|
|
COTIDIAN NATIONAL EDITIA DE VINERI
Anul III, Nr. 107 (540) MIERCURI, 8 SEPTEMBRIE 1999
(In atentia domnilor consilieri ai presedintelui Petru Lucinschi)
Constantin TANASE
La 26 august a.c., cu prilejul sarbatorilor nationale, consilierii i-au pregatit presedintelui Petru Lucinschi un decret prin care au fost decorati cu medalia "Mihai Eminescu", "pentru activitate indelungata si rodnica in domeniul lingvisticii, contributie substantiala la transpunerea in viata a legislatiei lingvistice si la promovarea limbii literare si merite in opera de renastere nationala", urmatoarele persoane: Antoci Tamara, profesor la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" din Telenesti, jud. Orhei; Batca Maria, sef de serviciu la Biblioteca Nationala a Moldovei; Borsevici Ion, academician, Botnaru Maria, profesor la Liceul "Petre Stefanuca" din Ialoveni, jud. Chisinau; Caramitru Ion, ministru al Culturii al Romaniei; Ciobanu Anatolie, profesor universitar la USM; Corbu Haralambie, academician; Cretu Igor, scriitor; Dobrovolschi Tatiana, bibliotecar la Biblioteca Oraseneasca din Otaci, jud. Edinet; Dobzeu Elena, profesor la Scoala Medie din Grozesti, jud. Ungheni; Druta Ion, scriitor; Dumeniuk Ion, lingvist, post-mortem; Garaz Mihail, scriitor, post-mortem; Gheorghita Ion, scriitor, post-mortem; Goma Paul, scriitor; Granaci Lidia, profesor universitar la UPS "Ion Creanga"; Lozinschi Axenia, profesor la Liceul Teoretic din Calarasi, jud. Ungheni; Pojoga Elena, sef de sectie la Biblioteca AS; Postolachi Veronica, profesor la Liceul "Mircea Eliade" din Chisinau; Rusu Liliana, profesor la liceul Teoretic din Edinet; Vatamanu Ion, scriitor, post-mortem; Vulpe Elena, sef al Bibliotecii "Onisifor Ghibu" din Chisinau.
Decretul in cauza este prin excelenta un act politic si nicidecum un document care vine sa recunoasca niste merite, sa consacre niste valori sau sa repare niste nedreptati in ierarhizarea meritelor si valorilor. Motivatia juridica este atat de "extinsa", incat nu-ti poti da seama cine, pentru care si pentru cate merite a fost decorat. Nu le cunosc pe profesoarele Antoci Tamara, Botnaru Maria, Lozinschi Axenia etc. si nu pot sa-mi dau seama pentru care "contributie substantiala la..." au fost decorate, in schimb le cunosc pe alte persoane ce figureaza in decret, de a caror "contributie substantiala la..." ma indoiesc cumplit. Daca am sapa mai adanc ne-am convinge ca unele persoane au fost decorate pentru cu totul alte merite, decat cele indicate in decret. Chiar nici regretatele personalitati de la capitolul "post-mortem", de meritele carora nu ne indoim, nu sunt in stare sa camufleze cusatura politica a decretului, care bate la ochi.
Cu siguranta ca si Ion Druta a nimerit in decret tot in urma unor socoteli politice de la palat si decorarea lui constituie o multumire adusa pentru atitudinile sale antidemocratice, antiromanesti si proprezidentiale si pentru atacurile lui deschise la care se deda de ani de zile impotriva intelectualitatii nationale de la Chisinau. Desi afiseaza ostentativ (si foarte neconvingator!) un fel de misticism pravoslavnic si o filozofie etica subordonata, aparent, celor sfinte si vesnice, Druta in fapt este bantuit de patimi foarte lumesti, legate nu de destinul acestui neam, ci de locul sau in istoria acestui neam. Acum, cand reputatia sa de "apostol al neamului" e la pamant, cand statuia faraonica a lui Badea Mior nu are nici o sansa sa domine campia Sorocii, referendumul initiat de Lucinschi ii poate oferi o ocazie fericita sa se relanseze pe post de apostol, relansare care, crede el, ar putea fi o investitie serioasa in planurile sale legate de distributia locurilor in istorie.
Putem avea si unele rezerve fata de "contributia substantiala la ..." a acad. Corbu, dar n-o facem acum. Precum ar fi ceva de discutat si vis-a-vis de includerea in decret a lui Paul Goma, caruia nici nu i se indica adresa (intr-adevar, de ce?) si numele caruia, oricat am dori, nu "se leaga" cu motivatiile juridice din decret. Intrebarea care ne preocupa insa e, totusi, alta: dar unde-s ceilalti, de ce nu figureaza in decret atatea nume de oameni mai "mici" decat Druta, Corbu sau Goma, dar care intr-adevar au avut o "contributie substantiala la..."? Unde-i, de exemplu, lingvistul Silviu Berejan, care a avut o contributie substantiala la fundamentarea teoretica a unitatii de limba moldo-romane? Unde-s istoricii Ion Buga si Ion Contescu, care faceau adevarate conferinte publice in probleme de istorie a neamului? Unde-s ziaristii Vlad Pohila si Viorel Mihail, si poetesa Leonida Lari, care au editat primul numar al revistei "Glasul"? Unde-s politicienii Iurie Rosca, Mihai Ghimpu, Gheorghe Ghimpu, Andrei Vartic, Valeriu Matei, Andrei Turcanu etc., etc., care au ridicat masele si le-au adus la mitingurile anticomuniste si antisovietice? Unde-i, la urma urmei, Mircea Snegur (pomenesc numele ex-presedintelui, chiar daca domnia sa, nu stiu de ce, in ultimul timp nu ma prea are la inima), care a condus cu un exceptional talent diplomatic istorica Sesiune la care s-a votat legislatia lingvistica? De ce nu a nimerit in decretul jubiliar nici un/o deputat/a din acel parlament? (Imi amintesc de femeile celea (deputate) de la tara, mulgatoare si prasitoare, care nu pricepeau prea multe in lingvistica si politica, dar care, cand se duceau in circumscriptiile lor, luminau lumea si o indemnau sa se ridice pentru limba si alfabet).
Mai sunt insa niste oameni, cu mult mai "mici" decat Corbu, Druta si Goma si care n-au nimerit in decretul jubiliar al lui P. Lucinschi. De ce nu s-a cautat in arhivele Securitatii si ale Ministerului de Interne imaginile filmate in vara lui 1989 la mitingurile din Chisinau, ca sa fie inclusi in decret si cativa din cei care erau batuti in cap de politie cu bastoane de cauciuc pentru ca cereau limba si alfabet? De ce n-a fost inclus in decret (inclusiv post-mortem) nici un combatant care a varsat sange in 1992 la Nistru? De ce nu a fost inclus in decret Ilie Ilascu, din puscaria din Transnistria? Sau poate meritele acestuia in afirmarea independentii sunt mai mici decat "curajul stiintific" al acad. Corbu, decat talentul literar al lui Paul Goma de la Paris sau decat patimirile metafizice ale pravoslavnicului Druta? Sau poate votul lui Ilascu care a salvat guvernul Sturza costa mai putin pentru R. Moldova decat eseurile cu iz antiromanesc ale acad. Corbu sau fostele predici agrariene si actualele predici proprezidentiale ale lui Ion Druta, de la Moscova?
De ce? De ce dupa 10 ani de la acele evenimente, adevaratii fauritori si martiri ai independentei, adevaratii participanti "la opera de renastere nationala" nu incap in decretele prezidentiale, in schimb sunt impinse din urma in prim-planul istoriei acestui deceniu unele "personalitati" despre a caror "contributie substantiala la..." ramane de discutat foarte serios? De ce impostorii si uzurpatorii rescriu istoria si impart medalii, calcand pe cadavrele celor gratie carora ei astazi s-au cocotat in varful piramidei?
De ce, domnilor consilieri? Va intreb anume pe d-voastra, deoarece stiu ca toate decretele, inclusiv acesta, nu sunt opera presedintelui republicii, ci a consilierilor.
P.S. Cunoscand naravurile unor oponenti si "argumentele" la care-i duce capul, declar in modul cel mai sincer, ca replica de mai sus nu are nici un subtext personal. Nu ma consider omul care ar avea vreo "contributie substantiala la..." si deci numele meu nu poate nimeri intr-un decret prezidential. Spun acest lucru pentru ca eventuala replica a oponentilor sa vizeze fondul chestiunii, dar nu periferiile ei, acolo unde se afla si umila mea persoana. (C.T.)
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
SUBIECTUL DE AZI de Constantin Tanase
Spisokul lui Ion Druta
In numarul de ieri am publicat Declaratia lui Ion Druta privind fondarea unei noi societati literare - "Uniunea Scriitorilor Crestini din Moldova". Subiectul ni se pare extrem de interesant si tinem cu tot dinadinsul sa-l continuam.
O spunem din start: ideea creari la Chisinau a unei Uniuni a Scriitorilor Crestini din Moldova este o diversiune antinationala. Impinsa la absurd, ideea lui Druta ar insemna crearea a doua Uniuni - una a scriitorilor crestini si alta a scriitorilor pagani (atei). E greu de inteles cum, prin ce teste va stabili Druta care scriitori sunt crestini si care pagani. E o dificultate tehnica practic insurmontabila. Nu-mi imaginez ce probe ar putea aduce scriitorii doritori de a fi trecuti in spisokul lui Druta. Asta pe de o parte.
Pe de alta parte, nu credem ca Druta va reusi fizic sa conduca si aceasta Uniune, cand mai are pe cap si grijele "Casei Sfantului Apostol Pavel" - CSASAP. Sau poate CASAP-ul si-a indeplinit misiunea ei istorica - i-a adus, cu spisokul, pe agrarieni si socialisti la putere - si acum urmeaza sa fie inchisa, iar in locul ei sa deschida Uniunea Scriitorilor Crestini, care ar avea misiunea sa-i readuca la putere, dar de acum nominal, pe circumscriptii?
Cand Druta apare la Chisinau inseamna ca se pune la cale ceva foarte urat. Noi intuim ce se pune la cale. Dar scriitorii?
... E CONTINUAT de Nicolae Roibu
Ion Druta, Calul Troian al Puterii
Ieri, a avut loc o sedinta plenara a Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova. In cadrul ei, s-a luat in discutie Declaratia lui Ion Druta privind crearea unei Uniuni de alternativa, denumita "Uniunea Scriitorilor Crestini din Moldova". S-a constatat ca "aceasta actiune are drept scop scindarea fortelor scriitoricesti, divizarea lor pe secte conform unor criterii politice si religioase".
Motivul supararii lui Ion Druta, in opinia scriitorilor, s-ar parea ca este acum nesustinerea de catre Uniune a propunerii sale de a inalta un bust al lui Andrei Lupan pe Aleea Clasicilor Romani din Chisinau. Prezenta acestuia pe Aleea Clasicilor Romani, ideolog inversunat si sistematic al comunismului, ar fi o ofensa la adresa inaintasilor nostri. De aceea, actul de constituire a unei noi Uniuni "nu poate fi inteles decat o diversiune a politicienilor, Druta servindu-le drept Cal Troian".
Consiliul a adoptat o declaratie, prin care respinge actiunile periculoase de scindare a USM, de defaimare si calomniere a conducerii ei. Cu alte detalii vom reveni in FLUX Editia de Vineri.
Constitutia ofera sansa libertatii pentru detinuti
Sunteti pentru sau impotriva unui regim prezidential?
Constitutia ofera sansa libertatii pentru detinuti
La 20 august, odata cu aparitia in "Monitorul Oficial", a intrat in vigoare Legea cu privire la amnistie. Potrivit acestei legi, 3.500 de detinuti urmeaza sa fie eliberati
Aneta Grosu FLUX
In fiacare dimineata, incepand cu orele 4.00, la usa penitenciarului de pe str. Tighina din Chisinau, rudele detinutilor asteapta randul pentru a le transmite celor apropiati pachete cu produse alimentare. Foarte putini spera la vreo intrevedere, deoarece, potrivit legislatiei in vigoare, atat timp cat continua ancheta, intalnirile detinutilor cu rudele sunt interzise. Incertitudinea, lipsa de comunicare si, deseori, taraganarea anchetei provoaca nelinistea celor apropiati. Ei stiu ca intre peretii inchisorii conditiile de viata sunt mult mai aspre decat la libertate. Acolo oamenii mor, se imbolnavesc de boli incurabile si foarte putini, dupa ispasirea pedepsei, revin acasa sanatosi din punct de vedere psihic. Aici, fiecare crede ca Legea privind amnistia va fi aplicata, neaparat, si in raport cu apropiatii lor, aflati in detentie.
Potrivit expertilor, procesul de amnistiere poate continua aproximativ jumatate de an. Urmeaza sa fie eliberati invalizii de gradul I, II si III, persoanele de varsta pensionara, participantii la cel de-al doilea razboi mondial, la actiunile militare din Afganistan, precum si la conflictul armat de pe Nistru. Se preconizeaza eliberarea a circa 3.500 de persoane aflate sub ancheta preventiva. Dintre acestia - doar 400 de detinuti din inchisorile cu regim. Surse din cadrul Ministerului de Interne ne-au declarat ca amnistierea exclude eliberarea din inchisoare a persoanelor care au savarsit omoruri sau alte crime deosebit de grave, chiar daca acetea fac parte din categoriile nominalizate in noua lege.
Vicepresedintele Comisiei juridice a Parlamentului, Anatol Ciobanu, sustine ca Legea a fost adoptata la numeroasele cereri ale cetatenilor care sunt ingrijorati de conditiile de detentie din penitenciare. Statul aloca pentru alimentatia zilnica a celor 11 mii de detinuti doar cate 42 de bani. Potrivit lui Ciobanu, actuala lege contine, insa, mai multe incoerente, cum ar fi cea privind perioada de amnistiere. Ciobanu considera ca ar fi fost logic ca cei amnestiati sa fie eliberati imediat dupa adoptarea legii, nu timp de jumatate de an, perioada in care pot fi intreprinse delapidari si tentative de mituire.
Seful adjunct al Departamentului institutii penitenciare, Nicolae Arnautanu, a confirmat ca sursele alocate pentru intretinerea detinutilor sunt insuficiente. Pentru asigurarea anuala cu produse alimentare a celor 11 mii de puscariasi sunt necesare 7,5 milioane de lei. Pentru ca acesti bani nu sunt alocati, conducatorii penitenciarelor solicita imprumuturi de la furnizorii de produse alimentare. Potrivit lui Arnautanu, datoriile penitenciarelor constituie 22 milioane de lei.
"Amnistierea celor 3.500 de detinuti nu poate solutiona problema saraciei institutiilor penitenciare, deoarece situatia criminogena ramane complicata si locurile eliberate se vor completa in scurt timp", a declarat seful-adjunct al Directiei institutiilor penitenciare, Gheorghe Slutu. Solicitat sa se refere la eventualitatea posibilitatilor de mituire a unor functionari in scopul eliberarii anumitor persoane de dupa gratii, Slutu a precizat ca nu exclude asemenea situatii. El a afirmat, insa, ca va verifica cu strictete toate dosarele, ca la libertate sa nu iasa oameni care nu merita.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Concursul pentru cel mai bun proiect de schimbare a Constitutiei continua
Inga Dohotaru, FLUX
Recent, a fost publicat un nou proiect de modificare a Constitutiei, apartinand Biroului executiv al MpMDP. Acest proiect, de fapt, nu este nou - multe din prevederile lui fiind inspirate din initiativa legislativa a celor 39 de deputati, altele - din proiectul Comisiei pentru elaborarea Constitutiei. Proiectul pretinde a fi unul "de compromis" prin care se doreste "evitarea eventualelor confruntari in societate in urma incercarilor presedintelui Lucinschi de a introduce un regim prezidential autoritar".
Amintim ca proiectul de schimbare a Constitutiei R. Moldova, elaborat de Comisia nationala, creata de presedintele Petru Lucinschi, si facut public la 3 august, prevede, intre altele, dreptul presedintelui republicii de a dizolva parlamentul, a numi guvernul, procurorul general, presedintii instantelor judiciare, de a prezida Consiliul Superior al Magistraturii etc.
Ion Sofroni, seful Serviciului relatii cu mass media al Curtii Constitutionale (CC), ne-a spus ca pana in prezent CC a primit spre avizare trei sesizari in legatura cu operarea unor schimbari in Legea Suprema. Este vorba despre initiativa legislativa a celor 39 de parlamentari, privind abilitarea Guvernului cu anumite imputerniciri suplimentare; o alta initiativa, semnata de 38 de deputati, care se refera la modificarea unor articole de Constitutie in perspectiva instituirii unui regim parlamentar de guvernare si o sesizare din partea Guvernului. Aceasta de pe urma prevede revizuirea unor articole din Constitutie care se refera la prerogativele Executivului.
Potrivit lui Sofroni, proiectul presedintelui, de modificare a Constitutiei, deocamdata nu a fost indreptat spre avizare la CC. Din cate stim, Comisia pentru modificarea Constitutiei, creata de Lucinschi, urma sa se convoace in componenta deplina dupa o luna de la publicarea proiectului si sa generalizeze propunerile parvenite.
Termenul prevazut pentru examinarea si avizarea de catre CC a acestor documente este de 6 luni de zile, dar acest proces poate fi incheiat si intr-un timp mai scurt. Sofroni ne-a declarat ca "avizul CC este o dovada ca proiectele nu contravin drepturilor omului si Constitutiei". Proiectele se examineaza in fond - CC nu decide daca "au sau nu au dreptate" autorii sesizarilor, ci doar acorda un aviz care deschide calea parlamentului spre examinarea de mai departe a documentelor, ne-a mai spus el.
Proiectul obtine avizarea CC in cazul cand este votat de patru judecatori din sase.
Pronuntandu-se pe marginea proiectului, deputatul CDM, Ion Dediu, ne-a declarat:
"In opinia mea, prin elaborarea acestui document, MpMDP continua, intr-un stil constructiv, dialogul cu presedintele republicii, ramanand totodata pe aceeasi pozitie - anti-republica prezidentiala - ceea ce ma bucura mult. Toate cele 12 articole propuse de ei pot fi acceptate, mai ales ca au foarte multe tangente cu prevederile initiativei legislative inaintate de cei 39 de deputati.
Scopul atat al celor 39 de deputati, semnatari ai initiativei legislative (intre care si vreo sase din fractiunea parlamentara a MpMDP), cat si al Biroului executiv al Miscarii este de a efectua delimitarea exacta a celor trei puteri in stat.
Intr-adevar, actuala Constitutie nu stipuleaza exact si explicit separarea puterilor in stat. Presedintele este incomodat de faptul ca in Constitutie nu este descris destul de clar rolul sau in separarea puterilor si incearca sa profite de aceasta lacuna. Cred ca e momentul sa operam niste schimbari in Constitutie, ca aceasta sa prevada, la cel mai inalt nivel, principiul separarii puterilor in stat, care e un sine qua non al democratiei.
Totusi, la modul ideal, ADR ar trebui sa iasa cu un singur proiect de modificare a Constitutiei".
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Sunteti pentru sau impotriva unui regim prezidential?
Ion Gutu, membru al Comisiei de modificare a Constitutiei, co-presedinte al MSP Alianta Civica pentru Reforme "Furnica"
Inca inainte de alegerile parlamentare din 1998, miscarea noastra a lansat o declaratie politica in care ne-am exprimat clar pozitia: iesirea din criza se poate produce doar odata cu realizarea reformei constitutionale, a unei ordini in sistemul de guvernare, cu instaurarea unui regim prezidential. Este evident ca Legea Suprema, in forma sa actuala, contine mai multe carente recunoscute chiar si de catre cei care au elaborat-o. Este vorba, in primul rand, de divizarea functiilor in stat intre segmentele puterii: legislativa, executiva si juridica. Acum, puterea in republica este concentrata doar in mainile parlamentului, functiile executivului fiind limitate la minimum.
In actuala Constitutie, nu este definitivat locul, rolul si functiile presedintelui republicii, care e ales de intreg poporul. Problema aceasta este una cheie. Drept urmare a acestei situatii, mecanismul de elaborare si adoptare a actelor normative a devenit prea complicat. Practic, este imposibil ca presedintele sau guvernul sa adopte repede o decizie necesara. Toate hotararile trebuie sa treaca prin sistemul pluripartinic, aflat azi la putere. De aceea, cred ca executivul si presedintele ar trebui sa aiba mai multe imputerniciri in acest sens. De asemenea, guvernul nu poate interveni nici intr-un fel in stabilirea ordinii de lucru a parlamentului, a chestiunilor prioritare. Totodata, parerea mea e ca proiectul de modificare a Constitutiei, propus de comisie, contine cateva momente inacceptabile: premierul devine o persoana simbolica in stat, presedintele este "supraincarcat" cu multiple functii, etc.
Andrei Turcanu, comentator politic
Discutiile din varful puterii de la Chisinau privind regimul de guvernare au descoperit si mai mult prapastia care exista intre populatie si cei care conduc tara. Cand marea majoritate a cetatenilor, precum a constatat un sondaj recent de opinie, sunt infricosati de iminenta foamei, mai are sens sa se discute atata, intr-o maniera aproape schizofrenica, ce fel de republica ne-ar salva de dezastru: prezidentiala sau parlamentara?
Evident, criza de putere a atins cota limita. Ritmul galopant al coruptiei, al jafului cu japca din ramasitele avutului public, mafiotizarea institutiilor statului, umflarea peste masura a unei caste birocratice, incompetente si abuzive, lipsa de control asupra finantelor statului, risipa "boiereasca" cu care s-au obisnuit mai marii zilei, fac improbabila existenta de mai departe a statului R. Moldova.
Solutia rationala ar fi in acest caz dialogul, coeziunea stransa a tuturor verigilor puterii, concentrarea tuturor fortelor politice si intelectuale pentru elaborarea de urgenta a unui program anticriza, program care sa prevada si schimbari in ierarhia responsabilitatilor si imputernicirlor.
Solutia cea mai la indemana este dictatura.
In genere, sunt un tip dur. Nu ma ia frica chiar atat de usor. Dar o dictatura moldoveneasca, cu iz de ciocoism balegos, imi face frisoane.
A consemnat Alina Anghel, FLUX
Salariile promise de guvern n-au ajuns la pedagogii din Calarasi
REPORTERUL DE SERVICIU, 23.26.82
La Bacioi apa din fantani ucide vitele
Salariile promise de guvern n-au ajuns la pedagogii din Calarasi
Din cele 32 de scoli din republica care au intrat in greva la inceputul anului de invatamant, 17 sunt din sectorul Calarasi al judetului Ungheni. Pedagogii protesteaza impotriva faptului ca lor li s-a achitat doar cate un salariu - pentru ianuarie, spre deosebire de alte scoli, unde s-au platit salarii pentru mai multe luni.
Presedintele comitetului de greva de la Gimnaziul nr.1 din orasul Calarasi, Vasile Ilii, ne-a spus ca, potrivit informatiei pe care o detine, in fostele raioane Nisporeni si Ungheni, care fac actualmente parte din judetul Ungheni, cadrele didactice au primit salariile pentru 2 luni de zile, in conformitate cu decizia guvernului, in timp ce ei au fost descriminati. Unica revendicare a colectivului pedagogic al acestei institutii este stingerea tuturor datoriilor la salarii. De aceea, plata salariului pentru luna februarie, promisa de conducerea judetului, nu va intrerupe greva lor, ne-a mai spus Vasile Ilii.
Valentin Untura, seful Directiei management scolar de la Ministerul Educatiei si Stiintei, a confirmat ca in centrul judetean s-au platit cate doua salarii, in timp ce in sectorul Calarasi doar cate un salariu. Actualmente, o comisie formata din reprezentanti ai Consiliului judetean si ai Ministerului Finantelor cerceteaza modul in care au fost distribuiti banii in acest judet.
Natalia Cojocaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
REPORTERUL DE SERVICIU, 23.26.82
Elena Carlig, FLUX
O studenta din Chisinau, Vlada Melnic, ne intreaba: "Cine este responsabil de reparatia caminelor studentesti si ce a intreprins in acest an ministerul de resort pentru a aduce intr-o stare normala aceste edificii?"
FLUX: La Ministerul Educatiei si Stiintei ni s-a spus ca in acest an, din bugetul de stat, pentru efectuarea lucrarilor de reparatie in caminele studentesti au fost alocate 2 milioane 600 mii lei. Suma, insa, nu acopera toate necesitatile pentru reparatii capitale. Reparatia caminelor studentesti in anul curent a fost efectuata din surse extrabugetare. Adica, fiecare institutie de invatamat, reiesind din posibilitatile pe care le are, a organizat, respectiv, si reparatia caminelor.
Viorel Moldoveanu, Chisinau: La 31 august, de Ziua Limbii Romane, langa hotelul "Codru", l-am surprins si eu pe renumitul Iglesias. El iesea din hotel cu primarul de Chisinau. Cand am incercat sa fotografiez starul spaniol, unul dintre bodiguarzi mi-a reprosat ceva in ruseste. Am incercat sa-i spun ca-i accept observatia, cu conditia daca mi-o face in limba romana. "Vas rumanskii iazik na plosceadi, a zdesi ..." In acest context, i-as propune primarului sa-si aleaga paza de corp dupa alte criterii.
Lucia Cotelnic, Chisinau: "De la o vreme, se vorbeste tot mai mult despre o criza energetica. De ce totusi langa garajele parlamentului arde lumina ziua in amiaza mare? Oare crizele sunt valabile numai pentru o singura categorie de oameni, cei nesalariatii?
FLUX: Despre lumina care arde non-stop la garajele parlamentului si guvernului am fost sesizati de mai multi cititori de-ai nostri. Pe parcursul zilei de ieri, am incercat de nenumarate ori sa-l contactam pe directorul garajului. In lipsa dumnealui, am vorbit cu unul dintre dispecerii de acolo care ne-a comunicat ca lumina arde si zi si noapte nu doar la garajul parlamentului, dar si in parc, si la multe institutii din acest cartier. "Cred ca s-o fi defectat ceva la centrala electrica de arde neintrerupt...", ne-a spus interlocutoarea.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
La Bacioi apa din fantani ucide vitele
In luna iulie a anului curent, in zona statiunii de experimentare a soiurilor de plante, situata in apropierea satului Bacioi, au murit patru vite cornute mari. Stapanii acestor animale sustin ca vitele au murit dupa ce au baut apa dintr-o fantana situata pe teritoriul statiunii. Oamenii care au baut apa din aceeasi fantana acuza dureri in regiunea abdomenului.
Pana in prezent, specialistii in materie nu cunosc cauza imbolnavirii si mortii paracopitatelor. Medicul veterinar de sector, desi n-a efectuat investigatii speciale, presupune ca pricina decesului vitelor poate fi anume apa din fantana contaminata cu substante deosebit de toxice. Colaboratorii Serviciului Hidrometeo si a Statiei veterinare municipale au efectuat investigatii ale compozitiei probelor de apa din fantana cu pricina. Rezultatele au aratat ca concentratia de nitriti este de doua ori mai mare decat norma sanitara. Specialisti in ecologie, insa, afirma ca in apa ar putea exista si alte substante toxice, mult mai periculoase decat nitritii. Alte cercetari ale compozitiei chimice si microbiologice ale probelor de apa, sol si plante nu au fost efectuate.
Unii banuiesc ca oamenii n-au ars vitele, ci au vandut carnea lor
Stapanii vitelor afirma ca ei le-au dat foc chiar la locul decesului acestora. Paracopitatele au fost arse in lipsa veterinarului. Atat unii locatari ai satului Bacioi cat si unii specialisti banuiesc ca oamenii n-au ars vitele, dar au vandut carnea. Vlad Garaba, vicepresedintele Miscarii Ecologiste, care la 5 august s-a aflat la Bacioi, nu a exclus posibilitatea adeveririi unor astfel de zvonuri. "Am vorbit si eu cu stapanii vitelor. Ei sustin ca le-au dat foc, dar locul nu mi l-au aratat. Investigatiile ulterioare vor dezvalui adevarul. La moment, stiu doar ca o buna parte dintre locatarii din Bacioi sunt foarte ingrijorati de moartea subita si stranie a celor patru vite. Ei nu mai beau apa din acea fantana, dar nici nu permit vacilor sa pasca in regiunea respectiva", mai zice Garaba.
In dimineata zilei de astazi, reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si Industriei Prelucratoare, ai Ministerului Sanatatii si ai Departamentului Protectie Civila si Situatii Exceptionale au plecat in Bacioi pentru a efectua cercetarile de rigoare si pentru a stabili cauza decesului celor patru vite cornute mari. Vom reveni la acest subiect.
Ina Prisacaru, FLUX
Un document pretios pentru cunoasterea unei epoci
Un document pretios pentru cunoasterea unei epoci
La firma editorial-poligrafica "Tipografia Centrala" din Chisinau a vazut lumina tiparului cartea fostului detinut politic Vadim Pirogan "Pe drumurile pribegiei". Aceasta din urma este o continuare a volumului "Cu gandul la tine, Basarabia mea", editata de acelasi autor in 1995. Aparuta cu sprijinul financiar al Centrului International de Cultura pentru copii si tineret "Sergiu Grosu", cartea cuprinde marturiile autorului din momentul cand a scapat din Gulag si continuand cu calvarul prin care a trecut la libertate, in anii regimului sovietic. In 1989, se reintoarce in Basarabia, stabilindu-se la Chisinau, unde participa la miscarea de eliberare nationala.
E cazul sa amintim ca tatal sau, Stefan Pirogan, a fost primar al orasului Balti timp de 11 ani. A fost prieten bun cu Anton Crihan, Constantin Stere, Pan Halippa, Ion Pelivan s.a. Stefan Pirogan a fost arestat la 13 iunie 1941 si a murit in 1944, in lagarul de la Ivdel din Ural, la varsta de 52 de ani. La 25 iunie 1941 este arestat Vadim Pirogan, elev al Liceului "Ion Creanga", si condamnat la cinci ani de lagar in Taiset.
In lupta vietii, se subliniaza in prefata cartii, semnata de Iurie Colesnic, autorul a trecut printr-o experienta dramatica, dar si-a pastrat demnitatea si nadejdea necurmata in reintoarcerea la bastina draga. Scrisa cu mijloace simple de un om cu sufletul ravasit de ani grei si aspra instrainare, cartea este mai intai de toate un document pretios pentru cunoasterea unei intregi epoci.
Nicolae Roibu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
S-a incheiat si cea de-a VIII-a editie a Salonului National de Carte. In cadrul actualei editii desfasurate in Palatul Republicii pe un spatiu de 300 metri patrati si-au prezentat productia de carte (4000 de titluri) 31 de edituri din R. Moldova, Romania si Ucraina, precum si reprezentanti ai ambasadelor acreditate la Chisinau. Pe parcursul a trei zile au avut loc 60 de lansari de carte. Traditional, un juriu format din personalitati din lumea literelor au desemnat premiile SNC:
Marele premiu "Coresi" i-a revenit Editurii "Cartier" pentru Dictionarul Enciclopedic Ilustrat.
Editurile anului - "Augusta" din Timisoara si "Cartier" din Chisinau. Cartea stiintifica - "Discurs istoric si tranzitie", Ed. Institutul European, Iasi, semnata de acad. roman Alexandru Zub. Pagini de istorie - Elena Postica pentru "Cartea Memoriei", Ed. Stiinta. Premiul "Ilie Gravorul" - Vitalie Coroban, pentru ilustrarea trilogiei "Goethe, Puskin, Eminescu", Ed. "Cartier" si Ion Severin, pentru cartea "Baronul Munchauzen" de R.E. Raspe, Ed. Prut International. La compartimentul Literatura artistica au fost inmanate 4 premii: Poezie - Arcadie Suceveanu "Marul iandragostit de vierme", Ed. "Augusta" (Timisoara); Proza - Aureliu Busuioc "Pactizand cu diavolul", Agentia "Litera"; Critica - Emilian Galaicu-Paun "Poezia de dupa poezie", Ed. "Cartier"; Dramaturgie - Colectia Editurii "Arc" "Cantareata cheala". Premiul Carte originala i-a revenit lui Leo Butnaru pentru "Ingerul si croitoreasa", Ed. "Clusium", Cluj-Napoca, iar pentru debut a fost evidentiata Maria Sleahtitchi cu cartea "O saptamana de poeme nescrise". De asemenea, au fost decernate cateva premii speciale.
S.B., FLUX
ASTAZI IVAN-VODA SE VA BATE CU MUSTAFA-PASA
A fost retinut un sportiv care practica raketul
"PRO stie sa invinga in pofida tuturor dificultatilor"
ASTAZI IVAN-VODA SE VA BATE CU MUSTAFA-PASA
Azi seara, pe Stadionul Republican, nationala Moldovei va sustine ultimul meci din cadrul grupei a treia a preliminariilor campionatului european din anul 2000 in compania reprezentativei Turciei.
Spre deosebire de partida-tur de la Istanbul (2:0), in lotul selectionatei Moldovei va reintra marele absent de la acel meci, Sandu Curtianu. Cu toate ca, la momentul actual, el acuza dureri la genunchi, medicii vor face tot posibilul ca la ora meciului capitanul echipei sa fie apt de joc. Singura noutate, furnizata de antrenorul selectionatei noastre, Ivan Daneliant, este convocarea, dupa o mai lunga pauza, a mijlocasului Lilian Popescu, de la "Nistru" Otaci.
De partea cealalta, elevii lui Mustafa Denisli vin la Chisinau hotarati sa ia toate cele trei puncte puse in joc. Fotbalistii din Tara Semilunei au sosit ieri pe aeroportul din Chisinau in jurul orei 14, urmand sa fie cazati la hotelul "Joly Allon". Aseara, la ora 20.30, era preconizat antrenamentul oficial de pe Republican, care, la insistenta turcilor, a fost efectuat cu portile inchise, motivul invocat fiind asigurarea securitatii membrilor lotului de fotbal. Dupa secul 3:0, administrat la Belfast nord-irlandezilor, pentru a se califica la EURO-2000, reprezentativa Turciei are numaidecat nevoie de victorie. Ea spera ca o va obtine cu ajutorul miilor de suporteri veniti la Chisinau din Turcia ca sa-si sustina echipa favorita.
In ceea ce-i priveste pe fotbalistii basarabeni, ar fi foarte bine sa preia exemplul de sambata al Azerbadjanului. Daca pot mai mult, s-o faca!
Dorian Jereghi, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
A fost retinut un sportiv care practica raketul
Ieri, colaboratorii Departamentului de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei (DCCOC) l-au retinut pe sportivul Serghei Batca, de 29 de ani, care, de cativa ani, practica raketul.
Serghei Batca a fost prins in flagrant delict pe cand, in mod fortat, a luat 10 mii de lei de la directorul Minei de piatra din Micauti, Sergiu Radcenco. Este pentru a treia oara cand politia il retine pe Serghei Batca pentru santaj si estorcare de bani. In primele doua cazuri a fost eliberat din lipse de probe. De data aceasta, Serghei explica ca avea nevoie de bani pentru a pleca la campionatul european de taek-won-do, unde spera sa obtina unul din locurile de frunte. Acum, colaboratorii DCCOC afirma ca in urmatorii 15 ani Serghei Batca va da lectii de lupte martiale camarazilor sai din puscarie.
Natalia Costas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
"PRO stie sa invinga in pofida tuturor dificultatilor"
Interviu cu Vasile Botnaru, director al Departamentului stiri PRO TV Chisinau
- Acum cateva zile am asistat la lansarea unui nou post de televiziune. Ce-si propune sa realizeze PRO TV Chisinau si ce va aduce nou pe piata informationala de la noi?
- In primul rand, ne propunem sa fim alaturi de oamenii suparati, care mai au o speranta si stiu exact ce vor sa faca. Spre deosebire de colegii de la Bucuresti, care cunosc sigur care e segmentul lor de audienta, noi abia presupunem acest lucru si vizam o gama foarte larga de telespectactori. Pentru inceput, incercam sa oferim un produs de calitate, dupa care vom vedea reactia pietei. Un post comercial de televiziune traieste din publicitate si daca un program va fi urmat de oferte de reclama este un indiciu bun. Noi nu descoperim nimic nou, exista deja niste prioritati stabilite la Bucuresti, valabile si pentru R. Moldova.
- Care sunt aceste prioritati?
- In topul preferintelor se plaseaza sanatatea, banii (ne intereseaza banii din buzunarul cetateanului), invatamantul, securitatea personala. Prin ceea ce facem vrem sa fim aproape de omul simplu - postulat, de care noi, jurnalistii, deseori nu tinem cont. Politica va avea locul pe care il va stabili insusi telespectatorul, satul de promisiuni. Politica ne intereseaza doar in cazul cand este vorba de niste decizii ale guvernului, parlamentului, presedintiei, care influenteaza in mod direct viata oamenilor.
- Care va fi grila de emisie a PRO TV Chisinau?
- Stirile continua sa aiba, la Bucuresti, cea mai mare audienta. De aceea si noi am pornit pe aceasta cale. Stirile sunt un produs extrem de necesar pentru lumea noastra, care inca nu a simtit gustul informatiei. In materie de audiovizual, totusi, informatia nu este la locul care i se cuvine. Jurnalul nostru de stiri vine sa recupereze acest vid. Avem trei jurnale de stiri pe zi: la 17.00, care se va numi ca la Bucuresti - "Viata pur si simplu", la 20.00 - jurnalul principal al zilei si ultimul, in limba rusa, la 22.25.
Din pacate, in R. Moldova lucrurile sinistre (crime, violuri etc.) sunt mai frecvente ca in Romania. Dar viata nu consta numai din intamplari dramatice. Avem si oameni optimisti, entuziasti, care stiu sa reziste. Se considera ca personajul PRO este un invingator. De aceea, in jurnalul "Viata pur si simplu", paralel cu dezastrele sociale, vom prezenta si acest personaj care stie sa invinga in pofida tuturor dificultatilor.
- PRO TV este un post de televiziune romanesc, care, totusi, va emite si in limba rusa. Din ce cauza?
- In Chisinau avem 60 % de vorbitori de limba rusa. Este normal sa concuram cu televiziunile rusesti, sa convingem oamenii care se uita la RTR sau ORT ca este la fel de interesant sa fii la curent si cu evenimentele locale.
- De ce jurnalul de stiri este prezentat de cunoscuta PRO TV-ista Corina Danila si nu de o prezentatoare de la noi?
- Pentru ca noi, la Chisinau, nu pregatim piloti de avioane supersonice, munca ce poate fi comparata cu cea de prezentator TV. Este un lucru extrem de responsabil. Din pacate, nu avem oameni pregatiti sa intre in emisie in direct, chiar dupa multe luni de exercitiu. In paralel, in zilele de sambata si duminica vor aparea si prezentatoarele noastre, care au nevoie de un termen de adaptare. Spre deosebire de Bucuresti, prezentatoarele noastre sunt si reporteri. De fapt, il avem deja pe Sandu Grecu, care prezinta stirile din sport.
- Intentionati sa largiti aria de emisie?
- Acum suntem receptionati in Chisinau si in raza de 40 km de la oras. Cu timpul vom intra si in alte zone. Primul punct spre care ne orientam este orasul Balti si intreaga zona de nord a republicii.
- In afara de jurnalul de stiri, veti realiza si alte emisiuni?
- Primul lucru va fi Cabina PRO TV, care este foarte eficienta. Presupunem ca la Cabina vom avea un aflux de vizitatori. Vom avea show-uri, talk-show-uri la teme actuale. Aceste emisiuni sunt foarte costisitoare si avem nevoie de multi bani pentru a le realiza. Nu ne permitem sa facem emisiuni de proasta calitate.
- Cine face PRO TV Chisinau?
- Avem 10 reporteri. I-am selectat dupa un criteriu clar: sa fie ingeniosi, eficienti, sa cunoasca bine limba romana, sa aiba spirit de sacrificiu.
- Va dorim succes!
Interviu realizat de Silvia Bogdanas, FLUX
inapoi la indice / acasa la ob
