|
|
COTIDIAN NATIONAL EDITIA DE VINERI
Anul III, Nr. 133 (566) MARTI, 09 noiembrie 1999
Pirandele il ataca pe Eminescu
Pirandele il ataca pe Eminescu
Constantin Tanase FLUX
O piranda anonima, cu vitejia un tanc asmutat de stapan, imi da "replica". Asa e la noi la Chisinau: atacurile sunt regizate din lazaretele politice ale unor "lideri nationali" ratati si sunt executate (foarte prost, de altfel) de diferite pirande ochioase si puchinoase, ticalosite si lase, care stiind cat e de lung propriul cazier al infractiunilor morale se tem sa semneze cu numele lor adevarate). Sincer sa va spun, asemenea "replici" ma bucura, ele imi demonstreaza ca nu muncesc degeaba, caci la Chisinau unicul criteriu dupa care poti judeca despre valoarea unui jurnalist este numarul de atacuri la adresa lui din partea pirandelor anonime. Daca numarul replicilor mojicesti creste, inseamna ca scrisul tau incepe sa dee roade. Astea-s la noi "criteriile" si n-am incotro - le accept.
Potrivit uzantelor din latrinele politice de la Chisinau, aceasta piranda ciufulita a frontului politic invizibil are grija sa se "camufleze" si sa-si "securizeze" identitatea politica, declarand ca nu-i "avocatul lui M. Rusu". Desi de sus pana jos il apara pe liderul liberalilor, jucand tananica prin doctrine, pe care zice ca, chipurile, le cunoaste "in baza investigatiilor stiintifice de multi ani...". Ca orice danci politic care-si asuma rolul de avocat intr-o problema pe care n-o cunoaste, piranda ridica fustele si-i arata lumii... "doctrinele". Nu ma deranjeaza si nu ma intereseaza cum imi apreciaza aceasta piranda liberala munca, stilul ziaristic, calitatile mele morale etc.. Ba mai mult chiar: m-as simti jignit, daca as lua o nota buna din parte ei (lui, lor). Ma deranjeaza insa obraznicia cu care aceasta nulitate fricoasa ii pune note lui M. Eminescu: apropiindu-se de scara valorilor gandirii politice si filozofice nationale, piranda il da jos pe M. Eminescu si in locul lui ii pune pe... liberalii autohtoni. Ca sa vezi, "marele poet privea lucrurile ca un romantic", adica, deducem noi, nu "realist", "modern" si "pragmatic" ca... liberalii de la Chisinau. Obraznica si diletanta, piranda (presupunem ca in baza "investigatilor stiintifice de mai multi ani"!) arunca in obrazul lui Eminescu grava invinuire de a fi partizanul ideii "izolarii (!?) Romaniei de Europa" si trimite la gunoiul istoriei toata opera politica a celui mai mare si modern ganditor pe care l-a nascut vreodata Romania, declarand sententios ca Eminescu nu a avut dreptate, fiindca "realitatile s-au dovedit altele".
Eminescu, bineinteles, nu are nevoie sa fie aparat de atacurile pirandelor slinoase si ciufulite care fojgaiesc ca niste taracani prin subsolurile politice ale Chisinaului. (E trist, totusi, foarte trist, daca am ajuns pana aici: sa-l negi pe Eminescu, pentru a-i "afirma" pe "liberalii" de la Chisinau). Acest mare vizionar al neamului nostru se apara singur si dupa un secol de la trecerea lui in eternitate. El a pus o nota clara liberalilor, o nota care e valabila si astazi si n-o sa o poata anula nici o piranda de la Chisinau sau din alta parte. Iata ce zice Eminescu: "Liberal in Romania (dar mai cu seama in R. Moldova, credem noi - n.n.) nu va sa zica ceea ce zice cu acest cuvant in alte tari. Dar cand cineva n-a-nvatat carte si-i si cam zevzec de felul lui, s-apuca si el de negustoria cea mai usoara, se face liberal". (M. Eminescu, "Reactie si leberalism in Romania", "Timpul", 5 ianuarie 1879).
Asta e. Asa zice Eminescu. Si atunci ce rost ar avea sa polemizez cu o piranda care "n-a-nvatat carte" si "s-apuca de negustoria cea mai usoara", dar si cea mai urata! - de a "se face liberal"? Nu am de gand sa ma amestec in turma voastra de catei galagiosi, asa ca dati-i bataie inainte, faceti-mi aceasta bucurie si in continuare, pentru ca, vede lumea: asa cum discreditati voi liberalismul, eu n-as putea-o face niciodata!
SUBIECTUL DE AZI de Constantin Tanase
Santajul
Pocnind din bici, pe langa boii care au rasturnat carul triumfal al reformelor, Serviciul de presa al guvernului da ieri presei un "comunicat". In dorinta de a isteriza populatia si de a forma un fundal psihologic "adecvat" procedurii parlamentare de astazi, sus-numitul serviciu se deda la actiuni de santaj politic. Astfel, presa este anuntata ca, "in legatura cu initiativa fractiunii parlamentare comuniste, a deputatilor frontisti si a celor care se numesc independenti de a demite actualul guvern, prim-ministrul Ion Sturza este nevoit sa contramandeze un sir de vizite dupa hotarele tarii programate pentru acest sfarsit de an". Dupa cum si era de asteptat, "scopul principal al acestor deplasari consta in promovarea intereselor Moldovei in relatiile cu comunitatile europene si euro-atlantice, cu supraputerile continentale si globale".
Jale mare pe mapamond! "Supraputerile continentale si globale" nu vor avea fericirea sa se intalneasca cu Ion Sturza. Daca Sturza pica, nu vor avea loc vizitele oficiale la Bruxelles si Sturza nu va putea "sa discute posibilitatile accelerarii procesului de aderare a tarii noastre la aceasta Uniune Europeana. Nu se va intalni dl Sturza nici cu lordul Robertson, Secretar General al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord. Daca va pica, dl "Sturza nu va avea posibilitate sa se deplaseze la Berlin pentru a participa la cel de-al cincilea For International". "Este contramandata si vizita prim-ministrului in Washington, care urma sa se desfasoare la finele lunii noiembrie. In SUA, seful cabinetului de ministri avea in plan sa se intalneasca cu vicepresedintele Al Gore, cu doamna Madeleine Albright, sefa Departamentului de Stat, precum si cu alti factori de decizie din Statele Unite ale Americii".
Intr-un cuvant, jale mare! Sa piarda dl Sturza atatea vizite si toate de dragul nostru!
Citesti acest "comunicat" si te ingrozesti cat de adanc l-a afectat grandomania pe Ion Sturza. El nici nu vrea sa-si imagineze ca ar putea exista si altcineva capabil sa efectueze aceste vizite oficiale. De ce, dle Sturza, crezi ca esti ales de providenta ca sa salvezi R. Moldova si numai dumneata poti dialoga cu "supraputerile continentale si globale"? De unde dorul ista de a umbla lela prin lume in timp ce acasa, in Moldova noastra iubita, lumea se stinge de frig, prin intuneric? Cand era vara si cald ai fost in Romania si ai spus ca ne-ai adus curent electric. Unde-i, curentul, dle Sturza? Ii arata-i din pumn lui Igor Smirnov, precum ca n-ai nevoie de energia electrica de la Kuciurgan. Acum care-i cozul: avem nevoie sau nu de energia electrica de dincolo de Nistru? Asa procedeaza un gospodar bun si un bun diplomat?
Serviciul de presa al guvernului crede ca pe cetateanul amarat il vor apuca dureri de inima, cand va afla ca Ion Sturza va trebui sa renunte la niste plimbari atat de placute prin Occident. Si de aceea incearca sa santajeze. De fapt, acest "comunicat" este prima actiune deschisa a opozitiei ce s-ar putea oficializa astazi, in cazul demiterii lui Sturza. Ca si pana astazi guvernul a fost in opozitie fata de propriul popor, e o alta treaba: pe aceasta chestie nu se fac "comunicate de presa". Ca sa nu se isterizeze poporul.
Juristii raspund la intrebarile FLUXULUI
Petru Lucinschi este pentru demiterea guvernului
Nicolae Esinencu a declarat ca va distruge partidul comunist din interior
Juristii raspund la intrebarile FLUXULUI
Recent, parlamentul a modificat art.7 din Codul Civil, in care cuvantul "afirmatie" a fost inlocuit cu "informatie". Astfel, noua redactie a articolului suna asa: "Orice persoana fizica sau juridica este in drept sa ceara prin judecata dezmintirea INFORMATIILOR care lezeaza onoarea si demnitatea ei, daca cel care a raspandit asemenea INFORMATII nu dovedeste ca ele corespund realitatii". Deoarece art. in cauza vizeaza nemijlocit activitatea jurnalistilor, am cautat sa aflam de la mai multi juristi care este deosebirea dintre AFIRMATIE si INFORMATIE?
Gheorghe Amihalachioae, presedintele Colegiului avocatilor din R. Moldova:
Odata cu revizuirea acestui articol, cred ca judecatorii vor avea multa bataie de cap in ceea ce priveste interpretarea lui corecta. Informatie inseamna o stire adusa la cunostinta publicului, dar in care se face neaparat trimitere la o sursa oficiala abilitata. Afirmatia insa se face de la persoana intaia si reda optiunile, parerile jurnalistului sau ale altcuiva despre ceva sau cineva anumit. Nu sunt lingvist, dar cred ca notiunea de "informatie" este mai larga decat "afirmatie", primul cuvant incluzand in sine si sensul celui de-al doilea. Dupa parerea mea, s-a recurs la modificarea art. 7 din considerentul ca orice afirmatie sau declaratie personala, difuzata public prin intermediul unui organ de comunicare, poate fi calificata deja ca informatie. Ca rezultat, cel care a raspandit asemenea afirmatii, in cazul in care acestea sunt calomnioase, poate fi tras la raspundere in conformitate cu noua redactie a articolului in cauza.
Gheorghe Cretu, judecator la Tribunalul de circumscriptie Chisinau:
Am in fata vechea si noua redactie a articolului 7 din Codul Civil. Consider ca varianta veche, care contine termenul "afirmatie", este difuza si echivoca, in timp ce noua redactie, cu acest termen "informatie", este mai concreta si exclude posibilitatea unor interpretari diferite. Afirmatia poate fi facuta de un jurnalist sau o alta persoana intr-un loc si timp nepotrivit, informatia insa apartine unei persoane oficiale concrete. Cred ca, in momentul in care o declaratie personala a cuiva este mediatizata, aceasta devine simultan o informatie, iar cel care a raspandit poarta toata raspunderea pentru veridicitatea ei. Daca acesta a atins prin declaratiile sale o persoana concreta, facand la adresa ei niste afirmatii mincinoase, actiunile lui vor cadea sub incidenta articolului 7, cu pedeapsa respectiva.
Alexandru Bogos, avocat la Colegiul avocatilor din R. Moldova:
Nu am vazut o necesitate acuta in ceea ce priveste schimbarea termenului "afirmatie" prin "informatie" din articolul cu pricina. In ultimul timp, in cadrul judecatoriilor sunt tot mai des examinate litigii prin intermediul carora reclamantul cere dezmintirea unor afirmatii facute public despre el de catre o alta persoana. Oricum, cred ca afirmatiile personale ale unui ziarist sau ale altcuiva, chiar si dupa modificarea articolului respectiv, vor cadea sub incidenta acestuia.
Sondaj realizat de Alina Anghel, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Petru Lucinschi este pentru demiterea guvernului
Ieri, presedintele Petru Lucinschi a convocat o conferinta de presa legata nemijlocit de inaintarea, la sfarsitul saptamanii trecute, a unei motiuni de cenzura guvernului, semnata de 52 de deputati, si de posibila demitere a acestuia astazi.
Petru Lucinschi a calificat activitatea executivului pe parcursul anului curent drept insuficienta, motivand aceasta prin reducerea, comparativ cu anul trecut, a tuturor indicilor economici, majorarea restantelor la pensii si salarii, a datoriilor interne si externe s.a. Potrivit presedintelui, actuala criza guvernamentala este determinata, in primul rand, de schimabrea raportului de forte din parlament, guvernul neavand acum o sustinere parlamentara majoritara.
"Situatia s-a agravat si mai mult atunci cand guvernul nu a prezentat la timp proiectul Legii Bugetului de stat, iar parlamentul nu a facut interventiile operative pentru ca aceasta sa se intample". Lucinschi a accentuat ca "noi trebuie sa continuam calea reformelor", dar seful statului nu vede "nici o forta politica unita in parlament, care si-ar asuma aceasta responsabilitate".
Petru Lucinschi a spus ca, daca ar fi deputat, el ar vota demiterea guvernului, dar a refuzat sa numeasca vreo candidatura pentru functia de premier. El a adaugat ca demiterea executivului este deja un moment post-factum, crearea unui nou cabinet de ministri fiind posibila intr-un termen de 10 zile.
De asemenea, presedintele a infirmat declaratiile mai multor deputati si lideri politici, precum ca actualele crize din guvern si din parlament sunt dirijate din umbra chiar de el, calificandu-le drept "nascociri".
Alina Anghel, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
La intalnirea lui Vladimir Voronin cu scriitorii,
Nicolae Esinencu a declarat ca va distruge partidul comunist din interior
In cadrul Salonului Literar al Uniunii Scriitorilor din Moldova a avut loc o intalnire cu Vladimir Voronin, presedintele Partidului Comunistilor din R. Moldova. Anterior, in cadrul aceluiasi salon, scriitorii s-au intalnit cu Iurie Rosca, Valeriu Matei si alti lideri politici.
Majoritatea scriitorilor, prezenti la intalnire, i-au imputat lui Voronin ca comunismul, dupa crimele comise, se situeaza alaturi de fascism si, prin urmare, nu are nici o perspectiva. La randul sau, Voronin a replicat ca in alegerile parlamentare pentru comunisti si-au dat voturile 500 mii de alegatori si ca, daca alegerile s-ar repeta acum, numarul acestora ar fi mult mai mare. Totodata, el a mentionat ca, fiind ministru de Interne in anii miscarii de renastere nationala, nu si-a patat mainile de sange, declarand atunci ca nu va lupta niciodata impotriva poporului sau.
Scriitorul Andrei Strambeanu a incercat sa-l apere pe colegul sau parlamentar de atacurile colegilor scriitori, spunand ca Voronin are o icoana in birou. Intrebat daca crede in Dumnezeu, Voronin a spus: "Sigur. Eu mai mai o iconita de care nu ma despart niciodata". Prin urmare, a conchis Strambeanu, "acesta e un partid care are un Dumnezeu si nu se teme de Dumnezeu".
In acelasi timp, la intrebarea daca va vota pentru introducerea religiei in scoala, Voronin si-a exprimat ingrijorarea ca, odata cu introducerea religiei in scoala, se vor activiza si alte religii si secte. Dar, daca se va elabora o conceptie a introducerii religiei in scoala si daca aceasta se va preda facultativ, el va opta pentru implementarea ei in invatamant.
Intrebat daca poate fi schimbata denumirea partidului, compromisa deja de vechii comunisti, Voronin a spus ca nu-i exclusa aceasta idee. El a declarat ca, daca scriitorii l-ar sustine in alegerile prezidentiale si daca ar castiga scrutinul, el va face tot ce doresc scriitorii...
In timpul intalnirii cu liderul comunist, scriitorul Nicolae Esinencu a declarat: "Daca ma convingeti ca programul vostru este un program care va scoate tara din impas, intru in partidul vostru. Si va asigur ca, in sase luni, va distrug. Din interior!".
Moderatorul intalnirii, Serafim Saka, i-a daruit oaspetelui cartea sa "Basarabia in GULAG". Iar Vladimir Voronin a promis ca va vorbi cu feciorul sau ca acesta sa sprijine financiar editarea unei carti a unui "tanar scriitor talentat si cu perspectiva".
Nicolae Roibu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
IN ATENTIA PRIM-MINISTRULUI ION STURZA
Ce ne facem, daca va fi seceta?!
Fara "irigare financiara", ramura hidroamelioratiei se usuca
Zilele cu seceta, pe care le-am trait impreuna in vara curenta, au demonstarat o data in plus ca apa este factorul limita pentru agricultura noastra. Multi tarani au ramas din aceasta cauza cu datorii si visuri pierdute.
Pentru agricultura noastra, irigarea este un factor hotarator de care depinde stabilitatea recoltelor. De calitatea hidroamelioratiilor depinde nivelul de viabilitate a agriculturii si evolutia fertilitatii solului. Toate acestea impreuna determina si calitatea vietii noastre, deoarece R. Moldova este o tara agrara.
Aceste realitati impun cu claritate crearea unei institutii care s-ar ocupa de problemele hidroamelioratiei, urmarind crearea, pentru conditiile Moldovei, a unor tehnologii noi si tehnicii speciale. O asemenea institutie - Institutul de Cercetari pentru Problemele Apelor si Imbunatatirilor Funciare (ICAIF) - a functionat pana in anul 1997. Atunci, din motive financiare, ICAIF a fost comasat cu Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie "N. Dimo", care, de altfel, n-are nimic comun cu hidroamelioratia ca stiinta.
Astfel ICAIF, cu o buna baza materiala specifica lui, a fost transformat intr-o sectie, unde lucreaza doar 4 colaboratori. Ei activeaza fara o baza materiala si fara camp experimental. Cercetarile, care, de altfel, dau rezultate bune, se efectueaza mai mult pe baza de entuziasm. In afara de aceasta, fiind imbinate doua diferite directii de cercetare, cu diferite viziuni asupra dezvoltarii hidroamelioratiilor, au aparut mari disensiuni la aprecierea directiilor de dezvoltare stiintifico-practice. Astfel, se creeaza dificultati adaugatoare si tensiuni nedorite in colectiv, deoarece se impune o alta viziune stiintifica decat cea stabilita si incetatenita de zeci de ani in hidroamelioratii.
Daca scopul initial al comasarii a fost unul nobil, adica micsorarea cheltuielilor, atunci el si-a atins scopul cu varf si indesat: se cheltuiesc aproximativ 17 mii de lei anual pentru dezvoltarea acestei ramuri a stiintei aplicative in R. Moldova. In afara de scopul dat, s-a atins si altul, mai "nobil": a fost distrusa pana la temelie hidroamelioratia, ca stiinta.
Daca lucrurile vor continua in asemenea hal, atunci vor fi scoase din circuitul agricol inca multe sute de hectare de teren arabil irigat, deoarece taranii iriga care si cum poate, fara respectarea tehnologiilor care limiteaza impactul negativ asupra solului si freaticului; vom depinde inca mult timp de capriciile climei noastre instabile, cand fiecare al doilea sau al treilea an sunt secetosi; vor fi distruse inca multe sute de hectare de lunci valorificate, care sunt exploatate in cel mai neindemanatic si barbar mod; ne vom afla mereu la cheremul producatorilor straini de tehnologii si tehnici de irigare, acestia venind in republica si indeamnandu-ne sa distrugem si sistemele de hidroamelioratie care mai functioneaza, demonstrandu-ne ca nu sunt rentabile.
Apropo de rentabilitate. Agricultura in toate tarile este dotata. Acolo nimanui nu-i trece prin gand sa lichideze ramura, cum se intampla la noi. Hidroamelioratiile, insa, sunt rentabile in toate tarile, chiar si cele mai nordice decat a noastra. In acest domeniu se fac investitii, creandu-se tehnologii si tehnici moderne.
Oare suntem noi cea mai bogata tara, ca sa cumparam din strainatate chiar si chibrituri? Cred ca nu. Dar trebuie sa nu ne pierdem bunii specialisti pe care ii mai avem.
Modul in care s-a procedat cu ICAIF, cum arata realitatea, n-a fost cel mai bun. Era necesara numai o reorientare a activitatii acestuia si marirea eficientei lui. Un atare institut n-ar trebui sa consume bani din buget, ci, dimpotriva, sa consolideze bugetul statului, dupa cum o fac si alte institutii de pe la noi.
Cred ca este necesar ca Ministerul Agriculturii si Industriei Prelucratoare ori Ministerul Educatiei si Stiintei, ori guvernul, ori toti impreuna sa dam dovada de responsabilitate si sa reanimam aceasta ramura a stiintei, creand un insitut aparte ori o directie in cadrul CRGA "Apele Moldovei". Si daca nu dispunem (la moment) de finante, sa ne adresam guvernului Romaniei cu ideea crearii unei filiale a institutului respectiv din Romania la noi, in R. Moldova. Aceasta, intr-adevar, ar reduce cheltuielile, dar ar mari eficacitatea si prestigiul unei asemenea institutii.
A. Coronovshi, seful Laboratorului tehnologii de irigare
Nu vrem sa avem bar la poarta liceului
Un grup de parinti, profesori si locatari din sectorul Rascani al Chisinaului se adreseaza
Primarului municipiului Chisinau, dlui Serafim Urecheanu
Arhitectului sef al municipiului Chisinau, dlui V. Modarca
Ministrului Educatiei si Stiintei, dlui A. Gremalschi
Ministrului Sanatatii, dlui E. Gladun
Directorului Centrului municipal de igiena preventiva din Chisinau dlui Nicolae Tureatca
"Pe parcursul a doua luni, incepand cu 2.09.1999, noi, locatarii caselor 10/2 (bloc de stat) si 10/I CCL-60, de pe strada Studentilor, profesorii si Comitetul parintesc al Liceului "Ion Creanga", suntem mereu stresati din cauza unei decizii incorecte, in opinia noastra, luata de unele persoane cu functii de decizie de la Primaria mun. Chisinau.
Esenta deciziei consta in acordarea cetateanului I. Svet a unei autorizatii pentru construirea, chipurile, a unui magazin de produse de panificatie, in pofida legislatiei in vigoare si a bunului simt.
Consecintele constructiei magazinului-bar sunt total inacceptabile. Mentionam ca locatarii caselor vizate n-au apelat niciodata la vre-o instanta cu cerere de a li se construi un magazin in curte. Acaesta nu s-a intamplat din simplul motiv ca nu exista a asemenea trebuinta. Acum, cand a fost data autorizatia pentru constructie, vrem sa amintim doar de cateva consecinte directe ale amplasarii magazinului in curtea blocurilor 10/2 si 10/1 CCL-60:
1. Lotul de pamant, cu suprafata de 95 metri patrati, vandut la o licitatie improvizata, se afla tocmai pe terenul de joc al copiilor casei CCL-60, tot acolo isi petrec recreatiile si copiii claselor primare de la Liceul "I. Creanga". Acest lot este parte o componenta a terenului aferent casei CCL-60, conform certificatului de la BIT, Chisinau. Pentru acest teren, locatarii au platit impozit funciar, inclusiv pe anul 1999.
2. Magazinul se preconizeaza a fi construit la o distanta de 10-15 metri departare de la ferestrele blocului 10/I al CCL-60, pe singurul loc unde se mai pot odihni si relaxa locatarii, casa 10/I fiind construita de-a lungul strazii Studentilor, unde traficul rutier provoaca o galagie insuportabila.
3. Vor fi afectate si mai mult conditiile ecologice. In fata casei CCL-60, de cativa ani, a fost plasata o gunoiste publica pentru deservirea caselor 10/I, 10/2, 12/i, 12/3, a unei gradinite de copii si a Liecului "I. Creanga".
4. Va fi distrus, partial, spatiul verde.
5. Vor fi blocate trotuarele casei 10/I si 12/I, care duc spre liceu.
In pofida adresarilor conducerii CCL-60 catre primarul mun. Chisinau, Serafim Urecheanu, din 3.09.1999 si din 19.10.1999, solutionarea problemei se tergiverseaza.
Consideram ca toate acordurile privind construirea magazinului pe locul vizat au fost semnate doar la Primaria Chisinau. Locatarii caselor 10/I, 10/2, profesorii si comitetul parintesc al Liceului "I. Creanga" roaga sa fie creata o comisie competenta, impartiala, care ar constata la fata locului corectitudinea autorizatiei de constructie a magazinului (bar) exact la poarta liceului, la numai 6-7 metri departare de ferestrele claselor de alaturi".
In numele locatarilor caselor 10/I si 10/2, semneaza A. Matarin, B. Burdila, I. Jarinova, in total - 12 semnaturi;
presedintele Comitetului parintesc al Liceului "I. Creanga", V. Machedon si profesorii acestui liceu T. Arseni, E. Donos, Bacinschi, K. Comendant
Lumanarile au devenit cea mai profitabila marfa
Pompierii n-au chef de sarbatoare
Fundatiile scolare practica un jaf legal
Cand se stinge lumina, prin magazine se fura cu masura
Casele de schimb refuza sa vanda valuta
Lumanarile au devenit cea mai profitabila marfa
Tiganii care vand lumanari se plang ca politia ii bate si le distruge "marfa"
La pietele din R. Moldova, o lumanare costa intre 5 bani si 2 lei. In ultimele zile, odata cu deconectarile tot mai frecvente de la retelele electrice, lumea cumpara lumanari la fel de des ca si paine. Elena Tudose din Chisinau ne-a spus ca uneori, ezitand, alege in loc de paine o lumanare, deoarece copiii sai nu reusesc sa-si faca temele in timpul zilei. Gazul lampant este foarte scump, iar lanternele cu baterii - si mai scumpe.
"Dam 100 de lumanari cu 5 lei. Iese ca o lumanare o vindem cu 5 bani", ne-au spus femeile care stau in piata cu aceasta - cea mai intrebata - marfa din perioada guvernarii tanarului reformator Ion Sturza. "Noi le procuram cu un pret si mai mic. Astfel, in fiecare zi castigam cate 10-20 de lei din vanzari", - ne-au mai povestit femeile. De cand se deconecteaza curentul, lumanarile sunt si mai intrebate, chiar daca "lumea le cumpara de cand e lumea". "Stiut ca in casa nu strica o lumanare, mai ales pe timp de iarna, cand de frig si de foame batranii mor pe-un cap", spune Vera Padureanu. Ea are 5 copii si abia de reuseste sa le astupe gurile cu ceva. Chiar daca nu furam, nu facem specula, tot una isi bat joc de noi, - continua femeia. Iar alta adauga ca, deseori, politistii le bat cu bastoanele si le distrug sub talpa cizmelor lumanarile. Alta zice ca, de cand orasul este deconectat de la retelele electrice, ele sunt alungate cu si mai multa asprime.
Le-am intrebat daca nu au de gand sa deschida o afacere - sa zicem, o sectie de producere a lumanarilor, solicitand, eventual, vreun credit de la guvern. Mirate, mi-au raspuns ca, deocamdata, nu s-au adresat "nicaiurea" cu asemenea rugaminte. "Barbatii nostri stau acasa si nu lucreaza, asa ca n-ar fi rau... Doar ca la tigani oamenii mari nu se uita. Suntem foarte obijduiti de isti mai mari, chiar daca incercam sa aducem lumina si in casele lor", - ne-a mai spus Vera Padureanu. Si a precizat ca, la o nevoie, le-ar da factorilor de decizie, in calitate de mita, niste lumanari. Doar sa fie totul bine.
Aneta Grosu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Pompierii n-au chef de sarbatoare
Astazi, pompierii isi sarbatoresc ziua profesionala. La 9 noiembrie 1994, printr-o hotarare a parlamentului, a fost adoptata Legea privind apararea impotriva incendiilor, prin care a fost stabilita si ziua profesionala a pompierilor.
Primele acte privind activitatea echipelor de pompieri din Chisinau dateaza inca din 1834, cand seful politiei orasenesti de atunci raporta despre construirea unei remize de pompieri langa niste soproane acoperite cu stuf. De atunci au trecut 164 de ani, dar, ca si pe timpuri, astazi pompierii sunt nevoiti sa intervina la stingerea incendiilor cu caldarile, din lipsa echipamentului si a tehnicii necesare. De multe ori, pompierii nu intervin cu promptitudine la stingerea incendiilor pentru ca nu au motorina si spumogeni.
Pe parcursul anului curent, in republica au izbucnit 220 mii de incendii, care au adus pagube materiale de 26 milioane lei. Datorita interventiei pompierilor au fost salvate 771 de vieti omenesti si au fost protejate bunuri in valoare de 149 milioane lei. Cu toate acestea, pompierii nu si-au ridicat salariile inca din luna mai a.c, restantele constituind cca 5 milioane lei.
Natalia Costas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Fundatiile scolare practica un jaf legal
Se stie ca colectarea banilor a devenit o activitate practicata de aproape toate institutiile de invatamant primar si mediu din Chisinau si chiar din republica. Nu se stie insa ca, de foarte multe ori, aceste colectari de taxe sunt ilegale.
Tudor Ajder FLUX
La Scoala generala nr. 65 din oraselul Durlesti, V. Untilov, noul director, a luat hotararea de a institui o plata obligatorie pentru studii. Directorul sustine ca ar fi luat decizia dupa ce s-a consultat, in prealabil, cu parintii elevilor. "Aceasta nu este chiar adevarat", ne-a comunicat un grup de parinti, copii carora invata la scoala respectiva. "Cum sa acceptam sa dam bani, daca nu-i avem nici noi?" ne-au spus ei.
Sindromul fundatiilor scolare se extinde in republica
Vasilisa Luta, sefa Sectiei licee a Departamentului educatie stiita tineret si sport (DESTS), ne-a explicat ca taxele sunt ilegale, daca, in cadrul institutiei de invatamant nu exista o asociatie inregistrata de organele de justitie si daca nu exista un contabil, autorizat de catre asociatie, care ar colecta banii si ar oferi chitante. Aceste cazuri trebuiesc denuntate la DESTS sau chiar la Procuratura. In cazul in care o fundatie "de ajutorare" a fost infiintata, taxele sunt stabilite de catre adunarea generala a membrilor acesteia, prin vot, si nicidecum de un singur om. Ulterior, taxele sunt aprobate de DESTS. In afara taxelor stabilite, orice alta colectare este in afara legii. Amintim ca nimeni nu poate fi obligat sa achite cotizatiile, a mai spus sefa Sectiei licee DESTS.
Din nefericire, nedorinta reclamatorilor de a se prezenta face ca, de multe ori, organele de drept sa fie induse in eroare sau in imposibilitatea de a actiona din lipsa de probe, mesajele anonime nefiind considerate probe de ancheta, a mai spus V. Luta.
Astfel, in FLUX Editia de vineri, din 22 octombrie, in urma unei scrisori din partea parintilor, au fost publicate date care nu corespund realitatii. In articol se spunea ca "la liceul "I. Creanga" taxa este de 40 lei pe luna, plus 2 lei pentru paza". Directorul liceului, Valentin Guzgan, ne-a spus ca taxa pentru fundatie constituie doar 20 lei pe luna si 1 leu pentru paza.
In cazul in care la scoala invata mai multi copii din aceeasi familie, se practica o serie de reduceri substantiale. Iar colectarea banilor in afara taxei fundatiei este interzisa printr-un ordin al directorului. Directorul liceului ne-a mai spus ca, din cate cunoaste, fundatia de la institutia pe care o conduce este cea mai putin impovaratoare pentru parinti, dintre fundatiile existente la scolile din oras.
Am discutat in aceasta tema cu unii deputati din Comisia parlamentara pentru invatamant, cultura, stiinta si mijloace de informare in masa (ICSMIM). Presedintele comisiei, Gheorghe Duca, deputat CDM, ne-a declarat ca Constitutia R. Moldova garanteaza invatamant egal si gratuit, dar nu exista un concept bine definit a cea ce inseamna gratuitate. In prezent, pe fondul unei capacitati scazute a statului de asigurare a minimului necesar pentru scolarizare la toate nivelele, provocata de bugetul auster pentru invatamant, cat si pentru a opri profesorii care vor sa paraseasca scolile, este nevoie de infiintarea unor fonduri de ajutorare a invatamantului, ne-a spus Gh. Duca. Infiintarea si functionarea acestora ar trebui sa fie facute conform legilor in vigoare (legea fundatiilor obstesti) si nu asa cum se face in prezent. Banii colectati ar trebui sa fie strict controlati si administrati. E anormal ca banii sa treaca din b0uzunar in buzunar, cum se intampla de multe ori. Banii fundatiilor trebuie sa fie impozitati, ca oriunde in lume. Sigur, exista o serie de scutiri de impozite, prevazute de lege, dar scutirea completa este imposibila, sustine Duca.
Statul lasa invatamantul in voia soartei
Precizam ca in fundatiile obstesti nu trebuie sa se amestece functionarii publici. Dar la noi e greu sa realizezi asa ceva. La modul general, situatia actuala a fundatiilor reparezinta "un haos total". Referitor la ordinul 415/81, cu privire la prestarea contra plata a unor servicii educationale in invatamantul preuniversitar, a Ministerului Educatiei si Stiintei, el este in contradictie cu Constitutia, a conchis Gh. Duca.
Vicepresedintele comisiei parlamentare respective, Ilie Vancea, reprezentant al fractiunii comunistilor, ne-a declarat ca este categoric impotriva "asociatiilor de ajutorare a invatamantului". Infiintarea acestor fundatii reprezinta o icalcare grava a Constitutiei. In plus, au fost depistate si raportate o serie de abuzuri in colectarea banilor. "Nu este o metoda prin care poate fi salvata situatia actuala din invatamant, crede Il. Vancea.
"Daca parintii elevilor din scolile urbane vor mai putea face fata acestor taxe, atunci cei din regiunile rurale isi vor lua copii de la scoala. Elevii intre 15-17 ani vor parasi scolile in proportii de 75 la suta, ramanand doar copiii elitei. In prezent, in republica exista peste 17.000 de copii nescolarizati. Acestea sunt datele oficiale, in realitate insa cifra este cu mult mai mare mai mare", a comentat deputatul comunist.
Bugetul pentru invatamant a scazut in acest an de la 231 mln. la 147 mln. lei.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Cand se stinge lumina, prin magazine se fura cu masura
In timpul deconectarilor de energie electrica, multi dintre cumparatorii care se afla in acel moment in magazine se capatuiesc cu bunuri, fara a plati. De acest lucru nu sunt ocolite nici chiar cele mai mari marketuri din Chisinau, caci, in timpul deconectarilor, este paralizat sistemul de alarma, iar paza nu poate tine piept cumparatorilor care se afla in acel moment in magazin si isi incarca buzunarele.
Una dintre cele mai reusite metode de a ocoli aceste cazuri se foloseste la marketul "Green Hils". Aici cumparatorii sunt retinuti in magazin pana in momentul cand este conectata energia electrica de la un sistem autonom. La marketul "Max & Co", din sectorul Buiucani, pana cand personalul magazinului reuseste sa puna in functiune cateva becuri, unii dintre cumparatori reusesc sa se capatuiasca cu ceva. De cand a inceput criza energetica, din magazin au fost furate cateva feluri de produse lactate, preponderent - branza de vaci si dulciuri. Merceologul magazinului, Maria Bunescu, sustine ca, totusi, oamenii sunt intelegatori, ei fura cu masura si nu aduc mari prejudicii magazinului.
Elena Carlig, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Casele de schimb refuza sa vanda valuta
Ieri la amiaza, la mai multe case de schimb valutar din Chisinau nu mai erau dolari de vanzare. Proprietarii explicau situatia prin faptul ca in republica se inregistreaza un deficit de valuta si ca rezervele de valuta de care dispun le vand in primele ore ale diminetii.
Rodica Teleuca, sefa Serviciului de presa de la Banca Nationala, ne-a spus ca, in urma controalelor efectuate recent de BNM, la casele de schimb valutar, s-a stabilit ca volumul vanzarilor de valuta este aproximativ echivalent cu cel al cumpararilor, ceea ce dovedeste existenta de valuta la casele de schimb. In cazul in care cetatenii au depistat incalcari in activitatea caselor de schimb, ei pot sesiza BNM la numarul de telefon afisat la orice casa de schimb valutar.
Potrivit Rodicai Teleuca, in luna octombrie zece case de schimb valutar au fost sanctionate prin sistarea temporara a activitatii. Banca Nationala poate recurge la retragerea definitiva a autorizatiei, in cazul incalcarilor sistematice (mai mult de doua ori) ale prevederilor normelor cu privire la organizarea si functionarea pe teritoriul republicii a caselor de schimb valutar si a punctelor de schimb de pe langa hoteluri, ale altor acte normative corespunzatoare.
In luna trecuta, nerespectarea normelor au vizat refuzul de a vinde valuta si lipsa inregistrarii totale sau partiale a operatiunilor de schimb la aparatul de casa si control, aceasta reprezentand o modalitate de evaziune fiscala. Incalcarile cele mai frecvente s-au referit la capitalul social al caselor de schimb valutar, detinut in marime inferioara celui necesar. Valoarea minima a indicatorului dat a fost majorata inca in luna aprilie curent - pana la 200 mii lei.
In prezent, pe teritoriul republicii functioneaza 140 case de schimb valutar si 249 puncte de schimb valutar ale bancilor comerciale. De la inceputul anului curent, au fost retrase definitiv 2 autorizatii, iar 3 case de schimb valutar s-au autodizolvat.
Natalia Costas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
O viata distrusa de droguri
In inchisori, stupefiantele circula mai liber decat de cealalta parte a gratiilor
La 11 octombrie, colaboratorii Biroului de combatere a traficului de droguri l-au retinut pe Igor Godunoga, narcoman si traficant de droguri, aflat deja in atentia organelor de drept pentru delicte similare.
Mariana Braguta, FLUX
"Activitatea" lui Godunoga a inceput in 1994, cand el a cunoscut o domnisoara-curier, care urma sa transporte droguri din Pachistan si Turcia spre Italia, prin Romania. Dupa ce "curierul" a fost retinut de politistii romani, Godunoga "s-a ales" cu 2 kilograme de heroina, pe care, gram cu gram, a consumat-o, devenind in scurt timp dependent de droguri.
Reantors din Romania in capitala Moldovei, unde stupefiantele inca nu erau atat de raspandite precum sunt in prezent, Igor s-a "specializat" in vanzarea de "moarte alba" unor "prieteni" de ocazie, neangajati in campul muncii. Cand nu mai avea ce sa comercializeze, a incercat sa produca narcotice din mac. Dar, la scurt timp dupa aceasta, a fost retinut de catre politie si internat cu forta pentru un tratament la Dispensarul narcologic. Catre acest timp, Godunoga "cunoscuse" deja intreg arsenalul de produse narcotice existente la noi in republica.
La inchisoare, cuvantul dat e lege
"Soarta" l-a readus de mai multe ori in celulele inchisorilor. Acolo, afirma Godunoga, "narcoticele circula mai liber decat de cealalta parte a gratiilor".
Potrivit lui Godunoga, principalii distribuitori de droguri in inchisori sunt fostii detinuti, care, dupa eliberarea din detentie, pastreaza in continuare relatiile cu puscariasii. In dependenta de bani si de relatiile cu cei din libertate, in inchisoare se impart atat puterea, cat si narcoticele, care prin celule se bucura de o popularitate majora. Igor declara ca n-a consumat droguri in inchioare din simplul motiv ca a promis in fata puscariasilor acest lucru, "iar la inchisoare cuvantul dat e lege". Asta, insa, nu l-a lasat sa se indeparteze de "moartea alba" nici cu un pas. Dependenta de droguri, si mai ales conditia sociala in care s-a aflat pe parcursul ultimilor ani nu i-au lasat lui Igor nici un strop de vointa, pentru a se debarasa definitiv de acest viciu. O cura salvatoare, costul careia se cifra la 100 de lei, era pentru el inaccesibila.
Igor Godunoga ne-a marturisit ca cel mai mult isi doreste sa se debaraseze de influenta nefasta a narcoticelor si sa devina ceea ce a fost inainte, - un simplu lacatus de la "Moldova-Film". Viseaza sa-si vada fiica mare, iar sotia sa, Angela, sa nu mai sufere din cauza lui. "Acelasi lucru si-l doresc toti narcomanii, care sunt constienti de faptul ca au ales un drum gresit in viata", a mai adaugat Igor Godunoga.
Igor Panzaru, inspector superior la Biroul de combatere a traficului de droguri, ne-a comunicat ca istoria lui Godunoga este similara istoriilor celorlalti narcomani, care, fiind retinuti de colaboratorii politiei, sunt eliberati in final de instanta judecatoreasca. Majoritatea narcomanilor nu lucreaza, iar pentru a-si cumpara droguri, ei practica prostitutia sau fura. Potrivit lui Panzaru, aceasta stare de lucruri poate fi eradicata prin inasprirea pedepselor aplicate traficantilor si consumatorilor de droguri.
Bine ati venit in Danemarca!
Repertoriul Teatrului National "V. Alecsandri" din Balti s-a completat cu un spectacol nou. Este vorba de premiera spectacolului "Luministul" dupa piesa omonima a lui Constantin Cheianu, pusa in scena de tanarul regizor Mihai Tarna. In jurul acestui eveniment teatral s-a produs o rumoare adevarata, atat la Balti cat si la Chisinau, la premiera fiind prezenti toate personalitatile scenei basarabene. Spectacolul a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros.
"Luministul" este conceput ca o farsa tragica despre conditia noastra umana, demonstrand a cata oara ca noi, oamneii, suntem veniti pe lumea aceasta ca intr-o excursie, termenul aflarii noastre aici fiind dureros de scurt. Subiectul piesei este urmatorul: o agentie de turism-fantoma incearca (si reuseste) sa fraiereasca un grup de turisti sositi, chipurile, in Danemarca. "Bine ati venit in Danemarca!", este replica de inceput a spectacolului, rostita de Ghida (interpretat de Eufrosia Ureche), care nu personifica altceva decat chiar Moartea. Spectacolul este compus din patru scene, care reprezinta cele patru etape ale vietii umane. Primul contact al turistilor cu Danemarca reprezinta nasterea omului si descoperirea vietii; asistarea "turistilor" la o confesiune religioasa dintr-o catedrala "daneza" constituie descoperirea credintei si a dimensiunii metafizice; discutia cu fantoma Paltului Regal "danez" semnaleaza primul anunt al mortii, dupa care vine insusi sfarsitul, moartea.
Desi mesajul piesei ar presupune o interpretare scenica sobra, in care accentele comice nu ar fi exagerate, regizorul, totusi, a incercat sa faca un spectacol cu priza la public, incalecand comicul si folosind chiar elemete de show - pe parcursul reprezentatiei in scena apar cateva fete cu fundul "aproape" gol. Din pacate, la Balti, am vazut o trupa de actori talentati, dar deprofesionalizati, adesea textul nefiind auzit din sala. De asemena, la actorii balteni se observa grave deficiente de rostire - lucru valabil si pentru majoritatea actorilor de la Chisinau.
De remarcat este scenografia, semnata de Renata Palii, care a reusit sa creeze un cadru potrivit. Criticul de teatru Leonid Cemortan a calificat spectacolul lui Mihai Tarna drept "o realizare scenica interesanta, integra, cu multa vigoare si spirit, precum si, in acelasi timp, cu mult subtext, care va dura si va avea succes la public".
Silvia Bogdanas, FLUX
SPORT de Dorian Jereghi
* Boxul romanesc din nou in vana
Cea de-a 28-a editie a turneului international de box "Centura de aur" s-a incheiat sambata cu un succes pentru sportivii romani care au cucerit 6 medalii de aur si s-au calificat la 4 categorii pentru JO si la tot atatea pentru Europenele din anul 2000.
Bilete pentru Olimpiada de la Sidney le-au obtinut: Marian Velicu (48kg) Crinu Olteanu (54 kg), George Lungu (60 kg) si Dorel Simion. La acestia se adauga Marian Simion (71 kg) si Claudiu Rasco (81 kg), care si-au castigat dreptul de participare la JO dupa turneul de la Tampere.
* Liberty Oradea si-a adjudecat Cupa Campionilor Europeni
Sambata orasul Oradea a gazduit turneul final a Cupei Campionilor Europeni la judo, competitie la care au participat echipele Liberty Oradea, Kenamju Harlem Olanda (detinatoarea trofeului), Mytnik si Taifun (ambele din Ucraina).
Dupa un parcurs de exceptie, formatia din orasul de pe Cris a cucerit in premiera pentru judo-ul romanesc trofeul continental.
In semifinale sportivii antrenorilor Fratica si Macal au trecut usor de Mytnik (7:0), iar in finala au ingenunchiat "Taifun-ul" ucrainean.
Dupa prima confruntare din finala, in care spaniolul Kenji Uematsu a scos un egal, judoca de la Liberty s-au dezlantuit, reusind sase victorii consecutive, dintre care 5 inainte de limita, prin ippon.
Va reamintim ca pentru proaspata campioana europeana intercluburi evolueaza trei judoca basarabeni si anume Andrei Golban, Victor Florescu si Victor Bivol.
Pentru semifinale si finale in componenta echipei a fost anuntat doar Andrei Golban la cat. 73 kg, din pacate nici el n-a evoluat pe tatamele de la Oradea, in locul lui fiind preferat rusul Denis Ogienko.
* Elena Partac-cea mai buna dintre basarabeni la Mondialele din Spania
Vineri, in orasul spaniol Oropesa de Mar s-au incheiat Campionatele Mondiale la sah printre juniori.
Sportivii basarabeni s-au intors din Spania cu rezultate mediocre la toate categoriile de varste, exceptie facand doar locul 10 ocupat de Elena Partac (16 ani) din 63 de participanti, acumuland dupa 11 etape 7 puncte.
Doar locul 13 pentru Cristina Mosin (18 ani) din 64 de participanti,cu un total de 6,5 puncte. Tot la 18 ani Ivan Desiatnicov locul 68 cu 4,5 puncte.
16 ani. Ruslan Soltanici- locul 45 cu 6 puncte.
14 ani. Iulia Andronic pozitia 29 cu 6 puncte.
12 ani. Dorian Vicol locul 21 cu 6,5 puncte.
10 ani. Veronica Bobutac locul 42 cu 5 puncte.
Mircea Grecu locul 48 cu 5,5 puncte.
New Jersey Nets castiga pentru prima data
Duminica, in campionatul nord-american de baschet (NBA) s-au intalnit actuala si fosta echipa a pivotului clujean Gheorghe Muresan (2,30m).
Va reamintim ca, dupa mai multe sezoane petrecute la Washington Wizards, "Big" Ghita a semnat in vara aceasta pentru New Jersey Nets, in care metropola s-a mutat impreuna cu sotia Liliana (si ea peste 2 m) si fiul George Anton.
Dupa trei infrangeri consecutive, Nets a reusit in cel de-al 4-lea sa se impuna cu 112 la 87, principalii marcatori fiind Johnny Newman (25 p.) si Keith Van Horn (23 p.).
Intr-un alt meci, Los Angeles Lakers cu Shaquille O'Neal in mare forma a invins in fata propriilor suporteri pe cei de la Dallas Mavericks cu 105 la 97.
Cos-getter-ul partidei a fost O'Neal cu 30 de puncte la activ, la oaspeti principalul marcator fiind Michael Finley (29 p.).
* S-a stins din viata Primo Nebiolo
La varsta de 76 de ani a decedat intr-o clinica particulara din Roma presedintele Federatiei Internationale de Atletism, Primo Nebiolo.
Nebiolo a trecut in nefiinta in urma unui stop cardiac.
A fost in fruntea IAAF din anul 1981 si este de asemenea detinatorul titlului de "Doctor Honoris Cauza" al Universitatii din Bucuresti, titlu inmanat de actualul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, pe atunci rectorul Universitatii.
