonal.
Conform datelor de la Serviciul de presa al Departamentului Control Vamal, marti, la ora 8.50, vamesii au retinut pentru un control minutios un "Audi-100", la volanul careia se afla o barbat in varsta de 29 de ani, insotit de un tanar de 20 de ani, ambii din judetul Ungheni. Unul din momentele care a trezit suspiciunea vamesilor a fost faptul ca cei doi au preferat Vama Costesti celei din Sculeni, care le convine mai mult unghenenilor. Alt motiv pentru suspiciune a fost autovehicolul cu numere de inmatriculare Chisinau, care apartinea unei terte persoane si era incredintat soferului in baza de procura. In plus, calatorii nu au declarat nici un fel de marfa.
Controlul vamal a scos la iveala o multime de pachete de tigari, ascunse in captuseala portierelor, a banchetei din spate, in zona radiatorului si in portbagaj. In total, cei doi barbati au incercat sa treaca ilegal 1.090 de pachete de tigari "Wincester", in valoare de 4.380 de lei.
Lucratorii vamii au intentat un dosar penal asupra acestui caz. Cercetarea va fi efectuata de lucratorii sectiei juridice de la Departamentul Control Vamal.
Natalia Cojocaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Directia de Invatamant Lapusna e suparata pe liderii judetului
Administratiile judetene isi aleg cele mai bune cladiri, provocand indignarea celorlalte institutii locale
De la 1989 incoace, Directia Generala de Invatamant, Tineret si Sport (DGITS) din judetul Lapusna a fost unica institutie din fostul raion Hancesti, care, timp de zece ani, a trebuit sa-si schimbe sediul de vreo sapte ori. De fiecare data, cand la carma executivului raional venea o noua conducere, aparea si problema sediului acestei directii.
Elena Carlig FLUX
Anul acesta, odata cu implementarea in republica a reformei teritorial-administrative, lucratorii DGITS din judetul Lapusna sunt iarasi pusi in situatia sa paraseasca localul in care activeaza. Edificiul respectiv il prefera Primaria municipala, iar Directiei de invatamant i se propune doar o parte dintr-un etaj al sediului fostului Executiv raional Hancesti. Aici, insa, n-au fost efectuate reparatii timp de vreo cativa ani si, deci, lucratorii Directiei nu vor avea conditii elementare de lucru.
Seful DGITS al judetului Lapusna, Victor Rusu, la fel ca si toti lucratorii acestei institutii, este nemultumit de decizia Comitetului de lichidare. "Pe de o parte, suntem fortati sa eliberam sediul vechi, iar pe de alta, nici etajul propus nu este eliberat de catre acei care-l ocupa. Acum, ne aflam ca in drum...", zice Victor Rusu.
Atitudine indiferenta fata de cadrele din invatamant
Initial, Prefectura judetului, venind cu propunerea privind noul sediu al DGITS, a promis ca acesta va fi reparat, daca nu in intregime, macar acoperisul, care curge. De curand, Directia va fi transferata, dar reparatia promisa n-a fost efectuata. Totodata, ei i se dau doar 12 birouri, in loc de 26 necesare.
Vicepresedintele Consiliului judetean Lapusna, Ion Zadic, spune ca, odata cu noua organizare teritorial-administrativa a judetului, mai multe institutii, mai ales cele care se afla in centrul oraselului Hancesti, au fost nevoite, prin decizia conducerii judetene, sa-si schimbe sediile. De acord, dar aici se considera ca noile structuri ale conduceri judetene si-au ales localuri cu cele mai bune conditii de munca, iar lucratorii DGITS sustin ca ei au fost neglijati si ca, in genere, autoritatile judetene manifesta o atitudine indiferenta fata de cadrele din invatamant.
La Hancesti, am aflat ca autoritatile judetene au aceeasi atitudine si fata de institutiile de cultura. Bunaoara, Scoala de muzica si pictura din Hancesti a fost transferata intr-un camin. Aici conditiile de activitate sunt deplorabile. Foarte multe biblioteci au fost lichidate. Nu-si cunoaste viitorul nici Centrul de creatie din oras.
Guvernul lasa autoritatile judetene sa actioneze pe placul lor
Ion Mihailuta, sef adjunct la Directia de administrare publica din cadrul guvernului, ne-a comunicat ca, odata cu demararea reformei teritorial-adminstrative, in unele judete a aparut si asa-numita problema a sediilor. Situatii ca la Hancesti sunt atestate in centrele judetene Balti si Edinet. Or, pentru numarul mare de functionari din cadrul noilor structuri nu ajung sedii in care acestia ar putea activa in conditii normale. Chiar daca si exista unele edificii, ele necesita reparatii costisitoare. "Din acest motiv, si Directiei de invatamant din judetul Lapusna i s-a propus ceea ce i s-a propus".
Valentin Untura, seful Directiei management a Ministerului Educatiei si Stiintei, ne-a declarat ca directia pe care o conduce a facut demersuri catre structurile judetene abilitate cu repartizarea unui sediu pentru Directia de invatamant din Hancesti. "Decizia o va lua Consiliul judetean", ne-a spus dumnealui.
Vicepresedintele Consiliului judetean Lapusna, declarase anterior "ca nimeni nu va ramane in drum". "Sigur ca in drum n-o sa ramana nimeni, dar uitati-va cum isi bat joc de noi!", se revoltau angajatii Directiei Generale de Invatamant din judetul Lapusna.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
In toamna asta vom exporta mai putine mere si conserve
In toamna curenta vom avea cantitati suficiente de legume pentru consum curent, dar industria conservelor si exportul lor nu vor fi onorate corespunzator. Panfil Apruda, de la Directia horticultura a Ministerului Agriculturii, ne-a spus ca 1999 a fost primul an in care guvernul a refuzat sa faca dotatii pentru sistemele de irigatii, de aceea, in zilele de seceta, agricultorii nu s-au descurcat cu irigatul gradinilor.
Fiindca ca nu s-au mai alocat bani pentru activitatea sistemelor de irigare, guvernul a economisit 12 mln lei. Iar pentru ca plantatiile de legume nu au fost udate la timp, s-a pierdut o cantitate impunatoare de roada, echivalenta cu 200 mln lei. Specialistii de la Departamentul productie agricola au prezentat guvernului o nota cu aceasta informatie in perioada secetei, dar lucrurile nu s-au schimbat. Roada de legume, preconizata in primavara, s-a redus in jumatate, ceea ce inseamna 350.000 tone. Conditiile climaterice din acest an au foat favorabile doar pentru struguri, floarea soarelui si tutun. Sfecla de zahar s-a obtinut mai putin cu 25 la suta.
Pintilie Parvan de la Directia marketing ne-a spus ca au fost stabilite acorduri privind exportul de produse agricole cu mai multe state, dar putine vor fi onorate, din cauza roadei compromise. Astfel, au fost exportate doar tomate si struguri, iar solicitarile de mere si conserve vor fi refuzate, ne-au mai spus specialistii de la Ministerul Agriculturii.
Alina Radu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Rectorii universitatilor nu vor sa respecte ordinul ministrului Gremalschi
Rectorii celor cinci institutii de invatamant superior, care, la ordinul ministrului educatiei Anatol Gremalschi, au fost pusi in postura de furnizori de cadre didactice pentru scolile din republica, se opun acestui ordin, pentru ca "el n-a fost bine pus la punct".
"Pana in prezent, nu cunoastem in ce conditii au fost cazati studentii, nu stim ce salariu vor primi. Ne-am ciocnit si cu indiferneta consiliilor judetene, care nu au trimis transport dupa studentii nostri, care refuzau sa ne spuna de ce faciltati vor beneficia ei acolo", afirma Ion Gutu, rectorul Universitatii Pedagogice "Ion Creanga". "Eu le-am zis studentilor mei sa se intoarca la Chisinau, in cazul in care conditiile de trai vor fi mizere. Am inteles necesitatea ordinului ministrului, am convins studentii sa plece la stagiu, dar nu voi accepta nepasarea consiliilor judetene de invatamant fata de tinerii nostri", spune Gheorghe Rusnac, rectorul Universitatii de Stat din Moldova.
La Universitatea "Ion Creanga", studentii au fost nevoiti sa astepte zile intregi transportul din unele localitatil. "Am fost repartizat la Orhei. Trei zile la rand am stat cu bagajele in fata universitatii, dar autobuzul nu venea", ne spune Ion P., student in anul V. Rectorul acestei institutii sustine ca asemenea neintelegeri a avut loc cu consiliile judetene din Orhei si Ungheni. "Cu adevarat dornici de profesori s-au dovedit a fi doar colectivele pedagogice din sudul republicii. Chiar din primele zile dupa aparitia ordinului lui Gremalschi, la sediul universitatii noastre, dar si al Universitatii de Stat din Moldova au venit profesori cu transport din Vulcanesti, Cahul, Ciadar-Lunga. Ne-am convins ca anume in aceste scoli este resimtita lipsa de cadre", mai spune Ion Gutu.
Responsabili de la MES ne-au comunicat ca nu e vina lor de neintelegerile iscate intre rectori si unele consilii judetene de invatamant. "Recunoastem ca exista multe carente in ordinul ministrului, dar studentii sau rectorii nu trebuie sa se impotriveasca. E vina ministerului ca nu a fost fixat in baza caror tarife vor fi remunerati studentii, dar, chiar si in pofida salariului mic, ei trebuie sa accepte conditiile si sa aduca lumina cunostintelor in scoli", considera Ion Serban, seful Sectiei cadre de la MES.
Ina Prisacaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
"Ne-au promis multe, dar ne-am ales cu nimic"
Ieri, 8 octombrie, trei studente de la Universitatea Pedagogica "Ion Creanga" s-au intors la Chisinau, pentru ca nu mai puteau suporta conditiile oferite de conducerea scolii din Gura Galbenei, judetul Lapusna. Se numesc Viorica T., Maria I. si Cristina B. Sunt studente in anul IV la Facultatea pedagogia invatamantului primar.
"Pana a ajunge in Gura Galbenei, directorul scolii, Haralampie Morosanu, ne-a promis ca vom fi cazate si hranite gratis, vom avea toate comoditatile, vom primi lunar cate un salariu si jumatate. Pana la urma, toate s-au dovedit a fi minciuni. Cu cateva zile in urma, conducerea scolii ne-a anuntat ca nu vom fi remunerati, ca invatatorii cu experienta mare de munca nu si-au primit salariile din februarie. Ni s-a spus doar ca e posibil sa primim grau in contul salariului. "Noi lucram fara bani, asa ca nu asteptati nimic, dar onorati-va misiunea de a fi dascali", ne-a spus Tatiana Robu, director adjunct la aceasta scoala. Am lucrat doar o saptamana, timp in care am predat muzica, istoria, franceza, educatia tehnologica, matematica, limba romana, educatia fizica. N-i s-a dat o clasa cu o pregatire foarte slaba, de care s-au dezis toti profesorii. Ne-am intors la Chisinau, pentru ca ne-au promis marea si sarea, dar, de fapt ne-am ales cu gaura de la covrig. Trebuiau din start sa fie sinceri cu noi si sa nu ne minta. Dupa o asemenea experienta, avuta la Gura Galbenei, nu vom mai pleca nici intr-o alta scoala. Ramanem la Chisinau ca sa ne continuam studiile. Dupa discutiile avute cu mai multe colege repartizate in alte judete, am aflat ca, in scurt timp, si ele vor parasi scolile si vor reveni la studii. Intentia lui Gremalschi a esuat, chiar daca a aparut sub forma de ordin".
I.P., FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Viata nu ne bucura, moartea nu ne zguduie
Tudor Matcovschi, locuitor al orasului Orhei, a decedat la Spitalul nr.3 din Chisinau. Timp de 9 zile, corpul sau neinsufletit s-a aflat in Sectia patomorfologie, iar fiicele si sotia sa care nu stiau nimic despre el l-au dat in cautare generala.
Aneta Grosu, FLUX
Povestea lui Tudor Matcovschi este una simpla, din cele care s-ar putea intampla in orice clipa, cu oricine dintre noi.
Duminica, 26 septembrie, Tudor Matcovschi a plecat de la Orhei spre Aeroportul din Chisinau, unde, cu automobilul sau Jiguli 03, a transportat cativa pasageri. Castigand ceva bani, a decis sa treaca pe la Piata agricola centrala, pentru a face cumparaturi. In piata insa a suportat o apoplexie, fiind transportat in Sectia de reanimare a Spitalului nr.3. Pentru ca nu avea asupra sa buletinul de identitate, Tudor Matcovschi a fost inscris in registrul Sectiei de internare drept "persoana necunoscuta". Medicii si asistentele care l-au supravegheat isi amintesc ca la 27 septembrie barbatul si-a revenit pentru cateva clipe din coma. Atunci el le-a spus cum il cheama si ca familia sa e la Orhei. Asistentele isi mai amintesc ca atunci cand Tudor Matcovschi isi revenise, a rugat sa fie salvat - neaparat.
In noaptea de 28 septembrie, Tudor Matcovschi s-a stins din viata, desi, cum ne-a spus seful-adjunct al Spitalului nr.3, Vasile Pascaru, medicii au facut tot ce le-a stat in puteri pentru a-l salva, chiar daca in fisa de internare figura drept "necunoscut". Potrivit lui Pascaru, dupa deces corpul a fost transferat in Sectia patomorfologie a spitalului, Medicul de aici, Victor Renita, a incercat sa informeze politia despre decesul unui barbat neidentificat, care se prezentase drept Tudor Matcovschi din Orhei, telefonand in repetate randuri la numarul 44.61.00, la sectorul de politie Rascani. Abia peste cateva zile, la politie i s-a spus ca ei "nu se ocupa cu cadavrele", readresandu-l la procuratura. Atunci administratia spitalului a expediat o scrisoare pe numele procurorului sectorului Rascani, Valentin Tarus. Inca peste cateva zile procurorul Tarus a permis institutiei in cauza sa transfere cadavrul la morga Centrului de medicina legala, pentru a fi inmormantat de... Biroul de pompe funebre. La 5 septembrie, corpul neinsufletit al lui Tudor Matcovschi a fost transportat din morga spitalului in cea a Centrului de medicina legala.
Medicul-sef al Spitalului nr. 3, Semion Terente, respinge orice vinovatie a celor de la spital fata de familia decedatului care a trait zile in sir cosmarul pierderii. Potrivit lui Terente, de obicei, daca se cunoaste numele persoanei internate, angajatii spitalului se straduie sa-i anunte familia. In cazul acestui pacient, ei "nu au avut nici o garantie" ca numele pe care l-a pronuntat acesta in scurtele clipe de revenire din coma era corect.
La sectorul de politie Rascani, Valeriu Staras ne-a spus ca in registrul de serviciu nu este indicat nici un apel de la Spitalul nr. 3 prin care politia ar fi fost informata despre acest caz.
Intre timp...
Pentru ca duminica, la 26 septembrie, capul familiei Matcovschi nu s-a intors acasa, si nu a revenit nici a doua zi, sotia sa, Tamara, a inceput cautarile. Ea stia ca sotul plecase cu niste pasageri la Aeroportul din Chisinau. Dupa ce a telefonat in repetate randuri la politie, miercuri, 29 septembrie, l-a anuntat in cautare generala. De atunci, familia lui Tudor Matcovschi nu a mai cunoscut linistea. Pentru ca nu a urmat nici o veste, rudele au inceput sa-l caute singure, pe la spitaluri, prieteni si cunoscuti. Intamplator, au aflat de la cineva ca de mai multe zile automobilul lui, cu numere de Orhei, sta la o parcare din zona Autogarii centrale din Chisinau. Astfel au reusit sa afle despre accesul ce i s-a intamplat in piata, in timp ce facea cumparaturi. Din spital in spital, in dupa amiaza zilei de 5 octombrie, intr-un tarziu, familia l-a gasit...
Ieri, 6 octombrie, la Orhei, familia, rudele si prietenii l-au petrecut pe ultimul drum pe Tudor Matcovschi, care a plecat din viata neasteptat de fulgerator, dar nu a scapat de calvarul indiferentei omenesti dupa moarte...
"Patria" se redeschide in formula noua
Muzica pentru pian in patru maini
Asa a fost sa fie ca Nicolae Roibu a mai scos o carte
"Patria" se redeschide in formula noua
Reconstructia integrala a cinematografului "Patria", inceputa in martie curent, ar putea fi finalizata spre sfarsitul acestei luni. Noul proprietar al cinematografului - "Colaj" SRL - prognozeaza redeschiderea acestei institutii de cultura, intr-o formula total noua si ultramoderna, la 22 octombrie. Amintim ca privatizarea cinematografului s-a produs in anul 1998, in urma unui concurs investitional. In acel moment, "Colaj" SRL a propus pentru procurarea "Patriei" 1 milion 200 mii lei si pentru investitii - inca 10 milioane.
Victor Selin, director al "Colaj" SRL, ne-a declarat ca noua varianta a cinematografului va avea doua sali de cinema, a cate 600 si 150 de locuri, "INTERNET-cafe", o cafenea pentru copii, bar, precum si doua sali cu aparate de joc, profilul cunoscutului edificiu fiind astfel pastrat. Festivitatile de inaugurare vor incepe la 22 octombrie, cu premiera filmului "Triunghiul mortii", semnat de redutabilul regizor roman Sergiu Nicolaesu, si vor dura trei zile. In aceste zile vor mai fi demonstrate ultimele megafilme hollywood-iene - "Razboiul stelelor" si "Mama vitrega", precum si controversata pelicula a regizorului rus, Nikita Mihalkov, "Barbierul din Siberia".
Potrivit declaratiilor directorului "Colaj" SRL, reconstructia cinematografului "Patria" le-a provocat multa bataie de cap constructorilor, peretii si fundamentul cladirii construite la finele secolului trecut fiind afectate mult. Deoarece temelia si insusi localul au fost reinnoite totalmente, au crecut esential si cheltuilile preconizate pentru reparatie. Investitiile totale s-au ridicat la cifra de 800 mii dolari, o parte din suma constituind investitiile particulare ale "Colaj" SRL, cealalta - un credit pe o perioada de 5 ani, oferit de Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare (BERD). In aceasta suma au mai fost incluse costurile sistemului ultramodern de sonorizare si proiectare a filmelor - "Dolby Seraund Digital", precum si al celui de incalzire si conditionare a aerului. Acestea vor fi instalate in curand de specialisti din Anglia.
Noii patroni ai cinematografului ii asigura pe amatorii de film ca biletele de intrare vor fi accesibile pentru toti, acestea osciland intre 10 si 35 de lei.
Alina Anghel, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Muzica pentru pian in patru maini
Astazi, la Sala cu Orga va avea loc concertul extraordinar al duetului francez Denis si Agnes Evesque. Cu concursul Aliantei Franceze din Moldova, Ambasadei Frantei si Uniunii Compozitorilor, pianistii vor interpreta opt piese pentru pian in patru maini de Igor Stravinski, jocuri populare romanesti de Constantin Silvestri. In program sunt incluse fragmente muzicale din compozitori contemporani ca Gyorgy Ligeti, Francis Poulenc, Erik Satie si Darius Milhaud.
Acum 21 de ani se nastea duetul Evesque, interpetand muzica la pian in patru maini, doua piane. Artistii francezi au avut numeroase spectacole in Franta, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Austria, Ungaria, Spania si Romania. In concertele sale prin Europa si Orientul Apropiat pianistii au evoluat cu numerosi solisti ca Wiener Kammerensemble, Alain Morion, Jean-Pierre Rampal. Cei doi si-au facut studiile muzicale la Paris, Alger si Viena.
Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Asa a fost sa fie ca Nicolae Roibu a mai scos o carte
Recent, la Firma editorial-poligrafica "Tipografia Centrala" a aparut cartea "Sa va spun ce s-a intamplat", semnata de colegul nostru Nicolae Roibu. Volumul insereaza o serie de intamplari neobisnuite - uneori comice, alteori dramatice -, din viata mai multor personalitati (cantareti, scriitori, politicieni, oameni de stiinta) din R. Moldova, publicate anterior in Cotidianul FLUX, la rubrica "Daca-asa a fost sa fie". Aceste istorioare constituie o literatura care "nu i-a trecut nimanui prin cap s-o scrie pana acum", si care poate fi citita cu placere de catre cititori de toate varstele.
Poetul Grigore Vieru mentioneaza in prefata cartii: "Este formidabila ideea de a aduna intr-o carte cele mai autentice intamplari din viata intelectualilor nostri de marca. O lacrima care surade - iata cum poate fi definit volumul lui Nicolae Roibu. Iar cine are ochi de vazut va citi in acest jilav suras dramele Basarabiei, care, din pacate, nu mai au capat".
Cartea a aparut cu sprijinul omului de afaceri Anatol Josanu, presedintele Companiei "JAS Group".
Silvia Bogdanas, FLUX
