|
|
EDITIA DE VINERI COTIDIAN NATIONAL
Anul V, Nr. 37 (218) 1octombrie 1999
UNICA SOLUTIE
Eu m-am saturat de acesti "parinti"
Constantin Tanase
Deoarece, cum spunea clasicul, tot romanul se naste poet (iar moldovenii sunt si ei un fel de romani), politicienii nostri nationali au imaginatie de barzi si cand se incurca in notiuni politice trec la figuri de stil. Cea mai la moda figura de stil pe care ei o folosesc azi este comparatia. Astfel se compara R. Moldova cu o casa, iar statul nostru cu o familie.
Ei bine, hai sa mergem pe linia acestei comparatii si sa zicem si noi ca statul nostru este o familie. Va dati seama cat e de aiurea aceasta comparatie? Intr-o familie normala se stie cine-i tatal, cine-i mama, care-s copiii s.a.m.d. Dar in "familia noastra statala" se stiu aceste lucruri? Bineinteles, nu. Formal, potrivit Constitutiei, tatal ar trebui parca sa fie Lucinschi, iar mama - guvernul. Ar reiesi ca parlamentul e un fel de bunic intelept, care nu se prea baga direct in treburile de familie ale celor doi, dar numai da sfaturi, avand grija mai mult de "cadrul legislativ" in care activeaza "familia". Conform acestei comparatii, copiii am fi noi, poporul. Va dati seama acum cat e de falsa si insultatoare comparatia respectiva? Reiese ca noi, moldovenii acestui deceniu, am avut doi tati - Snegur si Lucinschi, 6 mame - Druc, Muravschi, Sangheli, Ciubuc (de doua ori), Sturza, si 6 bunici - Snegur, Mosanu si Lucinschi (presedinti de parlament democrat pana in 1994), Lucinschi si Motpan (presedinti de parlament agrarian pana in 1998), si in prezent Diacov (presedinte de parlament de centru-dreapta).
Repet, dragi cititori, compararea statului cu o familie e total tampita, dar ea nu-mi apartine mie, n-o accept in principiu, dar haideti s-o admitem ca o varianta de discutie. Sa vedem ce o sa iasa.
Asadar, ce se intampla cu "familionul" nostru? De cand exista, familia asta a dus-o numai in scandaluri. Tata nu se impaca cu mama, mama nu se impaca cu tata, tata nu se impaca cu bunicul, bunicul nu se impaca cu tata, mama nu se impaca cu bunicul, bunicul nu se impaca cu mama, mama si tata nu se impaca cu bunicul, bunicul nu se impaca cu tata si cu mama. Intr-un cuvant, casa de nebuni, nu alta! Iar noi, copiii, stam cu gurile cascate, ca niste prosti, si ne uitam la ei cum se mananca, zi de zi, luna de luna, ani la rand. Deoarece nu stim cine are dreptate, cate o data tinem partea lui tatuta, alta data o sustinem pe mamuta, alta data - pe batul. Copii prosti, iesim la votare, ne batem noi intre noi, unul il lauda pe tata, altul pe mama, altul pe bunicul si, cand te uiti, dupa votare, noi ramanem cu buzele umflate, sfaditi si saraci, iar parintii ne raman tot aceiasi. Numai isi schimba rolurile. Tata ne devine bunic, bunicul ne devine tata si isi aduce alta mama, dar tot din gasca lui, si scandalurile continua.
Astazi "familia" noastra arata cam asa: tata Lucinschi nu se impaca cu mama Sturza si cu bunicul Diacov, iar bunicul Diacov si mama Sturza nu se impaca cu tata Lucinschi. Tata zice ca mama e hoata si cara, pe sub pestelca, din familie, mama zice ca tata nu-i bun de cap de familie, fiindca umbla cu prohabul descheiat pe drumuri si nu se tine de casa, bunicul s-a inhaitat cu mama si il critica pe tata, iar tata zice ca bunicul isi baga nasul unde nu-i fierbe oala si-i incurca sa conduca "familia". Si cat se plefturesc ei unii pe altii, pe noi, copiii, ramasi pe drumuri fara stapani, ne-au umplut paduchii si curg peticele de pe noi. Si ce fac copiii cand tata nu se tine de casa, mama cara pe sub pestelca din familie, iar bunicutul se tine de intrigi si-o contreaza pe mama contra lui tata? Unii fac ceea ce vad la parinti - se apuca de furat si nimeresc la puscarie, altii isi iau lumea in cap si fug de acasa, altii pur si simplu, stau acasa, nu fac nimic si se muta de pe o prispa pe alta. Si doar foarte putini au mai ramas dintre acei care continua sa traga jugul si sa-i tina pe toti.
Caci poftele sunt mari de tot: si taticul, si mamica, si bunicutul cu toate neamurile lor - feciorasi si fiiculite, cumnatei si cumnatele, verisori si verisoare, nanasei si nanasele, nepotei si nepotele s.a.m.d., o duc ca in povestile despre capitalism. Au case frumoase, slujbe bine platite, conduc firmulite, dirijeaza asociatii si departamente, ma rog, ca intr-o familie cu neamuri multe si prietenoase... Si numai noi, prostii, copii ai nimanui, ramasi fara salarii si pensii, urmarim ca niste mioare acest spectacol "de familie".
Acum tatal Lucinschi vrea sa ne scoata la referendum, ca sa ne intrebe: pastram "familia" in forma in care este ea acum sau o schimbam? Bunicul Diacov si cu mama Sturza s-au facut foc: nici un fel de adunare, ca noi trebuie sa ne gandim cum sa hranim familia, dar nu cum s-o schimbam. Noi, copiii prosti, nu intelegem ca si tatuta Lucinschi, si mamuta Sturza, si batul Diacov - toti trei umbla cu smecherii si vor sa ne mai frece inca o data, caci se apropie alegerile. Mama Sturza nu vrea sa ramana fara pestelca, bunicul Diacov nu vrea sa ramana fara cheile de la depozitul de unde mama fura cu pestelca, iar tata vrea sa puna mana si pe pestelca lui Sturza, si pe cheile bunicutului Diacov. De la asta s-a si iscat tot scandalul, dar nu de la paduchii nostri. (Va amintiti snoava cu Nastratin? Nevasta ii zice: Ia vezi, barbate, de la ce se cearta oamenii ceia la noi la poarta? Nastratin isi arunca cojocelul nou pe umeri, iese la oameni, cearta inceteaza, el vine acasa si cand nevasta il intreaba unde i-i cojocelul cel nou, Nastratin ii spune ca anume de la el se si sfadeau oamenii ceia...) Cam asa e si cu "familia" noastra: toata sfada e de la pestelca si de la cheile de la depozit.
Multi dintre noi, copiii, nu intelegem ce se intampla si ne dam ba de partea unuia, ba de partea altuia. Eu zic, haideti, sa nu fim prosti si sa nu ne amestecam in scandalul lor. Sa-i lasam sa se manance, pana vor sari peticele din ei. Ca ce avem noi din sfada lor? Ce se va schimba si ce vom avea de castigat daca pestelcuta si cheile vor trece de la unul la altul? Eu tare mult tin la voi, dragii mei frati si surori, fiindca si eu, ca si voi, am fost prostit, si nu as mai vrea sa comitem impreuna inca o greseala de care ne va fi rusine. Personal, consider ca "familia noastra" este stricata si nu mai doresc sa fac parte din ea. Nu ma mai consider membru al acestei "familii", fiindca nu-l recunosc pe Lucinschi de tata, pe Sturza de mama, iar pe Diacov de bunicut. Nu mai vreau ca tata sa ma cumpere cu povesti despre viitorul luminos, iar mama si cu bunicul sa ma cumpere cu o bomboana. S-o suga ei. Eu va sfatuiesc: haideti sa ne dezicem de dansii. Haideti sa facem o adunare a noastra, a copiilor, si asa cum suntem noi, prosti si paduchiosi, cu fundurile rupte, sa ne punem parintii la vot si sa ne dezicem de ei. Sa le-o spunem deschis: lasati-ne in pace!
Fiindca daca nu facem acest lucru, o sa ne beleasca si in continuare, vorba cronicarului. Oare vom continua sa fim atat de prosti si sa credem ca daca, sa zicem, tata Lucinschi castiga referendumul, ori daca mama Sturza si cu bunicul Diacov il rastoarna pe tata Lucinschi, se va schimba ceva in "familia noastra" si vom scapa de paduchi? Pe dracul! Ei trebuie scosi din ograda si petrecuti cu muzica pana la marginea satului si lasa-i acolo sa se lamureasca care ne iubeste mai tare. Dar cand ii vom petrece, sa nu uitam sa le luam pestelca si cheile. Noi ce, ne-am cununat prin blestem cu dansii, ca sa-i purtam pe grumajii nostri pana la adanci batranete? Oare chiar nu suntem in stare sa ne alegem niste parinti normali si cu incetisorul sa scapam de paduchi si sa incepem a trai ca intr-o familie normala? De ce-i rabdam? De ce-i lasam sa ne calareasca si apoi tot noi plangem in pumni?
Eu unul asa zic: daca acceptam aceasta comparatie tampita, mai mult sa nu avem de a face cu "parintii" acestia. Daca asa ni-i scris sa ne nastem poeti, haideti macar in imaginatia noastra sa fim o data curajosi si sa ne dezicem de tatuta Lucinschi, de mamuta Sturza si de batul Diacov. Pentru ca, mai stii: daca facem acest pas in imaginatie, poate il vom face si in realitate? Credeti-ma, dragii mei frati si surori, eu imi iubesc tara, dar m-am saturat pana in gat de acesti "parinti", care si-au pierdut orice obraz si orice simt al masurii, m-am saturat de scandalurile si de minciunile lor. Dumneavoastra chiar inca nu v-ati saturat?
DESTITUIREA
SCANDALOASA A GENERALULUI ALEXEI CONTINUA SA POLARIZEZE ATENTIA OPINIEI PUBLICE
ALIANTA IN PRAGUL UNOR NOI ZGUDUIRI
DESTITUIREA SCANDALOASA A GENERALULUI ALEXEI CONTINUA SA POLARIZEZE ATENTIA OPINIEI PUBLICE
Dosarele detinute de acesta ar putea sa trimita la "pensie" mai multe personaje importante de pe scena politica
* nu mai suntem in preajma, ci in toiul unui mare scandal politic, care va schimba probabil foarte multe in Republica Moldova, inclusiv ponderea unor personaje care astazi ni se par importante
* ceea ce se intampla in jurul DCCOC si al Ministerului Securitatii are la baza un scenariu bine pregatit care are ca scop transferarea treptata a structurilor de forta in sfera de influenta a CDM, condusa de Mircea Snegur
* daca nu se vor lua masuri, in foarte scurt timp Republica Moldova va ajunge sa fie guvernata de mafie, care este pe cale sa puna mana pe piata petrolului, a alcoolului si a tutunului
Dosarele detinute de acesta ar putea sa trimita la "pensie" mai multe personaje importante de pe scena politica
O cronica a evolutiilor de saptamana aceasta
Dupa ce saptamana trecuta vicepresedintele parlamentului, Iurie Rosca, avertiza ca ierarhiile superioare ale puterii se confrunta cu un scandal de proportii, de natura sa subrezeasca insasi bazele puterii actuale, am asistat la noi evolutii ale evenimentelor, determinate de inlaturarea generalului Nicolae Alexei de la conducerea Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei.
A doua zi dupa deschiderea sesiunii de toamna-iarna, deschidere la care speakerul Dumitru Diacov chema grupurile parlamentare la "calm si ratiune", liderul comunistilor, Vladimir Voronin, a cerut sa fie invitat in Parlament ministrul de Interne, Victor Catan, pentru a da explicatii in legatura cu destituirea din functie a sefului DCCOC, generalul Alexei. Cererea a trezit un protest energic din partea presedintelui parlamentului, liderul BpMDP, Dumitru Diacov, si din partea liderului CDM, Mircea Snegur.
Venit in parlament, Victor Catan a declarat in plen ca desi "DCCOC a avut o anumita contributie la combaterea crimei, coruptiei si a protectionismului", generalul Alexei se face, totusi, vinovat de "numeroase incalcari ale legislatiei in vigoare, de abuzuri de serviciu si exces de putere".
CDM, PFD si BpMDP refuza sa participe la sedinta inchisa a legislativului
Vineri, a doua zi dupa audierea lui Catan, acelasi Vladimir Voronin vine cu propunerea de a-l audia, in cadrul unei sedinta inchise, si pe generalul Nicolae Alexei. Deputatul FPCD, Alexandru Lazar, cere ca la aceeasi sedinta sa fie invitat si ministrul Securitatii Nationale, Valeriu Pasat. Propunerea provoaca de data acesta reactii furtunoase chiar din partea CDM, PFD si BpMDP.
Liderul CDM, Mircea Snegur, a declarat ca nu tine de competenta parlamentului sa discute un ordin al ministrului, prin care acesta destituie un sef de departament si ca CDM nu va participa la sedinta inchisa. PFD-ul s-a pronuntat in acelasi sens, iar BpMDP a solicitat o pauza de consultari.
Inlaturarea lui Alexei are ca scop transferarea treptata a structurilor de forta in sfera de influenta a CDM
In replica, deputatul comunist, Vasili Neicoven, a declarat ca ceea ce se intampla in jurul DCCOC si a Ministerului Securitatii are la baza un scenariu bine pregatit care are ca scop transferarea treptata a structurilor de forta in sfera de influenta a CDM, condusa de Mircea Snegur. Potrivit lui, "nu este vorba despre spectacole politice, ci despre pregatirea unei lovituri de stat".
Tot atunci, Iurie Rosca a declarat ca FPCD "a mers la consolidarea coalitiei majoritare nu pentru a acoperi nelegiuirile unora dintre exponentii acestei coalitii. "Am vrut sa venim la guvernare, nu la furat".
Mai multi inalti demnitari de stat se afla in relatii stranse cu gruparea criminala moscovita "Solntevskaia". Generalul Alexei promite ca va face publice numele acestora
"Daca nu se vor lua masuri, in foarte scurt timp R. Moldova va ajunge sa fie guvernata de mafie, care este pe cale sa puna mana pe piata petrolului, alcoolului si a tutunului", a declarat generalul Alexei, la incheierea sedintei inchise a Legislativului.
In sedinta au fost nominalizati inalti demnitari de stat, care se afla in relatii stranse cu gruparea criminala moscovita "Solntevskaia", insa solicitat de ziaristi, Alexei a refuzat sa faca publice numele acestora, mentionand ca acestea vor fi cunoscute mai tarziu.
"Prin declaratiile facute joi in plenul Legislativului, ministrul de Interne a dezinformat atat Parlamentul, cat si opinia publica asupra starii reale de lucruri din DCCOC", a declarat Alexei. La sedinta inchisa el a dezmintit, cu argumente concrete, toate acuzatiile aduse de Victor Catan, iar ministrul Securitatii Nationale, Valeriu Pasat, prezent si el la discutii, a confirmat declaratiile lui Alexei.
"Alexei a confirmat, practic, ceea ce FPCD a spus de mai demult, si anume - asistam, si imi pare rau ca atat de neputincios, la criminalizarea totala a institutiilor statului", a declarat, dupa sedinta, Iurie Rosca.
Cine se teme de generalul Alexei?
"Regret ca trei componente de baza ale coalitiei de guvernamant au boicotat, in opinia mea, in cel mai neinspirat mod, aceasta sedinta, - a mai spus Rosca. - Noi am creat o coalitie de aliati, nu de complici". El a aratat ca FPCD ramane adeptul ferm al republicii parlamentare, nu sprijina referendumul si nu si-a schimbat atitudinea fata de doctrina comunista, dar nici nu se va face complice in acoperirea unor "elemente declasate, care s-au cocotat in fruntea unor institutii de stat".
Luni, la briefingul de la Interne, seful serviciului de presa al MAI, Chiril Motpan, a anuntat ca ministrul Catan intentioneaza sa-l actioneze pe generalul Alexei in judecata, pentru declaratiile "nefondate" facute la sedinta inchisa a Parlamentului. Potrivit acestora, ministrul si alti ofiteri din MAI ar fi implicati in activitatea gruparii moscovite "Solntevskaia". Seful interimar al DCCOC, Gheorghe Boistean, urmeaza sa cerceteze cazul si sa transmita dosarele spre examinare Procuraturii. Miercuri, prim-ministrul Ion Sturza a declarat ca la indicatia guvernului, procurorul general va verifica personal justetea fiecarei declaratii a generalului Alexei.
Deputatii FPCD au fost somati sa paraseasca sedinta inchisa a guvernului
Marti, a urmat o sedinta a guvernului, neanuntata si aproape secreta, prezidata de presedintele Petru Lucinschi, unde au fost audiati cei doi generali - Alexei si Catan. La sedinta au participat liderii grupurilor parlamentare - Vladimir Voronin, Alexandru Mosanu, Mircea Snegur, Iurie Rosca - si intreaga componenta a grupului parlamentar al FPCD. La inceputul sedintei, speakerul Diacov si prim-viceprim-ministrul Nicolae Andronic, au insistat ca deputatii FPCD sa paraseasca sala, insa acestia au facut uz de Legea despre guvern, care permite oricarui deputat sa asiste la orice sedinta a Executivului.
La sedinta nu s-a reusit gasirea unei solitii amiabile a cazului. Alexei a fost sustinut de seful statului, de liderul FPCD, Iurie Rosca, si liderul comunistilor, Vladimir Voronin.
Potrivit purtatorului de cuvant al Presedintiei, Lucinschi ar fi declarat ca ministrul Catan nu a procedat corect, inlaturandu-l pe Alexei din functie. O decizie in acest sens putea fi adoptata doar de Colegiul MAI. El a declarat ca Alexei trebuie lasat sa activeze in continuare, insa in situatia in care "fortele politice, majoritatea parlamentara si Guvernul vor considera necesara inlaturarea generalului Alexei, trebuie sa-si dea demisia si generalul Catan", iar Sturza ar trebui sa se gandeasca la o noua candidatura pentru aceasta functie.
Potrivit unor surse care au solicitat anonimatul, singurele argumente cu care au operat demnitarii acuzati au fost de tipul "nu m-ati prins - nu sunt hot". In replica, presedintele Lucinschi ar fi spus: "Ce sa va fac, daca voi vorbiti si lumea nu va crede, iar Alexei vorbeste si oamenii il cred".
Miercuri, cand guvernul urma sa discute in sedinta sa ordinara situatia creata de inlaturarea lui Alexei, o voce anonima anunta politia ca sediul Executivului este minat si ca urmeaza sa sara in aer la ora 13.00. Dupa doua ore de cercetari, angajatii Departamentului Protectie Civila si Situatii Exceptionale, au raportat ca alarma a fost falsa.
Lina Grau, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
ALIANTA IN PRAGUL UNOR NOI ZGUDUIRI
In destituirea lui Iurie Rosca, Mircea Snegur conteaza pe sprijinul "ratiunii si a tuturor deputatilor"
"Vazandu-l pe presedintele Snegur atat de energic, ca si acum sapte ani, oarecum intinerit chiar, ma simt si eu mai tanar, aproape adolescent, in amintirea vremurilor cand ne confruntam cu Domnia Sa, aflat in fruntea statului.
Astfel incat cred ca este un nou ciclu in relatia mea speciala cu presedintele Snegur".
(Iurie Rosca, din declaratia facuta presei dupa sedinta ADR din 29 septembrie)
Miercuri, la sedinta coalitiei majoritare, presedintele Conventiei Democrate din Moldova (CDM), Mircea Snegur, a inaintat Biroului permanent al Legislativului cererea de a-l destitui din functie pe vicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca, si de a-l exclude pe deputatul FPCD, Vlad Cubreacov, din componenta delegatiei permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Snegur si-a motivat cererea prin faptul ca cele doua functii apartin, conform documentelor de constituire a ADR, grupului parlamentar al CDM. "FPCD nemaifiind membru al CDM, nu are dreptul sa le detina", a declarat el.
Solicitat de ziaristi, Mircea Snegur a mentionat ca in conformitate cu procedura prevazuta de regulament, pentru a fi inclusa pe ordinea de zi a Parlamentului, propunerea urmeaza sa fie pusa la vot in sedinta plenara. El a precizat ca nu va insista asupra urgentarii acestei proceduri si ca "CDM conteaza pe sprijinul ratiunii si a tuturor deputatilor".
Deputatul Valeriu Matei, presedintele PFD, a declarat ca nu se poate pronunta deocamdata asupra optiunii grupului parlamentar al PFD in eventualitatea punerii la vot a chestiunii privind destituirea lui Iurie Rosca. Problema urmeaza sa fie discutata la Biroul permanent al PFD, a declarat el.
In ceea ce priveste optiunea presedintelui Legislativului, Dumitru Diacov, reamintim o mai veche declaratie a presedintelui grupului parlamentar al comunistilor, Vladimir Voronin, in care acesta spunea ca liderul BpMDP a cerut de mai multe ori sprijinul comunistilor in destituirea lui Rosca din functie, aratandu-se dispus sa le ofere in schimb fotoliul de vicespeaker.
La o conferinta de presa sustinuta miercuri, Vladimir Voronin a declarat ca nu va sustine demiterea vicepresedintelui Parlamentului. "Trebuie sa ne clarificam mai intai cu Diacov, si apoi cu Rosca", a spus el.
Vicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca, a declarat presei ca "Mircea Snegur este sincer preocupat de inlaturarea FPCD din toate functiile cat decat reliefate in ierarhia statala", ideea fiind lansata pentru prima data inca in luna iulie. Reactivarea acesteia se inscrie, potrivit lui, "pe linia de reducere la tacere sau de anihilare a tuturor celor care stau in calea gruparilor aflate la guvernare, scenariu din care face parte si inlaturarea lui Alexei".
"Toata mascarada idilica a democratilor din ADR ignoreaza un singur factor - aritmetica, care este o chestiune foarte dura in politica. Noi suntem adeptii respectarii principiului majoritar, dar si a dreptului la viata si la opinie a minoritatii, in politica inclusiv", a declarat Iurie Rosca.
"Nu-mi dau seama cum cele trei componente de baza, aflate la guvernare, intentioneaza sa activeze in continuare si sa sprijine un guvern fara a avea o majoritate parlamentara, fara nici o sustinere, nici din partea FPCD, nici din partea altor componente sau deputati care s-au declarat independenti", a concluzionat vicepresedintele Parlamentului.
Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat miercuri, in cadrul unei conferinte de presa, ca grupul parlamentar al comunistilor va acorda vot de neincredere presedintelui Parlamentului, Dumitru Diacov, si va urmari destituirea acestuia din functie pana la sfarsitul sesiunii parlamentare de toamna-iarna.
Comunistii vor cere destituirea lui Dumitru Diacov pe motiv ca acesta ar fi dat dovada de "incompetenta profesionala" si "lipsa de respect fata de deputati", a manipulat activitatea Legislativului si a incalcat sistematic regulamentul Parlamentului.
Voronin a declarat ca "scopul destituirii lui Dumitru Diacov este de fapt destramarea Aliantei majoritare, liderul BpMDP fiind animatorul si ideologul acesteia". Dumitru Diacov va trebui sa aleaga intre fotoliul de presedinte al parlamentului si Alianta pentru Democratie si Reforme. "In cazul in care Diacov va accepta sa dizolve ADR, si noi ne vom reconsidera pozitia fata de destituire sa", a declarat liderul comunistilor.
Voronin se bazeaza pe sprijinul tuturor formatiunilor politice din Legislativ, reamintind ca si liderul CDM, Mircea Snegur, a lansat anterior aceasta idee. Reamintim ca in perioada in care in Parlament se discuta destituirea din functia de vicepresedinte a lui Valeriu Matei, Mircea Snegur a declarat ca va sustine demisia in bloc a conduceri Legislativului.
In concluzie
"Urmeaza faza demiterilor reciproce. Sa vedem cine va fi mai abil". (Din aceeasi declaratie a lui Iurie Rosca)
Lina Grau, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
ARENA IDEILOR POLITICE: SA DISCUTAM DESPRE "NATIUNEA MOLDOVENEASCA"
"Chestiunea moldoveneasca"
Despre unele idei ale dlui Dumitru Diacov
Boris Vieru
Prin cate framantari, cumpene si ispite istorice nu a mai trecut si populatia acestui tinut mirific care se chema, doar cu zece ani in urma, Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca! Cand stai si te uiti in urma la acesti zece ani de inclestari, la partidele si curentele politice care au stat de o parte si de alta a liniei invizibile ce le despartea, iti dai seama ca, in realitate, tot timpul acesta miezul, miza cea mare a "chestiunii moldovenesti" a fost una singura si neschimbata: teritoriul dintre Prut si Nistru este mosie romaneasca sau este pamant rusesc? Si toate partidele care au existat, au luptat sau au pierit, si cele care exista acum in actuala Republica Moldova, desi nu veti gasi in programele lor formulari explicite, se impart, se grupeaza si se lupta intre ele anume pentru cucerirea acestei mize cu adevarat istorice: este Republica Moldova mosie romaneasca si, implicit, poate fi recunoscuta ca fiind cel de-al doilea stat romanesc, sau este Republica Moldova pamant rusesc, si atunci noi, si urmasii nostri, si urmasii urmasilor nostri vor trebui sa-si revendice paternitatea din Pactul sovieto-nazist, sa afirme ca sunt succesorii lui Stalin si ai Cominternului, care au "creat" "natiunea socialista moldoveneasca"? Aici, in 1999, ca si acum zece ani, in 1989, stam la rascruce inca si trebuie sa alegem pe ce drum vom merge: pe cel trasat de Ribbentrop-Molotov, de Stalin si de Comintern, pe drumul minciunii si al falsurilor celor mai strambe despre insasi fiinta noastra etnica, sau pe calea adevarului si a vietii.
Iata ca si dl Diacov ne-a scris o Scrisoare deschisa, din care deducem ca miscarea centrista, ca orice partid de guvernamant ce prinde gust de lucruri mari, istorice, a doua zi dupa ce-si vede rezolvate problemele casieriei de partid, se arata framantat de aceeasi intrebare fundamentala: "cine suntem si incotro mergem?". Pentru ca anume aceasta este chintesenta scrisorii Domniei Sale: "chestiunea moldoveneasca", adica ce caracter etnic are tinutul peste care a luat nastere Republica Moldova. Noi, in ceea ce ne priveste si in ceea ce credem ca priveste si pe cele 65 la suta din populatia republicii, am raspuns de mult la aceasta intrebare existentiala, de aceea nu am dori sa reluam polemica sterila in jurul ideilor lui Vasile Stati. Altceva e ca pentru miscarea centrista aceasta rezolvare este inacceptabila. Si acesta credem ca ar fi sensul doctrinar al aparitiei unei asemenea Scrisori, care bineinteles tinteste si niste obiective politice imediate, insa mai greu de deslusit si de aceea lasate de noi pentru mai tarziu.
"Natiunea moldoveneasca"
Teza centrala a Scrisorii dlui Diacov, care trebuie interpretata ca un document de program al Miscarii pentru o Moldova Democratica si Prospera, este afirmarea existentei unei natiuni noi in Estul Europei, a "natiunii moldovenesti". Iata ce spune dumnealui: "Cand o natiune isi castiga independenta, optand pentru faurirea unei tari si pentru consolidarea statalitatii acesteia, natiunea data este deja formata si consolidata pentru a-si hotari destinul". "Poate ca a venit timpul sa spunem cu toata vocea ca suntem o natiune, suntem un stat si avem un viitor".
Asadar, liderul "randunicii" nu inventeaza nimic nou in materie de "idei nationale", ci preia supus teza de baza a agrarienilor despre "natiunea moldoveneasca" si despre ratiunile de edificare a statului moldovenesc modern pe temeiul acesteia. Credem ca este inutil sa demonstram din nou caracterul fals al acestei teorii cominterniste, care a tintit ruperea din intregul neamului romanesc a ramurii sale de rasarit, moldovenii, deznationalizarea lor si crearea aici a unei entitati etnice subdezvoltate. Ceea ce face dl Diacov si curentul centrist pe care il reprezinta este sa o revopseasca si sa o modernizeze, adaptand-o la conjunctura internationala actuala. (Astfel, de exemplu, din Scrisoarea sa ar trebui sa intelegem ca legitimitatea, actul de nastere al "natiunii moldovenesti" este conferit de insasi acceptarea Republicii Moldova in Organizatia Natiunilor Unite, pentru ca aceasta organizatie ar fi alcatuita din NATIUNI.)
Ceea ce nu am subliniat noi in alte randuri, dar o facem acum, este caracterul profund antihristic al acestei teorii. Ce nu e si de la Dumnezeu, ci doar de la oameni, adica doar de la partide, se risipeste. Si daca recunoastem ca numai Dumnezeu aduce pe lume neamurile si guverneaza destinul lor, care pot fi identificate la un moment dat si ca natiuni, atunci nu putem sa admitem ca are dreptate dl Diacov cand sustine ca programul de deznationalizare a ramurii de rasarit a poporului roman, aplicat de Rusi de aproape 200 de ani, ar fi produs aici o natiune noua, "natiunea moldoveneasca". Deci, cu toata dragostea noastra pentru consens, cu tot respectul nostru pentru dorinta, legitima de altfel, a dlui Diacov de a identifica o "idee nationala" care sa asigure pentru secole inainte coeziunea interna a "statalitatii moldovenesti", nu putem sa-i dam dreptate calcand peste adevar si asezandu-ne in cea mai urata minciuna despre noi insine. Cel mult ce putem noi recunoaste e ca asemenea "idei nationale" nu intotdeauna reprezinta neaparat o imixtiune metropolitana, ci pot fi si produsul unui organism national bolnav, care, in disperarea de a nu-si putea depasi complexele culturale de inferioritate fata de statul-matrice, ajunge sa-si renege in fine originile etnice si substanta nationala, statuand drept normalitate insasi boala care l-a cuprins. (Ceea ce nu este neaparat cazul partidului "randunicii".) A recunoaste "specificul moldovenesc", din care se naste, iata, "natiunea moldoveneasca", la care ne indeamna dl Diacov, inseamna asadar sa recunoastem ca boala, cancerul rusificarii a produs aceasta "natiune moldoveneasca", inseamna sa punem acest diagnostic in Constitutie si sa urmam cursul de declin al subculturii in care ne desfasuram existenta de aproape 200 de ani. Solutia finala a unei asemenea dezvoltari va fi moartea, ca fiinta etnica si ca fiinta culturala. Aceasta ar fi "logica declinului" pe care ne indeamna s-o urmam dl Diacov - moartea etnica si culturala. Asta ca sa ne referim la asertiunea sa ca am "avea un viitor" ca "natiune".
"Constiinta specificului"
Din Scrisoare... se desprinde convingerea dlui Diacov ca ar exista in societate o constiinta nationala a moldovenilor foarte accentuata si categoric dominanta. Iata ce spune dumnealui: "Este incontestabil faptul ca in ultimii aproape 200 de ani populatia de pe teritoriul actualei Republici Moldova a fost pusa in situatia de a trece prin tot felul de experimente, dictate de interesele geostrategice ale marilor puteri (care alta mare putere a operat in acest teritoriu decat Imperiul Rus, ramane o enigma pe care dl Diacov nu ne-o divulga - n.n.), pomenindu-se in medii politice, economice, sociale cu totul diferite decat ale celor de peste Prut. Ele si-au lasat bineinteles amprenta asupra constiintei, mentalitatii, deprinderilor, felului nostru de a fi... Majoritatea cetatenilor statului nostru se considera moldoveni, iar entitatea "popor moldovenesc" este perceputa ca ceva firesc si INEVITABIL (subl. n.)." Dupa acest excurs istoric, care, in opinia sa, l-ar indreptati sa acrediteze linia evolutiva "ramura de rasarit a poporului roman (1812) - deznationalizare timp de 200 de ani - aparitia specificului - constiinta nationala de "popor moldovenesc" - stat independent (1991), dl Diacov revine mai la vale ca sa postuleze stupefiant: "suntem o natiune"! Apoi: "Este imposibil sa nu vezi ca in acesti ani de independenta constiinta nationala a moldovenilor a avut o evolutie constanta de a se consolida". Afirmatia ni se pare nu numai hazardata, ci si categoric infirmata de realitatile "anilor de Independenta". Daca am fi fost noi in situatia sa scriem o asemenea Scrisoare, am fi procedat cu mai multa prudenta, care este intotdeauna recomandabila in cazul cand abordezi un domeniu atat de "delicat" cum este "constiinta nationala a moldovenilor", greu masurabil, dar mai ales cand nu se opereaza cu date sociologice precise, la zi. Pe ce se bazeaza dl Diacov cand sustine ca, "constiinta specificului" ar fi dominanta? Pe nimic, acesta e raspunsul nostru, si va invitam in continuare "sa discutam deschis despre aceste situatii delicate", dupa indemnul sau.
Referendumul agrarian, asa trucat cum a fost, nu credem ca mai poate fi relevant pentru situatia de la 1999. Deci, o consideram o afirmatie tipic comunista, cand opinia ceceului era extrapolata la "intregul popor", sau in orice caz o ratacire centrista, preluata fidel din arsenalul ideologic agrarian, asa cum au fost luate si alte teze importante ce tin de ansamblul "ideologiei de stat".
Dar sa admitem, prin absurd, ca dl Diacov dispune de niste date noi, pe care noi nu le cunoastem si care ar releva o accentuare si proliferare dramatica a "constiintei specificului". In acest caz sa vina Domnia Sa cu probe statistice, socilogice: cum este structurata social aceasta "constiinta a specificului"; cum este reprezentata organizational si politic; care este rata cresterii anuale sau cincinale? Cerem afisarea acestor probe stiintifice, pentru ca existenta lor ar insemna sa contrazica actuala configuratie a Parlamentului si sa puna in evidenta un paradox greu de crezut: alegatorii au o vie constiinta "democratica si prospera", o aprofundata simtire de centru-stanga, dar voteaza totusi cu Dreapta.
O analiza lucida a votului din martie 1998 i-ar fi descoperit, din contra, dlui Diacov o crestere masiva a constiintei nationale romanesti, nu neaparat unioniste, din contul scaderii ponderii moldovenismului agrarian. Or, votul dat partidelor de dreapta, care luat impreuna este net superior celui dat centristilor, poate, iar in acest caz chiar trebuie interpretat si ca reflex al constiintei nationale romanesti active din Republica Moldova, constiinta bazata pe valorile culturale si etnice traditionale, clasice, nepervertite de "fel de fel de mutatii", ale neamului romanesc. Credem ca acestea sunt datele obiective ale problemei si de la ele ar trebui sa porneasca o analiza corecta a "constiintei specificului", concept pe care dl Diacov s-a grabit sa-l astearna sub "natiunea moldoveneasca".
De asemenea, sugeram dlui Diacov ca poate nu ar fi cu totul lipsit de importanta sa se cerceteze cu probitate sociologica si "mutatiile" ce s-au produs in constiinta publica din martie 1998 si pana acum, adica de la caderea "moldovenismului agresiv" al agrarienilor pana la instaurarea "moldovenismului luminat" al Miscarii pe care o conduce Domnia Sa. Rezultatele s-ar putea sa fie cu totul si cu totul surprinzatoare. Cert este ca, in situatia in care comunitati intregi de oameni - asa cum a relatat presa - solicita ajutorul sau protectia guvernului de la Bucuresti, acestea se identifica din punct de vedere national - si, subliniem, fara ca sa fie neaparat unioniste - cu poporul roman, iar nu cu guvernul moldovean de la Chisinau si cu atat mai putin cu guvernul rus de la Moscova.
In concluzie la "constiinta specificului", trebuie recunoscut ca teama de UNIONISM a actualei echipe de la guvernare este justificata si noi intelegem spaimele centriste. In acest sens, cu titlu de consolare, s-ar putea afirma ca, asa cum proasta guvernare a echipei Diacov-Sturza produce unionisti si imperiali, tot asa tentativele actuale ale staff-ului ideologic al curentului zis centrist de a impune "ideea nationala" a unei presupuse "natiuni moldovenesti" va produce tensiune politica, dezechilibre interetnice si destabilizare sociala.
Romanism si unionism: o confuzie acreditata voit de liderul "randunicii"
O stridenta care revine constant pe parcursul Scrisorii este confundarea, presupunem deliberata, a romanismului cu unionismul. Iata ce spune dl Diacov: "Dumneavoastra vedeti toate cauzele esecurilor noastre de la declararea Independentei incoace, precum si cauza problemelor cu care se confrunta societatea zi de zi, in lipsa constiintei nationale si a unei idei nationale care, in viziunea D-stra, ar trebui sa aiba la baza unionismul".
Confuzia pe care o acrediteaza dl Diacov intre romanism si unionism era pe cale, la inceput, sa ne faca sa-l suspectam de rea-credinta. Se pare insa ca lucrurile nu stau chiar asa, liderul "Randunicii" punand sincer un semn de egalitate intre romanism si unionism. In momente istorice mai speciale, cum a fost cel de la 1991, suprapunerea este valabila, acum insa, in vreme de pace, stabilitate si mai ales consens, aceste doua fenomene politice trebuie disociate si nuantate.
Pozitia consecventa si dominanta a FLUXULUI a fost de a sublinia caracterul romanesc al statului rezultat din prabusirea URSS in 1991, si nu negarea realitatii lui. Si daca s-a afirmat uneori ca NU AVEM STAT, aceasta se referea la ineficienta si totala incapacitate a statului de a-si proteja cetatenii si de a le crea conditii de viata. Ceea ce s-a dorit asadar a fost ca autoritatea politica si de stat sa recunoasca un adevar axiomatic: Republica Moldova este cel de-al doilea stat romanesc, care a aparut pe teritoriul rapit de URSS, in 1940, Romaniei, ca urmare a destramarii fostului imperiu sovietic, avand drept populatie majoritara si titulara ramura de rasarit a poporului roman, numita Moldova. Nu negarea, deci, a existentei acestui stat, nu "subminarea independentei si statalitatii" prin propagarea unionismului au facut obiectul preocuparilor noastre, ci cererea consecventa ca autoritatea de stat sa recunoasca adevarurile istorice, etnice si geopolitice care au stat la baza aparitiei acestui stat. De ce am insistat asupra acestor aspecte? Pentru ca, in momentul in care adevarurile respective ar fi fost recunoscute oficial si postulate constitutional, ramura de rasarit a poporului roman, Moldova, si-ar fi fost vazut prezervat viitorul sau etnic, cultural si spiritual cel putin, daca o conjunctura internationala vitrega inca mai inconjoara cu grave incertitudini viitorul sau geopolitic.
Asadar, dle Diacov, opera pe care a facut-o si o mai face FLUXUL poarta un nume simplu: dragoste de neam si de tara.
In fine, ca suntem noi unionisti sau nu suntem unionisti, nu asta conteaza si nu asta este important cu adevarat, pentru ca curentul unionist, indiferent de proportiile sale mai mari sau mai mici si in functie de succesele sau insuccesele guvernelor de la Chisinau, nu poate schimba, de unul singur, realitatile geopolitice stabilite dupa destramarea URSS. Aceste realitati, care se traduc in frontiere concrete, sunt fixate in tratate internationale. Modificarea granitelor, oricine isi da seama, inclusiv unionistii care va dau frisoane, dle Diacov, este posibila doar cu acordul marilor puteri. Important cu adevarat este ca acesti unionisti respecta normele statului de drept, nu impieteaza asupra Constitutiei si nu au in program sa schimbe prin puterea fortei actuala configuratie a frontierelor. Adica sunt niste unionisti europeni, spre deosebire de unionistii imperiali din stanga Dvs, care actioneaza politic, dar avand in spate, militar, Armata a 14-a. Important cu adevarat este ca acesti unionisti gandesc romaneste, simt romaneste, actioneaza romaneste, cu alte cuvinte sunt romani in cel mai deplin sens al cuvantului, si toate acestea le fac nu undeva in Romania, ci la ei acasa, in Republica Moldova. Ciudatenia acestor unionisti pe care Dvs ii blamati este ca sunt romani nascuti din mame moldovence. Probabil ca, de acum incolo, cat vom fi membri ai Organizatiei Natiunilor Unite, specificul acestui stat va fi ca cetatenii nascuti din moldovence se vor revendica drept romani, iar cetatenii nascuti din alte mame se vor numi sau ii veti numi moldoveni.
Cum suntem perceputi de catre "lumea externa"
Dl Diacov se refera in Scrisoarea sa si la modul cum este perceputa Republica Moldova din afara, de catre ceea ce el numeste "lumea externa". In opinia sa, faptul ca Republica Moldova a primit recunoasterea a vreo suta de tari si a devenit membru al ONU i-ar furniza argumentul ca "lumea externa" a recunoscut de fapt mai mult: existenta "natiunii moldovenesti". Ceea ce bineinteles nu este adevarat. Pentru ca "lumea externa" a luat act, in 1991, de o noua entitate politica si statala, rezultata din destramarea URSS, si a recunoscut aceasta entitate ca atare pentru a proteja in acest teritoriu democratia si drepturile omului. Deci, "recunoasterea" primita din partea "lumii externe" se refera exclusiv la aspectele politic si cel al organizarii ca stat, iar nu la cele referitoare la caracterul etnic, cultural, lingvistic si cu atat mai mult nu la istoria tinutului. Din acest punct de vedere "recunoasterea internationala" nu poate in nici un caz conferi legitimitate "natiunii moldovenesti", asa cum sustine dl Diacov in continuare: "...din punctul de vedere al dreptului international Republica Moldova este o natiune odata devenita membru al Organizatiei NATIUNILOR Unite (subl.autorului)".
Nu vom insista asupra acestui argument cu totul neserios, ci vom aduce o marturie din "lumea externa" despre felul cum sunt perceputi moldovenii. Iata ce scrie Samuel P.Huntington in celebra sa carte "Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale": "Dupa ce Moldova a devenit independenta, o data cu colapsul Uniunii Sovietice, multi gandeau la o eventuala unificare a sa cu Romania. Teama ca asa ceva ar putea sa se intample a stimulat o miscare secesionista a estului unificat al republicii, care a avut sprijinul tacit al Moscovei si pe cel activ al Armatei a 14-a ruse, ceea ce a dus la crearea unei Republici Transnistrene. Totusi, sentimentul moldovenesc de unire cu Romania a intrat in declin, IN REPLICA LA PROBLEMELE ECONOMICE ALE AMBELOR TARI SI LA PRESIUNEA ECONOMICA RUSA". Din acest text scurt al celebrului autor american, ale carui diagnostice politice, in treacat fie spus, sunt luate in calcul de catre marile cancelarii diplomatice ale lumii, se desprind trei lucruri de o deosebita importanta pentru explicarea situatiei actuale a Republicii Moldova. Primul si cel mai relevant pentru obiectul acestui articol: ceea ce Huntington numeste "sentimentul moldovenesc de unire cu Romania" inseamna in realitate "constiinta nationala romaneasca activa a moldovenilor", despre a carei existenta si proportii nu se indoieste nimeni nici la Washington, nici la Paris, nici la Berlin si cu atat mai mult la Moscova. Asta ca sa precizam dlui Diacov cum sunt "perceputi moldovenii" de catre "lumea externa". Si daca atunci acest "sentiment moldovenesc de unire cu Romania" era dominant, este greu de crezut ca acum, dupa doar cativa ani, americanii vor fi crezand despre noi ca l-am pierdut, cu alte cuvinte ca nu am mai fi ceea ce eram si ceea ce recunosteau si ei ca sunt moldovenii din Republica Moldova: ROMANI. Al doilea lucru: analistul noii ordini mondiale, cand spune ca "MULTI gandeau la o eventuala unificare a sa cu Romania", nu are in vedere atat pe cei "multi" de la noi, din Piata Marii Adunari Nationale, care MILITAU, cat pe "multi" conducatori de stat din lumea libera, care "GANDEAU". Ei, in acel moment istoric destul de precipitat si confuz, inca nu stiau pentru care directie de evolutie sa dea "lumina verde" in Republica Moldova: unificarea cu Romania, ceea ce ar fi fost solutia cea mai buna pentru Europa si stabilitatea ei, sau pentru crearea celui de al doilea stat romanesc. Textul americanului lasa sa se inteleaga prin omisiune ca atunci Occidentul nu a depasit rapid faza "gandirii", nu a reactionat cu o decizie prompta si concertata intre marile puteri, adica nu a avut o atitudine clar exprimata in raport cu destinul fostei provincii romanesti, fiind si luat prin surprindere de prabusirea spectaculoasa a fostului sau adversar, URSS. Ulterior, initiativa in regiune a fost preluata de rusi, iar Occidentul nu a mai considerat oportun sa se opuna acestora. Al treilea lucru: Huntington spune raspicat ca cei care s-au impotrivit evolutiei de unificare au fost rusii, impiedicand acest proces prin forta Armatei a 14-a si prin crearea republicii separatiste de la Tiraspol. Deci, ceea ce este important de subliniat pentru cunostinta dlui Diacov este faptul ca Occidentul, "lumea externa", cunoaste care este fiinta etnica a moldovenilor si, mai mult, nu el a fost cel care s-a impotrivit unificarii firesti a ramurii de rasarit a poporului roman cu neamul romanesc traitor in Romania.
Ceea ce ar mai fi extrem de interesant de analizat este fenomenul "declinului sentimentului moldovenesc de unire cu Romania", care s-a produs sub "PRESIUNEA ECONOMICA RUSA". Observatia americanului este de o subtilitate remarcabila, daca admitem interpretarea ca "sentimentul moldovenesc de unire" este expresia constiintei nationale romanesti ACTIVE, dar care, sub presiunea economica rusa, a intrat "in declin", adica a incetat sa mai fie orientata unionist, autoconservandu-se si ramanand fireste, la ora actuala, aceeasi constiinta nationala romaneasca in forma PASIVA. Credem ca anume aceasta constiinta nationala romaneasca, care a intrat intr-o forma pasiva de rezistenta sub presiunea factorilor externi de natura economica si, nu in ultimul rand, de natura culturala, este factorul care rastoarna injghebarile teoretice centriste despre aparitia unei noi natiuni intre Prut si Nistru - "natiunea moldoveneasca".
"Centrismul", succesorul ideologic al agrosocialismului
In doar cativa ani, moldovenismul primitiv al agrarienilor interfrontisti, care parea omniprezent si etern, a devenit inactual, anacronic si depasit din punct de vedere politic. Adica a devenit o ideologie care nu mai poate conta ca "idee nationala" si nu mai poate aduna voturi pentru a repropulsa in Parlament vreun partid. Aceeasi soarta se poate de presupus ca o va avea si "centrismul", care, desi initial nu se definise in raport cu problema nationala si se afirmase exclusiv ca un partid al reformelor economice, iata ca acum a preluat ideologema principala a PDAM - afirmarea existentei "natiunii moldovenesti".
Data fiind aceasta filiatie ideologica, nu este gresit sa afirmam ca "centrismul" se revendica din fostele disidente ale partidului agrarian si ale miscarii interfrontiste, iar oferta sa doctrinara actualizata nu este decat o forma adaptata a programului imperial de a crea din ramura de rasarit a poporului roman o noua natiune - "natiunea moldoveneasca". Aceasta idee politica poate deveni periculoasa doar in momentul in care va fi insusita de forte din afara Republicii Moldova, asa cum s-a mai intamplat in istorie. Si cand zicem insusita, avem in vedere in primul rand sprijinirea sa pe plan intern, din punct de vedere economic si financiar, iar in al doilea rand - pe plan extern, prin promovarea si afirmarea sa in cancelariile europene si in organizatiile internationale.
Intrebarea care se pune, in sfarsit, este de ce are nevoie "centrismul", anume in acest moment, de o ideologie de stat, de o "idee nationala"? Doar, din punct de vedere politic, nimic nu ameninta "statalitatea si independenta". Parerea noastra este ca de aceasta "idee" sau noua ideologie nu are nevoie atat BpMDP, cat forte din afara tarii, care vor sa rezolve definitiv "problema romanismului" in Republica Moldova, si nu a unionismului, cum afirma dl Diacov, daca se poate declarandu-l in afara legii sau cel putin categorisindu-l "politic incorect". Odata "rezolvata" aceasta problema, nu se va mai putea vorbi despre o amplificare in viitor a constiintei nationale romanesti si, deci, despre o "baza democratica" a reunificarii celor doua state romanesti in acest viitor ipotetic.
Pe de alta parte, "centrismul" ar avea nevoie de o "idee nationala" si pentru a acoperi insuccesele guvernarii sale. Cand inconsistenta ofertei politice a "centrismului" nu a mai putut fi acoperita, liderii acestuia au inceput sa caute febril modalitati de salvare a lui, mai cu seama printr-un proces de "autohtonizare" si slobozire a "radacinilor nationale". Cred ca anume astfel a aparut ideea de a cocheta cu ideile romanismului, de a-si insusi unele dintre ele, inclusiv recunoasterea in declaratii publice a faptului ca moldovenii vorbesc limba romana, si nu "moldoveneasca". Ceea ce trebuie remarcat aici este ca recunoasterea a venit tardiv, de aceea este greu de spus daca mai poate salva ceva din obrazul noilor patrioti ai limbii romane. In orice caz, pentru noi este limpede ca nu grija fata de limba romana ii anima pe cei de la BpMDP, ci viitoarele alegeri parlamentare si prezidentiale.
Parintele Vasile Petrache a plecat la Domnul
CUM SE INFAPTUIESTE JUSTITIA IN R.MOLDOVA
Corul din biserica il ajuta pe crestin sa-si faca rugaciunea mai fierbinte
Ziua orasului Chisinau - o sarbatoare ce urmeaza tipicul comunist
Parintele Vasile Petrache a plecat la Domnul
Nascut in 1928, in Cerlina, Soroca; doctor in teologie; din 1947, casatorit cu dna Maria; au 4 fiice. Pana la 30 septembrie 1999, paroh al Bisericii "Sf.Nicolae" din Chisinau.
Ieri a incetat sa bata inima obosita de griji a parintelui Vasile Petrache. Suntem alaturi de familia indoliata, de toti crestinii carora, mereu, parintele le-a daruit din lumina Domnului.
Dumnezeu sa Va odihneasca in pace, parinte...
"Cei care nu inteleg Biblia sunt orbi la ochii mintii
(Fragmente din ultima "Cafea de vineri" la FLUX cu parintele Vasile Petrache)
- Cele mai grele pacate marturisite de crestini, care sunt?
- Astazi se fac mari faradelegi. La noi, in biserica, insa, niste sarmani oameni se frasuie pentru ca au mancat in post ceva de frupt. Eu le-as pune un blid cu mancare oprita, dar sa-mi scoata la suprafata si pentru totdeauna din inima ce-au facut rau atunci cand au parasit copilul abia nascut sau atunci cand l-au omorat inainte de nastere. Le-as spune sa lase fumatul, betia, narcomania.
- Omul simte cand este auzit de Dumnezeu?
- Omul simte ca e auzit. Pentru darul primit de la Dumnezeu, el nu poate tacea. Este gata sa spuna tuturor cat de mult l-a ajutat Domnul si ii indeamna pe oameni sa mearga la biserica, sa-si marturiseasca pacatele, sa se roage...
- Este adevarat ca se apropie sfarsitul lumii?
- Nu am nici un drept sa zic ca se apropie. Le amintesc oamenilor doar ceea ce este scris in Sf. Evanghelie: cand va veni Dumnezeu a doua oara sa judece viii si mortii, va fi un cer nou si un pamant nou. Vor fi cutremure, razboaie, boli, oameni rai. Sunt niste semne ca se apropie, dar ziua, ceasul, nu le stie nimeni, nici ingerii din cer nu le stiu.
- Va temeti de moarte?
- Eu, nu. Ca om de rand ma gandesc sa nu ma chinuiesc si sa nu se chinuiasca cineva cu mine".
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
CUM SE INFAPTUIESTE JUSTITIA IN R.MOLDOVA
Un profesor universitar a fost declarat nevinovat si eliberat din inchisoare
Un profesor a fost invinuit de luare de mita si condamnat la 3 ani privatiune de libertate. Dupa ce a stat un an la inchisoare, Curtea Suprema de Justitie a decis anularea sentintei, din cauza lipsei dovezilor de crima. In doi ani de lupta pentru dreptate, el s-a ales cu sanatatea ruinata, fiind parasit de cei dragi.
Alina Radu, FLUX
Cu doi ani in urma, la Judecatoria Sectorului Rascani a fost examinat cazul profesorului Valeriu Munteanu de la Universitatea Tehnica din Chisinau. Atunci instanta a stabilit ca Valeriu Munteanu, lucrand in calitate de lector superior la catedra "Transport auto", a extorcat mita de la studenti "pentru aprecierea cu note pozitive in timpul sustinerii la examenul "Echipament electric".
S-a stabilit ca toate relatiile "datatorilor de mita" cu Valeriu Munteanu se faceau prin studentul Tapu V. Acesta a declarat la judecata ca a fost intermediar in aceasta afacere si a luat de la 10 studenti in timpul sesiunilor cate 60-100 lei pentru un examen, pe care i-a transmis profesorului.
Judecata a calificat actiunile lui Munteanu in baza art.187 al.2 al CP drept "luare a mitei de catre o persoana cu functie de raspundere", condamnandu-l la 3 ani privatiune de libertate.
Sentinta a fost atacata in Tribunalul Chisinau. Colegiul penal al Tribunalului Chisinau a admis apelul lui Valeriu Munteanu, casand sentinta Judecatoriei Rascani. A fost pronuntata o noua hotarare: Valeriu Munteanu a fost amendat cu 1000 salarii minime (18.000 lei) si eliberat din detentie.
Decizia Tribunalului a fost din nou atacata de catre Procuratura Chisinau in Curtea de Apel. Curtea de Apel a revenit la pedeapsa cu inchisoarea. Din inchisoare Valeriu Munteanu a atacat decizia Curtii de Apel in ultima instanta - Curtea Suprema de Justitie. El a sustinut in instanta de judecata ca nu-si recunoaste vina si ca i-a fost inscenat in mod premeditat un caz de mituire. Astfel, el a declarat ca la 3 aprilie 1996, ziua in care a fost arestat Valeriu Munteanu, a fost lansat un zvon ca blocul de studii este minat. Munteanu si-a schimbat haina si a iesit afara. Pe hol a fost retinut de lucratorii politiei economice, care i-au facut perchezitie. In unul din buzunare au fost gasiti 100 de lei marcati, dar pe mainile lui nu au fost gasite urme de vopsea de marcaj.
El a stat un an la inchisoare, dupa care, la 20 iulie curent, Curtea Suprema de Justitie a stabilit eliberarea lui Valeriu Munteanu de la inchisoare "in baza lipsei probelor care ar dovedi crima".
Fratele lui Valeriu, plasticianul Gheorghe Munteanu, ne-a spus ca acest adevar s-a pronuntat in instanta de judecata prea tarziu. Fostul profesor universitar a implinit recent 61 de ani, varsta la care toate succesele sale profesionale si bunastarea familiala au fost echivalate cu zero. Dupa doi ani de lupta in instantele judiciare si perioada traita in calvarul penitenciarului nr.3, el are o sanatate absolut degradata. Bugetul familiei a fost stors pentru achitarea avocatilor, iar prietenii i-au intors spatele. Gheorghe Munteanu ne-a mai spus ca, la eliberarea din penitenciar, fostul profesor universitar a primit doar o "spravka" scrisa in limba rusa, care dovedeste ca a fost detinut fara vina. Desi CSJ i-a facut dreptate, nimeni nu-i va mai putea compensa daunele morale ce i-au fost aduse in ultimii ani.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Corul din biserica il ajuta pe crestin sa-si faca rugaciunea mai fierbinte
Acum 10 ani, coristii de la Biserica "Sf. Nicolae" cantau clandestin, in apartamentele lor, in asteptarea timpurilor mai bune
Fiind primul cor bisericesc profesionist de la noi, corul Bisericii "Sfantul Nicolae" are o istorie neobisnuita. Pana a deveni cunoscut si popular, el a trecut prin multe incercari, necunoscute crestinilor care ii admira "vocea" in timpul slujbelor religioase.
In 1980, cand credinta mai era prigonita, parohul Bisericii "Sf. Vineri", parintele Vasile Petrache, actualmente paroh la "Sf. Nicolae", a decis sa-i incredinteze infiintarea unui cor bisericesc fiicei sale, Nona Borsevschi, pe atunci studenta la Conservator. Astazi, Nona Borsevschi isi aminteste ca sarcina pusa de parinte pe umerii ei a costat-o eforturi extraordinare: din cauza fricii, tinerii cu studii muzicale nu indrazneau sa treaca pragul bisericilor. Cu toate acestea, timp de doi ani, Nona a reusit sa adune cel mai mare cor bisericesc din Chisinau, format din 35 de coristi, toti muzicieni de meserie, de la Teatrul de Opera si Balet, Capela Corala "Doina", profesori si studenti de la Conservator si scoli de muzica, lucratori de la Radio si Televiziune. Pentru a avea siguranta ca nimeni nu va indrazni sa scoata corul din biserica, Nona Borsevschi a urmat cursurile de regenti de la vestita Academie teologica din Zagorsk, Rusia.
Dar nu a fost sa fie. "In 1988, cand Serapion a fost numit Mitropolit al Moldovei, primul lucru pe care l-a facut in aceasta inalta functie a fost sa loveasca in Biserica "Sf. Vineri", etichetand-o drept "cnezat romanesc", povesteste Nona Borsevschi. Atunci, parintele Petrache a fost scos din parohie, iar corului i s-a interzis sa mai cante in locasul sfant. Insa colectivul nu s-a destramat. Pe parcursul unui an, coristii s-au intalnit clandestin, continuand sa faca repetitii in apartamentele lor si asteptand vremuri mai bune.
Noul mitropolit Vladimir le-a dat, intr-adevar, binecuvantarea de a se instala in Catedrala "Nasterea Domnului", unde au cantat timp de doi ani. Tot in acea perioada, s-a alaturat corului prima doamna a scenei lirice de la noi, soprana Maria Biesu, care i-a ramas fidela pana in prezent.
Din 1991, odata cu redeschiderea Bisericii "Sf. Nicolae", corul s-a mutat acolo. Pe parcursul anilor, Nona Borsevschi a reusit sa pastreze aceeasi componenta, improspatand contingentul cu "ramurele tinere", care sunt copiii coristilor. Astazi regenta se intristeaza cand aude ca lumea vine la biserica doar pentru ca sa-i auda pe discipolii sai. Ea crede ca scopul corului este sa ajute crestinul care sta in genunchi in biserica sa se apropie mai mult de Dumnezeu, fara ca sa-l sustraga.
Corul de la "Sf.Nicolae" este apreciat ca unul dintre cele mai bune coruri bisericesti din republica. El a cutreierat intreaga Romanie, a cantat in toate manastirile de dincolo de Prut. In 1994, corul a avut marea onoare sa slujeasca cu Preafericitul Teoctist, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Anul trecut, Patriarhul Teoctist a distins corul, in persoana regentei, cu gradatia "Crucea patriarhala pentru mireni". Nona Borsevschi este unica doamna de pe taramul bisericesc de la noi care s-a invrednicit de aceasta inalta distinctie. De asemenea, corul a participat la sfanta liturghie savarsita la Chisinau de Preafericitul Alexei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a decorat-o pe doamna Borsevschi cu medalia "Sf. Serghi Radonejski".
Silvia Bogdanas, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Ziua orasului Chisinau - o sarbatoare ce urmeaza tipicul comunist
Anul 2000 este un an jubiliar pentru intreaga crestinatate si nutrim speranta ca orasul Chisinau nu va intra in noul mileniu fara aura aripii protectoare
Protoiereul Ioan Ciuntu,
parohul Bisericii "Sf.Teodora de la Sihla", consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei
Fiecare om, de la nasterea prin botez, vine cu un inger pazitor. Mai apoi, la taina cununiei, asupra tinerilor coboara, odata cu binecuvantarea bisericii, ingerul pazitor si ocrotitor al casei. In statele vecine crestine, observam ca si fiecare localitate, fie sat, fie oras, are ingerul sau pazitor.
Cat de frumos este Iasul in ziua de cinstire a hramului orasului, cand lume de pe lume vine sa se inchine, in Catedrala Mitropolitana, la moastele Sfintei Parascheva! Cat de frumoasa e Suceava, in zi de sarbatoare, a carei hram este Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava! Si la noi, in Basarabia, se cinsteste din mosi-stramosi hramul casei, al satului, al orasului. Chiar si in perioada ateista, in pofida tuturor persecutiilor comuniste, oamenii de buna credinta sarbatoreau cu drag aceste zile de hram.
Astazi, cand toate satele si orasele din republica sarbatoresc, fiecare in parte, hramul ingerului pazitor, orasul Chisinau continua sa se afle ca intr-un pustiu, fara Cer si Soare, sarbatorind doar Ziua Orasului in prima zi de Duminica a lunii octombrie - o zi festiva, organizata dupa tipicul comunist.
Care este istoria acestei sarbatori? De ce anume in prima Duminica, iar nu in a doua sau in a treia?.. Daca in zilele hramului, care sunt zile deosebite, oamenii merg la Biserica si se roaga pentru linistea si pacea localitatii lor, la Chisinau lumea se aduna in piata, unde petrece, veselindu-se. In loc sa se imbrace in haina Harului Divin, sa comemoreze sfantul randuit ca inger pazitor, orasul se transforma intr-un mare "talcioc".
Suntem la sfarsitul mileniului. Anul 2000 este un an jubiliar pentru intreaga crestinatate si nutrim speranta ca orasul nostru nu va intra intr-un nou mileniu fara aura aripii protectoare. Mai mult decat atat, venim cu un apel catre ierarhia bisericeasca si catre persoanele de stat abilitate de a revedea istoria si de a chema puterea ingerului pazitor si asupra noastra.
Secolele grele de urmarire a crestinilor au nascut martiri intru credinta si, respectiv, noi sarbatori intru amintirea lor, pentru a nu putea uita niciodata inaltele sacrificii si jertfele aduse de catre acesti oameni pe Altarul Crestinatatii, ramanand pentru noi un viu exemplu de daruire si dragoste. Neamul romanesc a nascut si el fiice si fii destoinici, care la ceasul de nevointa au suferit in numele Adevarului, au dus o viata dreapta, ridicandu-se la rangul de sfinti: Sfantul Ioan Valahul, Sf. Iosif cel Nou de la Partos, Sf. Mitropoliti Iorest si Sava, Sf. Cuviosi Visarion Sarai si Sofronie de la Cioara si Oprea Nicolae, Sf. Calinic de la Cernica, Sf. Teodora de la Sihla.
Aparitia si respectarea zilelor de sarbatoare nu este deloc intamplatoare. Dimpotriva, acestea sunt rezultatul unei mari necesitati, ce are menirea de a ne tine intr-o legatura perfecta cu mosii si stramosii nostri. Ele au o istorie egala ca vechime cu cea a omenirii. Pentru prima data, insa, Sarbatoarea L-a odihnit pe Dumnezeu, obosit fiind de atata munca, dar oprit intr-o admiratie pentru lucrarea Sa. Inca de la facerea lumii oamenii ascultau de porunca lui Dumnezeu si se odihneau (fizic) in zilele numite sarbatoare. In zilele "randuite" crestinii merg la Biserica pentru a se "intalni cu ingerii, cu Sfanta Scriptura si invatatura crestina", pentru a primi in dar acea desfatare sufleteasca de care au nevoie.
ANUL EMINESCU declarat de Parlament
Opera ramane un muzeu al muzicii
ANUL EMINESCU declarat de Parlament
Ieri, 30 septembrie, in cadrul sedintei in plen, Parlamentul a votat (cu exceptia majoritatii comunistilor) declararea anului 2000 drept ANUL EMINESCU. Aceasta decizie legifereaza sarbatorirea celei de-a 150-a aniversari de la nasterea lui Eminescu la nivel de stat.
Initiativa legislativa apartine acad. Mihai Cimpoi, presedinte al Uniunii Scriitorilor, si a intrunit avize pozitive din partea Guvernului si a ministerelor de resort. Printr-o hotarare, se vor aloca mijloace bugetare pentru organizarea unei seri omagiale la Palatul National, precum si a unor expozitii, concerte, lansari de carte in toata republica.
Nicolae Roibu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Opera ramane un muzeu al muzicii
Tatiana Lisnic este o tanara soprana, detinatoare a Marelui premiu al Concursului international de canto "Hariclea Darclee" din Braila. Tatiana este originara din Cobalnea, Soldanesti, si si-a facut studiile de dirijat coral si de canto la Colegiul republican de muzica "Stefan Neaga". Publicului de la Chisinau Tatiana Lisnic ii este cunoscuta ca solista a orchestrei prezidentiale, ca detinatoare a premiului special de canto academic al Uniunii Compozitorilor si ca interpreta a rolului Mirei din opera "Mesterul Manole" de Sigismund Toduta, in regia lui Alexandru Farcas. In acest an a absolvit Academia de Muzica "Gh. Dima" din Cluj, clasa lui Mircea Rosu Sanpetrean.
- Cum s-a incadrat o basarabeanca in mediul muzical de la Cluj?
- Pentru inceput mi-a fost greu. Nu aveam pregatire, nu vorbeam ca si ei. Dar, am tras tare si o spun ca se poate face carte acolo. Exista o deosebire mare intre ceea ce se invata si se canta la Chisinau si la Cluj. La noi sunt foarte multe talente, dar care, din pacate, nu sunt ajutate si promovate. La Chisinau nu se invata limbi straine, nu zic, limba rusa este frumoasa, dar ea incurca la interpretarea muzicii italiene sau franceze. Este greu sa revii de la dictiunea italiana, spre exemplu, la cea ruseasca.
- Stim ca ai incercat intai la facultate la Chisinau...
- La Colegiul "St. Neaga" am avut cursuri facultative de canto, de aceea, depunand actele la Conservator mi s-a propus un contract. Nu am avut bani sa-mi platesc studiile si am hotarat sa plec la invatatura in Romania. Nu am fost entuziasmata, insa am prins la curaj si am mers. Da, era un alt ritm, o alta limba, o alta lume chiar. Spre deosebire de viata muzicala de la noi, la Cluj, inclusiv la Academia de muzica "Gh. Dima" exista activitate. Studentii-solisti activeaza alaturi de instrumentisti si cantareti intr-o opera pusa de rectorul Academiei. Astfel, toti suntem incadrati la o opera pe care o repetam de la cap la coada. Nu exista invidie, colegii sunt in relatii calde. La Cluj se lucreaza foarte mult, se schimba repertoriul si pe deasupra la toate, Clujul este un vechi centru cultural al Romaniei.
- Publicul de la Chisinau te-a admirat acum un an in opera "Mesterul Manole", o productie a Academiei si Operei Romane din Cluj. Jertfa Mirei exprima si dramatismul actului de creatie?
- A fost greu sa interpretez rolul Mirei; in el este ascunsa o intreaga filozofie. Mira nu este numai femeia tanara, dragalasa. Este si patima omului pentru zamislire, lupta pentru a cuceri eternitatea prin propria-ti forta creatoare. Rolul este plin de suavitate, dar si de dramatism in acelasi timp si numai ea, Mira, a vrut sa stie de frumusetea si trainicia operei de arta. Metafora manastire-femeie consuma intreaga fiinta intr-o pasiune nesupusa nici unei operatii de teama puterii divine.
- In care roluri ai mai jucat?
- La Opera din Cluj am interpretat rolul Metei din "Volumete", apoi am cantat in "Nunta lui Figaro" si am avut rolul pajului Cherubino, un tip simpatic care incurca itele pe acolo. In premiera mondiala, am cantat in "Idomeneo" de Mozart, eu fiind in rolul printesei Ilia. "Idomeneo" ca si celelalte opere ale lui Mozart au fost cantate de-a lungul timpului mai putin decat celelalte capodopere. In ultimele doua decenii se observa o adevarata renastere a operelor mozartiene, "Idomeneo" fiind unul din titlurile cele mai tentante pentru teatru si public, in special, pentru tenorii Luciano Pavarotti si Placido Domingo care au incercat rolul regelui Cretei.
- Prin repetitii ridici opera la potentialul suprem al cantului. Ce opera, spectacol ar corespunde cu cea mai mare emotie artistica pentru tine?
- Pentru un cantaret conteaza si emotia pe care o traieste publicul. Mi-as dori sa cant Margareta din "Faust" de Gounot, s-o interpretez pe Mimi din "La boema" de Puccini. Visez si la o Tatiana din "Evgheni Oneghin".
- Ai venit acasa pentru cateva zile. Ti-ai facut actele pentru plecarea ta in Austria.
- Am participat la o auditie. Din 150 de persoane au fost selectate trei care vor beneficia, timp de un an de zile, de bursa "Herbert von Karajan". Este vorba despre un stagiu la Opera din Viena. Acolo voi canta mai mult din repertoriul german, din Mozart, Wagner. Pana la Viena, voi fi la Paris, unde voi canta la Opera.
- Daca ti s-ar propune sa canti la Chisinau, ai accepta?
- Bineinteles, as accepta sa vin, dar nu sa ma angajez. Nu ma simt deloc bine atunci cand nu lucrez, imi place sa fiu mereu in miscare, sa am ceva nou de interpretat. La Chisinau, din pacate, avem voci care nu si-au schimbat repertoriul de cativa ani.
- Care sunt tendintele de interpretare in actuala muzica vocala academica?
- Astazi, depinde foarte mult de fidelitatea fata de compozitie, fata de compozitor, apoi conteaza si muzicalitatea, interpretarea si calitatile vocii fiecarui artist liric. Exista opere cu o interpretare sofisticata, dar si simpla in acelasi timp. Acum se canta si muzica clasica, si preclasica, si din romantism, chiar muzica contemporana. Am interpretat alaturi de marea soprana a Romaniei, Mariana Nicolesco, pentru prima data "Recviem" de Crzysztof Penderecki, o muzica moderna, bisericeasca. Exista si arii din clasicism si modernism de dificultate mare. Opera moderna este si mai complicat de interpretat. In general, opera ramane un muzeu al muzicii. Ma bucur ca publicul din Romania este foarte interesat de muzica, este primitor si cunoscator de materie.
Interviu realizat de Rodica Trofimov, FLUX
Oamenii nu pot aluneca la nesfarsit in hau
Irene Kohlhaas: Cred ca Republica Moldova va reusi sa depaseasca criza economica si sa devina o tara intr-adevar europeana
FISIER BIOGRAFIC
Irene Kohlhaas s-a nascut la 29 iulie 1944 in landul Baden-Wuerttemberg din Germania de Vest. Absolventa a unui liceu catolic din Stuttgart, a facut studii de limba franceza si italiana la universitatile din Tubingen, Freiburg si Munchen. A fost prim-secretar politic la Ambasada Germaniei la Londra si atasat cultural la ambasadele din Lisabona si New-York. Din aprilie 1996 este primul ambasador al Republicii Federale Germania in Republica Moldova. Vorbeste fluent franceza si italiana si limbile tuturor tarilor in care a lucrat. Are o fetita de trei ani.
- Excelenta Voastra, doamna ambasadoare Irene Kohlhaas, cum va simtiti in Republica Moldova?
- Ma simt bine, aceasta si pentru faptul ca-mi aminteste de copilarie. M-am nascut in ultimul an al razboiului, intr-un sat din Germania, unde am trait pana la varsta de 6 ani. Simpatia mea pentru Moldova vine si din aceasta perioada a vietii mele la sat. Nu in satul de azi, modern, din Germania, dar in acel sat cu gaste, cu vaci si cai... Am avut si noi vaca acasa, iar cei cativa cai din sat erau arendati, pe rand, pentru perioada recoltei...
- Cand ati hotarat sa deveniti diplomat?
- Ideea am avut-o la varsta de 16 ani, dar am realizat-o foarte tarziu. Mai intai, in 1950, am plecat cu parintii la Stuttgart, unde am absolvit scoala elementara si, apoi, un liceu catolic, cu instruire religioasa. Cred ca a fost un liceu bun, chiar daca in acel timp noi, elevii, contestam un asemenea model de educatie. A fost un liceu pentru fete, de care astazi nu mai exista; astazi scolile sunt mixte si consider ca asa e mai bine.
Dupa absolvirea liceului am plecat, pentru un an, in Franta, unde am invatat limba franceza, o limba care m-a fascinat intotdeauna. Acel an a fost decisiv pentru mine, el oferindu-mi deschiderea pentru cultura franceza. Cand am revenit acasa, am studiat la Tubingen, la Freiburg si la Munchen limba si literatura germana si franceza. Chiar daca nu mi-am dorit acest lucru, am lucrat cativa ani profesoara, alti cativa ani traducator liber pentru franceza-italiana si abia dupa aceasta am dat concurs pentru Ministerul de Externe.
Nu sunt feminista in sensul militant al cuvantului, dar multe lucruri in viata mea demonstreaza ca conditia de femeie mi-a influentat deciziile. Cred ca am intrat la MAE atat de tarziu, pentru ca niciodata nu am crezut ca sunt capabila de asa ceva. Consideram ca la Externe pot lucra numai oameni cu o formatiune deosebita. Astazi, dupa 20 de ani lucrati acolo, stiu ca este o institutie ca toate institutiile, cu regulile sale si cu birocratia care administreaza un lucru foarte interesant, care imi place. Dar, la timpul meu, decizia mea inca mai parea un lucru destul de extravagant pentru o femeie.
- Cine au fost parintii dumneavoastra?
- Tatal meu a fost avocat, mama - casnica. Tata a murit acum patru ani, la varsta de 96 de ani. A trait cu mama mai mult de sase decenii si, atunci cand el a disparut, ea a suportat foarte greu aceasta lovitura. A facut o hemoragie cerebrala si acum se afla intr-un azil pentru batrani. Mai am un frate, mai mare cu cinci ani decat mine, care este si el avocat, ca tata, si locuieste la Stuttgart.
- Prin Chisinau se vorbeste ca mandatul dumneavoastra a expirat deja si ca in curand ne veti parasi. Este adevarat?
- Nu pot sa va raspund exact, pentru ca nu stiu nici eu. Este adevarat ca, dupa trei sau patru ani, conform principiului de rotatie a cadrelor, misiunea unui diplomat se incheie. Deocamdata, insa, nu am instructiuni clare in acest sens.
...Noi nu putem nici sa dorim, nici sa nu dorim unirea celor doua state romanesti: Moldova va decide in aceasta chestiune si noi vom respecta decizia ei
- Ce stiati despre R. Moldova cand ati venit aici?
- Putin de tot. Stiam cate ceva de la fostul ambasador al R. Moldova in Germania, dl Alexandru Buruian, cu care m-am intalnit de mai multe ori inainte de a veni incoace. Mai stiam ca R. Moldova este identica cu fosta Basarabie, unde au trait multi germani, care au plecat in '40.
- Germania este una dintre primele tari care a recunoscut independenta R. Moldova. Care au fost motivatiile acestui act si ce interese are Germania in acest spatiu?
- Germania a recunoscut R. Moldova tinand cont de principiile recunoasterii dreptului poporului moldovean la autodeterminare politica. Dar Germania a recunoscut foarte devreme toate tarile fostei URSS, deoarece am considerat ca desprinderea lor a fost expresia vointei de suveranitate si independenta a acestor popoare. Cat priveste interesele Germaniei... ele exista in sensul continuarii interesului initial si principal - de a sustine suveranitatea si integritatea teritoriala a R. Moldova. Si, pentru ca este insuficient sa spui ca pledezi pentru suveranitatea R. Moldova, fara a avea vreun contact cu ea, si pentru a institui si a consolida relatiile bilaterale dintre statele noastre, am deschis ambasada la Chisinau.
De asemenea, cred ca nu putem vorbi de interesele doar ale actualului guvern german, ci de interese de o perspectiva mai lunga. Germania a avut frontiera directa cu fostul bloc sovietic si, atunci cand zidul berlinez a cazut, a crescut si interesul pentru tarile fostului bloc sovietic, pentru ca aceasta frontiera sa se deschida.
- Dar in '39, prin Pactul secret Ribbentrop-Molotov, Germania isi manifesta dezinteresul fata de Basarabia si-i dadea mana libera lui Stalin. Interesul de astazi vine ca o compensare a dezinteresului de atunci?
- Nu cred ca e asa. In primul rand, nu suntem continuatori ai guvernului german din '39-40. Sigur ca anumite aspecte ale politici externe a Germaniei tin de aceasta dorinta de a compensa, cum se intampla in relatia cu Israelul, de exemplu. Dar nu cred ca situatia R. Moldova poate fi comparata cu cea a Israelului. La un moment dat, poate sa para ca, intr-adevar, faptul ca Tarile Baltice si Basarabia au fost date sub dominatia sovietica a constituit un motiv de recunoastere imediata a independentei lor. Dar acest motiv nu a fost unul prioritar si sa spui ca este exclusiv o compensare nu ar fi corect.
- Cum ar privi Germania la unificarea celor doua state romanesti, urmand modelul german?
- Cred ca nu putem face o astfel de paralela, pentru ca exista o mare deosebire aici. In Germania nu a existat o decizie democratica de a constitui doua state germane. Germania Democratica nu a votat pentru suveranitatea sa, pe cand parlamentul R. Moldova a facut-o in 1991. Si nu cred ca, pe moment, majoritatea poporului R. Moldova este pentru o unire cu Romania. Atunci cand R. Moldova a devenit independenta, ea a devenit independenta si fata de Romania.
- Dar se vehiculeaza mult ideea ca anume supraputerile, printre care este si Germania, nu doresc aceasta unire.
- Noi nu vrem sa fim o supraputere, chiar daca, dupa unificare, am devenit o tara cu o populatie mare in Europa. Pentru noi este important sa fim un membru cu drepturi egale al Comunitatii Europene. In ceea ce priveste unirea celor doua state romanesti, noi nu putem nici s-o dorim, nici sa n-o dorim. Moldova va decide in aceasta chestiune si noi vom respecta decizia ei. Cu conditia ca ea sa fie luata intr-un mod democratic. Deocamdata, insa, imi pare o chestiune teoretica.
...Cred ca astazi nimeni nu stie unde se opreste Europa...
- Exista doua concepte pe baza carora se uneste Europa: cel al statelor-natiune si cel al descentralizarii si regionalizarii. Cum credeti, pentru ce model ar opta Germania, ca stat federal?
- Cred ca actualul model de unificare a Europei este modelul statelor-natiune, natiunile transmitand tot mai multe din competentele lor Comunitatii.
Astazi, viitorul Comunitatii Europene mi se pare mai deschis decat acum trei-patru ani, tot mai multe tari dorind sa adere la ea. A devenit evident ca Comunitatea trebuie sa inceapa cautarea unor noi solutii pentru aceasta dorinta manifesta de aderare, deoarece este insuficient sa spui ca vrem sa ne extindem pana la un numar anumit de tari si atat. Cred ca conflictul din Kosovo a demonstrat ca Comunitatea este un factor stabilizator in Europa si ca ea trebuie sa se gandeasca la modalitatile de integrare a tarilor mai slabe economic si politic.
- De la Chisinau, cum se vad sansele R. Moldova de integrare in Comunitatea Europeana?
- Chiar zilele acestea, la sedinta Comitetului pentru Cooperare a R. Moldova cu Comunitatea Europeana, s-au discutat chestiuni foarte concrete care tin, in primul rand, de aspectul economic si care sunt destinate sa apropie sistemele. Cred ca, mai intai, este necesara stabilizarea acestei colaborari economice.
- Din punct de vedere geopolitic, cum credeti, frontierele Comunitatii Europene au fost deja trasate?
- Nu, categoric nu. Constituirea Comunitatii Europene este un proces care mai continua si discutiile vizavi de acest proces nu s-au incheiat inca. Cred ca astazi nimeni nu stie unde se opreste Europa.
- Cum apreciati cooperarea economica intre R. Moldova si Germania?
- In prezent, R. Moldova este intr-o situatie dificila, care a afectat si relatiile economice cu Germania: atat importurile, cat si exporturile au scazut. Dar cred ca acesta e un fenomen de moment - cam lung, ce-i drept - si acum este important sa atragem cat mai multi investitori si germani, si din alte tari. Totodata, cred ca trebuie ameliorate conditiile pentru acesti investitori, pentru ca cei care vin astazi in R. Moldova continua sa se ciocneasca de foarte multe probleme. La nivel de varfuri exista buna intentie, dar la nivel administrativ si birocratic, de multe ori, ei sunt impiedicati sa lucreze, de exemplu, de numeroasele inspectii si controale, din cauza carora viata si activitatea lor aici devine grea. Si efectele, desigur, sunt cele mai negative.
...La noi, cand vorbim de coruptie, vorbim de cazuri mari, la nivel cotidian coruptia in Germania nu exista...
- Ce impact are coruptia existenta in R. Moldova asupra acestor investitori?
- Desigur ca are un impact negativ, dar coruptia este un fenomen ce caracterizeaza toate tarile fostei URSS. Nu este o caracteristica a poporului moldovenesc, ci un rezultat al situatiei financiare foarte proaste a lui. Este aproape imposibil ca un angajat al Vamii, care nu a primit leafa de jumatate de an si are sotie si trei copii acasa, sa fie incoruptibil.
- In Germania exista fenomenul coruptiei?
- Exista, dar nu la nivelul micului functionar. La noi, cand vorbim de coruptie, vorbim de cazuri mari, cum este, de exemplu, un caz foarte discutat in ultimul timp, despre vanzarea unor tancuri in Arabia Saudita prin anii 60-70. Un export care, teoretic, ar fi trebuit sa fie imposibil, s-a produs pentru ca cineva a fost platit cu 30 de milioane de marci. Dar cred ca la nivel cotidian coruptia in Germania nu exista.
- In ce consta marea enigma a poporului german care, dupa 1945, a gasit puteri sa renasca si sa construiasca o tara care a ajuns una dintre primele puteri ale lumii? Este vorba de niste resurse umane speciale?
- E o intrebare care mi s-a pus nu o data. Cred ca este o combinatie de mai multi factori, si nu doar aceea ca germanii ar avea ceva special. Iar faptul ca tara lor a fost distrusa complet nu le-a lasat germanilor o alta alternativa. Trebuia sa mearga inainte. Nu putem face abstractie, aici, nici de ajutorul politic si material considerabil pe care Germania Occidentala l-a primit de la fostii dusmani in razboi - statele occidentale. Cred ca cele doua sisteme incompatibile - Estul si Vestul, capitalismul si socialismul - s-au lansat intr-o competitie anume pe teritoriul celor doua Germanii.
Sfarsitul razboiului, de asemenea, pentru Germania a fost nu numai un inceput economic, ci si unul politic, dupa experienta dezastruoasa a nazismului. Si acest dezastru economic si spiritual a facut ca lumea sa se concentreze pentru a crea ceva nou.
- Cat de real este pericolul renasterii nazismului in Germania?
- Sunt grupuri de nazisti, care desfasoara diverse manifestari, se intampla conflicte cu strainii stabiliti in Germania, dar eu cred ca membrii acestor grupuri reprezinta o minoritate, la fel cum exista partasi de-ai lor in SUA, in Tarile Scandinave sau in Marea Britanie.
- Ce v-ati propus sa realizati la Chisinau si ce ati reusit sa faceti?
- Vad rolul meu ca cel al unui intermediar intre statele noastre. Incerc sa facilitez venirea in R. Moldova a oamenilor de afaceri germani, a investitorilor. Ma straduiesc sa facilitez contactele politice si cele culturale.
- Ce este GTZ?
- Este o agentie statala germana, care se ocupa de cooperare si de asistenta tehnica si este finantata de statul german. La Chisinau exista un birou al GTZ-ului. Din pacate, el opereaza cu sume foarte limitate de bani. Anul trecut au fost alocate pentru biroul de la Chisinau doua milioane de marci, iar in acest an cred ca va fi doar un milion. Cu toate acestea, este imbucurator faptul ca lucrul GTZ-ului este bine vazut de guvernul moldovean. Printre realizarile GTZ-ului este sustinerea pregatirii Codului civil. De asemenea, biroul a avut un proiect de consultanta privind legislatia economica, sustine Agentia "Pro-comert", care se ocupa de exportul moldovenesc. Mai avem un proiect in domeniul financiar rural, pentru micii antreprenori din satele Moldovei, precum si un proiect de consultanta in sectorul finantelor publice.
- Totusi, sunt mult mai multe proiecte americane in R. Moldova si atat de putine proiecte germane...
- Este o realitate pe care o regret. Raspunsul ar fi ca SUA au un buget de 80 de milioane de dolari pentru colaborarea bilaterala cu R. Moldova, iar noi dispunem de 1 milion pentru GTZ si de 10 milioane de marci pentru colaborarea financiara. Germania contribuie, insa, cu multi bani la bugetul Uniunii Europene si, indeosebi, pentru proiectele TACIS. Anul trecut, TACIS a alocat 19 milioane Euro pentru R. Moldova - aproape 40 milioane de marci - si Germania plateste 35 la suta din aceasta suma. Deci, bilantul nostru nu este atat de rau dupa cum pare la prima vedere.
...Cel mai ciudat lucru in R. Moldova este ca lumea lucreaza fara sa primeasca salariu...
- In '97 afirmati ca problema sediului Ambasadei Germaniei este pe cale de solutionare, in '99, va aflati in acelasi sediu vechi. Oare Germania are mai putini bani decat Rusia, care si-a construit o ambasada fastuoasa la Chisinau?
- Este exact asa. Noul guvern german a propus o reducere a bugetului federal, de 30 de miliarde de marci, reducere care, bineinteles, se extinde si asupra ministerului nostru. In prezent, trebuie sa inchidem 20 de reprezentante in strainatate, in primul rand, o serie de consulate. Moldova nu este in aceasta lista, slava Domnului!
In '97 ne-a fost oferit un teren pentru constructia ambasadei - un pamant frumos, pentru care orasul Chisinau ne-a cerut un milion de marci. Si Bonnul nu ne-a dat acest milion. Iar la anul viitor urmeaza sa se faca reduceri de inca 70 de milioane de marci la ministerul nostru. Asa ca, deocamdata, ramanem doar cu speranta la un nou sediu.
- Sunteti cea mai cautata ambasada de la Chisinau, fiind singura care eliberati vizele Schengen. Ce intentionati sa faceti ca sa nu mai existe cozile enorme din fata ambasadei?
- Noi nu avem nici un interes in aceasta situatie, doar o responsabilitate enorma. Dar situatia este rezultatul Acordului dintre tarile membre ale spatiului Schengen - tarile care au reprezentanta elibereaza vize pentru tarile care nu au reprezentanta - si noi am fost prima tara din acest spatiu care a avut ambasada la Chisinau. Nu avem nici o intentie sa monopolizam acest domeniu. Am refuzat sa eliberam vize pentru Italia, de exemplu, pentru ca nu avem nici spatiu, nici forte. In prezent, in medie, Ambasada Germaniei elibereaza cate 13 mii de vize pe an.
- Ce v-a surprins cel mai mult in Moldova?
- Sunt putine lucruri care ma surprind. Sunt de trei ani aici si m-am acomodat perfect. Cred ca cel mai ciudat lucru in R. Moldova este ca lumea lucreaza fara sa primeasca salariu. In Germania, daca nu i-ai plati unui angajat salariul timp de doua luni, el ar pleca a doua zi.
- Zidul Berlinului a cazut in '89. Cat de unita este Germania astazi?
- Mai unita decat a fost in '89 si mai unita decat a fost dupa prima deziluzie din '90. A fost o curba cand lumea a asteptat mult si a primit putin. Desigur ca procesul unificarii nu a fost incheiat definitiv, au mai ramas diferentele de nivel de trai intre cele doua Germanii. Sunt convinsa, insa, ca cea mai grea perioada a fost depasita. Ambele parti au inteles ca ceea ce s-a facut, in pofida greutatilor, a trebuit sa se faca; ele au purces la un dialog si cred ca recenta transferare a guvernului de la Bonn la Berlin va avea un efect foarte mare: pentru germanii de est va fi mai usor sa se identifice cu politica guvernului german.
- Ce optiuni politice impartasiti?
- Nu sunt membra a nici unui partid politic, dar sunt simpatizanta a conservator-liberalilor. Nu vin dintr-o familie de muncitori, ci din una burgheza si, de aceea, ma identific mai mult cu acest curent.
- Social-democratii, care se afla acum la guvernare, au inceput sa piarda teren, pierzand in cateva landuri alegerile locale. Ce prognoza politica aveti in acest sens?
- Va fi interesant. Efectul acestor alegeri regionale va fi ca cea de-a doua camera a parlamentului va trece la crestin-democrati. Si sunt legi pe care trebuie sa le aprobe si cea de-a doua camera, federala. Astfel, libertatea actualului guvern va fi restransa. Apoi, guvernul, care este o coalitie a social-democratilor cu partidul verzilor, a inceput-o greu, facand cateva greseli, cum ar fi decizia de a scoate din productie energia atomica. S-a vazut ca contractele existente si colaborarea cu firmele de energie nu permit atat de usor sa abandonezi aceste activitati, in primul rand, din considerente economice. Putem spune ca acest punct din programul ecologistilor, care a fost folosit foarte mult in campania lor electorala, nu poate fi realizat in viata, deoarece nu a fost bine gandit.
- Ce credeti despre politica si despre politicienii de la Chisinau?
- Sunt ambasadoare si nu ne amestecam in politica statelor unde activam.
- Dar este bun sistemul politic din R. Moldova?
- Vad ca in prezent in R. Moldova se discuta mult despre sistemul politic. Si o discutie - daca se crede ca are rost ca ea sa apara - trebuie sa aiba loc, dar sunt convinsa ca ea trebuie sa fie facuta in mod democratic. Numai atunci si rezultatele ei vor fi democratice.
...Chisinaul este patria fiicei mele si cred ca va exista intotdeauna o legatura emotionala intre noi si Chisinau...
- In Germania cel mai popular ziar este BILD. Ce ar mai trebui sa invete FLUXUL de la BILD?
- Eu vad FLUXUL la un nivel diferit de BILD. Mentionez insa ca nu mai sunt un cititor fidel al BILD-ului, dar sunt un cititor fidel al FLUXULUI. BILD este un ziar populist si, in opinia mea, un ziar care nu incurajeaza gandirea critica. Si FLUXUL are aspecte populiste, dar, in general, imi pare mult mai critic decat BILD. BILD e prea axat pe senzational.
- In diplomatie, faptul ca esti femeie este un avantaj?
- Nu stiu daca este un avantaj. Poate ca este diferit... Aici, in Moldova, nu prea am simtit asta. In aparatul nostru, al Ministerului german de Externe, abia acum cativa ani femeile au inceput sa se organizeze si sa stabileasca contacte intre ele. Noi credem ca a face cariera in ministerul nostru e mult mai greu pentru femei decat pentru barbati.
- Care este programul dumneavoastra zilnic?
- In fiecare zi, diferit. Ma trezesc la 7.00, ma pregatesc eu si o pregatesc pe fetita mea. La 8.00 o duc la gradinita, apoi plec la birou. Sunt zile in care doar lucrez cu documentele si sunt zile in care am foarte multe intalniri. Imi place contactul cu lumea, de cateva ori pe saptamana iau pranzul cu cineva. Iar in perioada de iarna sunt o multime de receptii. Am foarte multi prieteni, din corpul diplomatic acreditat la Chisinau si de la MAE. Saptamana trecuta am fost la hram la Sarateni si a fost foarte vesel...
- Ati adoptat un copil moldovean. Ati facut-o pentru ca va simteati singura la Chisinau sau din mila pentru acest copil?
- A fost o dorinta de-a mea mai veche. Am inceput procesul adoptiei in Germania, dar am fost trimisa in R. Moldova inainte sa reusesc sa-l duc la bun sfarsit. De aceea, m-am informat despre posibilitatea de a adopta un copil aici. Acum fetita mea, Susana, are trei ani.
- Veti tine in taina aceasta adoptie sau ii veti spune despre ea?
- Desigur ca va sti, pentru ca este nascuta aici. Ea vorbeste romana la gradinita, imi spune "mamica"... Eu vorbesc cu ea germana si, cand am fost cu ea in Germania, cu bunica tot in germana vorbea. In masura in care poate, desigur.
- Ea a inteles deja in ce functie importanta este mamica?
- Nu. Dar, cand o duc cu masina la gradinita, este foarte incantata de drapelul Germaniei, din fata masinii. Drapelul flutura, fapt care ii face mare placere, si ea striga, bucuroasa: "Schnell!" Cred ca aceasta este singura perceptie a fiicei mele despre lucrul meu.
- Spuneati, candva, ca mergeti la piata, dupa cumparaturi. Ati simtit ca au crescut preturile si ati invatat sa gatiti ceva din bucataria moldoveneasca?
- Viata mea s-a schimbat mult de cand am adoptat-o pe Susana. Nu mai merg la piata, dar evident ca am simtit majorarea preturilor. Imi place deosebit de mult zeama, dar din pacate nu pot s-o pregatesc din cauza taieteilor de casa.
- Ati vrea ca si fiica dumneavoastra sa fie diplomat?
- Nu. Nu stiu prea multe despre educatie, dar cred ca cel mai important este ca un copil sa fie incurajat sa descopere singur ceea ce-l intereseaza. Daca va dori sa se faca diplomat - bine, dar sunt si alte lucruri importante in viata.
- Cand misiunea dumneavoastra se va incheia, va va fi dor de Chisinau?
- Desigur. Pentru mine Chisinaul este primul meu post in calitate de ambasador si nu stiu daca, inainte de pensionare, voi mai avea un asemenea post. Iar din punct de vedere personal, Chisinaul este patria fiicei mele si, de aceea, cred ca va exista intotdeauna o legatura emotionala intre noi si Chisinau.
- Ce mesaj despre R. Moldova veti duce in Germania?
- Inca nu plec! Dar mesajul ar fi ca eu ii doresc R. Moldova sa iasa, cu sprijinul tuturor reprezentantilor vietii sale politice, din criza economica. Nu cred ca poporul moldovean a meritat aceasta criza, pentru ca este un popor serios, cu multe capacitati. Cred ca exista, pentru aceasta, conditii politice si R. Moldova va reusi sa se dezvolte si sa devina o tara intr-adevar europeana.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Oamenii nu pot aluneca la nesfarsit in hau
Un interviu cu Dan Baldovici, directorul Firmei de constructii "Stayer"
Persoanele participante la discutie:
DESPRE DAN BALDOVICI
Este originar de pe malul Prutului, din comuna Nemteni.
S-a nascut la 23 aprilie 1967, in familia invatatorilor Vladimir si Caterina Baldovici. Este unul dintre cei trei copii ai familiei.
Tata a fost cel mai cunoscut profesor de limba si literatura romana din localitate.
Prin clasele mamei sale au trecut sute de copii din Nemtenii.
Este inginer-constructor, director-fondator al SRL STAYER.
Este casatorit. Are o fetita de 7 ani.
DESPRE VISE NEIMPLINITE
D.B.: Parintii ma vedeau neaparat medic. A fost un vis al lor care nu s-a implinit, desi fusesem inmatriculat la Facultatea de medicina generala. Dupa un an de studii am inteles ca am nimerit intr-o lume care nu ma intereseaza. Tin minte cum un foarte mare profesor, Muhin, m-a chemat si a incercat sa ma convinga. I-a chemat si pe parinti, sa vada daca am decis de buna voie sau sub influenta lor. Am zis ca nu-mi place si plec.
A.G.: Ati stiut incotro?
D.B.: In acel moment stiam sigur ca nu vreau sa fiu medic. Ulterior am vrut sa fac la Moscova Facultatea de comert exterior. Erau insa 14 candidati la un loc. Intuitia mi-a spus ca nu voi rezista concurentei alaturi de niste copii ai caror parinti au relatii si bani. Si pe atunci multi tineri nu s-au putut manifesta doar din motiv ca nu aveau protectie.
Am plecat la "Constructii", la Politehnica, nu pentru ca am visat sa devin inginer constructor. Am plecat pentru ca eram sigur ca acolo pot fi admis fara mita.
A.G.: Faptul ca intentionati sa plecati la Moscova inseamna ca nu va placea viata de aici?
D.B.: Am avut intuitia ca pentru a ajunge cineva in viata, trebuie sa pasesti peste bariera Chisinaului. Pe atunci, acest lucru il stia toata lumea. Noi am avut oameni din sat de la noi care au ajuns foarte departe, la Geneva sau Paris, doar pentru ca au plecat din Chisinau.
DESPRE TRADITIA MITUIRII
A.G.: Credeti ca naravul ciubucului nu se mai pastreaza?
D.B.: Cred ca e si mai complicat. Acum este ceva de groaza. Sistemul de contracte ii da posibilitate oricui, chiar si fara cunostinte alese, sa treaca o bariera. Stiu o facultate, de medicina, in cadrul unei institutii private, unde examenul se cumpara cu $ 50 USA. Ma tem ca peste 5 ani va fi riscant sa ne tratam la acesti medici.
A.R.: Ce fel de mita se dadea in perioada studentiei dvs?
D.B.: $ 50 USA erau de domeniul fantasticii. Existau unele favoruri, relatii, cunostinte, rude, mai putin bani. Noi eram copii si nu prea depanam lucrurile.
DESPRE TATA SI DESPRE STAT
A.G.: Dupa vreo 15 ani, cand ati inceput deja a depana lucrurile, intre munca la stat si activitatea privata, ati ales cea de-a doua. De ce? Pentru ca nu aveti incredere in stat?
D.B.: Tot timpul am simtit nevoia de a face ceva singur, de a nu depinde de nimeni. Am crescut acasa intr-un stil spartan. In special tata era foarte sever.
A.G.: Va batea?
D.B.: Nu, era doar foarte sever. Preda limba romana si, odata, in clasa a IV-a, eu nu invatasem o poezie. Ca sa nu merg la lectii cu tema neinvatata, am spart gheata in Prutulet, un iaz de langa scoala, si mi-am umezit picioarele. Am venit acasa si am zis ca am cazut in apa, numai pentru ca nu indrazneam sa merg cu lectia neinvatata.
A.G.: Care era scriitorul preferat al tatalui dvs?
D.B.: Mai multi. Eminescu, Cosbuc, Rebreanu... "Luceafarul", toate cele 96 de strofe le stia pe de rost.
A.R.: De unde avea literatura romaneasca?
D.B.: La Bucuresti avem niste rude. Pe vremea aceea in casa noastra era deja o biblioteca foarte bogata.
A.G.: Mai este biblioteca?
D.B.: Da, mai este.
DESPRE STAYER
Gh.B.: Ce fel de activitate desfasurati in prezent?
D.B. Sunt directorul firmei "STAYER" - cuvantul inseamna un sportiv care alearga pana la finis si care nu se opreste nici o data la mijloc de drum. Lucram la constructii industriale si civile. Am construit fabrica de vinuri din Ciobalaccia, Cantemir. Am lucrat la edificiul construit de firma "Lukoil" si inaugurat recent in sectorul Rascani. Este un centru de agrement extraordinar, in special pentru studenti. Un asemenea complex nu mai exista in republica.
A.G.: Ati fost selectati in urma unui concurs?
D.B.: Nu. Dar a fost un termen foarte restrans pentru efectuarea unui volum foarte mare de lucrari. Am lucrat cu mai multe firme.
A.G.: Nu ati profitat de protectie?
D.B.: Nu. Probabil, cei care ne-au acceptat au investigat inainte de a ne angaja ce fel de lucrari putem executa.
N.C.: "Stayer" a pornit de la un capital initial?
D.B.: Nu. Am deschis mai intai un SRL, impreuna cu un coleg de-al meu, ambii proaspeti absolventi ai Politehnicii. Am pornit pe o cale cam ciudata pe atunci. Am gasit niste clienti care doreau sa inalte un edificiu. Le-am zis: voi cumparati toate materialele, iar noi executam lucrarile. Am inceput de la niste lucrari foarte simple. Noi organizam, dar si munceam fizic din greu.
A.R.: Cum de-au avut incredere in dvs?
D.B.: Am fost recomandati de niste oameni care ne cunosteau. Ne-au vorbit de bine, ca suntem din familii bune, ca avem studii, ca suntem onesti.
A.G.: In ce masura calitatile acestea va prind bine astazi?
D.B.: Ne incurca, dar ne si prind bine.
DESPRE O REGULA DE AUR
A.G.: Care ar fi regula de aur a afacerilor?
D.B.: Trebuie sa fii corect cu toata lumea, in special cu clientii.
A.R.: Nu v-a tentat niciodata sansa emigrarii in alta tara?
D.B.: Mai multi prieteni de-ai mei au plecat. Pe atunci resursele financiare imi permiteau si mie sa ma urc in avion si sa plec, sa zicem, in Canada. Pe timpul razboiului din Transnistria multi s-au refugiat sub pretextul razboiului. Si-au cautat azil politic.
E.C.: Va pare rau ca nu ati procedat la fel?
D.B.: Greu de spus. Astazi se prabusesc mai multe iluzii. Foarte multi intreprinzatori, cu idei foarte bine puse la punct, sufera esec dupa esec. Toate se surpa si s-ar parea ca premeditat suntem tarati inapoi.
DESPRE FRANE SI HAOS
A.G.: Unde este frana noastra principala?
D.B.: Sunt departe de a face o analiza ampla si obiectiva pentru ca nu dispun de o statistica reala. Va dau un exemplu: uzina "Alfa", care in perioada sovietica era foarte bine pusa la punct. Acum nu mai gasesti cine i-i adevaratul stapan. Totul este faramitat, distrus. In asemenea conditii nimeni nu va investi in aceasta intreprindere.
Au fost distruse si institutele de proiectari si cele din domeniul seismologiei. Pe timpul URSS, un cetatean al Chisinaului, un mare specialist, pe nume Lehterov, era invitat la Moscova o data la 2-3 zile pentru a consulta diverse proiecte. Acum nimeni nu se intereseaza de el. Daca noi vrem sa facem ceva, ar trebui sa eliminam niste prejudicii. Ce poate face Lehterov nu sunt capabili sa faca mai multi specialisti din Apus. Acum dlui sta acasa si, din cand in cand, acorda consultari unor firme private, pe cand ar trebui sa se intample altceva: sa i se dea un salariu de vreo mie de dolari pe luna ca el sa faca expertiza lucrarilor de constructie. Atunci, peste 2-3 ani, casele nu se vor ruina cu prima ocazie.
A.G.: Cine are nevoie de haos in Moldova?
D.B.: Haosul convine celora care vor sa faca niste afaceri ilicite. Acestea pot fi urzite mai bine doar atunci cand e dezordine, cand lumea nu prea are posibilitate sa analizeze. Acum, idealul suprem al cetateanului de rand e sa aiba pentru masa curenta o bucata de paine. Au degradat relatiile de producere. Societatea trece, ca in epoca feudala, la relatiile marfa-marfa. Schimbam graul pe ulei, uleiul - pe porumb. Nici macar bataie de joc nu putem numi aceasta stare de lucruri.
Si improprietarirea cu pamant a esuat. Azi taranul nu stie ce sa faca cu roada crescuta, pentru ca nu au fost create niste structuri eficiente in acest sens.
N.C.: Va amintiti care a fost cel mai mare esec in activitatea dvs de om de afaceri?
D.B.: Prin 90-92, am pierdut tiruri intregi incarcate cu ciocolata, deoarece gasisem niste parteneri neseriosi la Sankt-Petersburg. S-a stricat ciocolata in stocuri, am pierdut milioane de ruble. Atunci am inteles ca inainte de a te porni la drum cu tone de ciocolata, trebuie sa ai date sigure despre partener. Dupa ce am pierdut, mi-am dat seama si de multe alte lucruri.
A.G.: Cand un om de afaceri poate constata: gata, mi-e suficient, am de toate, pot investi in altceva?..
D.B.: Omul, asa e el, vrea sa aiba cat mai mult.
DESPRE CASA DE PIATRA
A.R.: Ce fel de casa si automobil aveti?
D.B.: Am o casa si un Audi-100.
C.T.: Cati bani cheltuieste intr-o luna familia dvs?
D.B.: Cheltuim, cheltuim, cheltuim bine... De exemplu, pot sa-mi permit usor sa merg cu toata familia la concertul lui Iglesias.
A.A.: Unde lucreaza sotia dvs?
D.B.: Pana nu de mult - in sistemul de Interne, sectia pasapoarte. Am insistat sa plece de acolo.
A.G.: Sa stea acasa?
D.B.: Nu, pentru mine era jenant ca sotia mea sa munceasca pentru 200 de lei. E si ea inginer constructor. As vrea sa aiba o activitate in cadrul careia s-ar simti bine.
S.S.: Cati subalterni aveti si ce fel de conditii le creati pentru a se simti bine? Ii platiti la timp?
D.B.: Acum am vreo 50 de angajati. Cand lucrarile sunt mai ample, angajam mai multa lume. Lucram prin sistem de contract. Cand sunt probleme cu achitarile, intarzie salariile.
N.C.: Care-i salariul mediu al unui angajat al dvs?
D.B.: Salariul il stabilim in functie de preturile inregistrate pe piata in domeniul constructiilor. Un muncitor calificat are 2800-3400 de lei. Salariul variaza in conformitate cu volumul, calitatea si ritmul efectuarii lucrarilor. Sunt constient ca azi omul nu poate trai cu 3-4 sute de lei, iar daca nu-l platesti cu atat de cat are el nevoie, omul va cauta alte cai de castig.
Gh.B.: Toate aceste detalii sunt stipulate in contract?
D.B.: Da. Pentru mine insa ramane o enigma fenomenul atitudinii neglijente a muncitorilor fata de lucru. Acum cateva zile chiar, dupa ce au fost instalate niste usi exceptionale, confectionate in Italia, vine un electrician cu o scara si deterioreaza usa de sus pana jos. Pentru mine e greu sa inteleg asemenea lucruri. Muncitorii lucreaza murdar, iar comportamentul lor e sub nivelul criticii.
DESPRE NOI SI DESPRE NEMTI
N.C.: Asemenea situatii va strica imaginea in fata clientilor?
D.B.: Obligatoriu. Avem mari probleme in acest sens. La noi este traditionala lectia: "NU FURA". Am observat ca a devenit o obisnuinta ca muncitorul plecand acasa sa puna in punga 2-3 placi de faianta. Pentru ce, ma-ntreb. Cat de mult te pot salva 10-15 placi de faianta? In contract este stipulat ca daca cineva este prins cu furturi, e concediat. Peste hotare asemenea lucruri nici nu sunt luate in discutie. Neamtului nu e necesar sa-i spui cum trebuie sa faca un anumit lucru. La noi, incercati sa veniti la o constructie mare, unde lucreaza muncitori din toate domeniile: unii instaleaza faianta, altii - electricitatea, si veti auzi atatea discutii... In fiecare dimineata noi incepem de la curatenia de la locul de munca, de la faptul ca nu trebuie sa vii beat la serviciu, ca nu trebuie sa furi, sa injuri. Am impresia ca la o gradinita de copii lumea ar intelege mai repede. In Germania - ca sa revin la acelasi exemplu - nimeni nu injura. Atunci cand candidatul depune cerere de angajare la serviciu, indica daca e sau nu fumator. Daca fumezi, in contract ti se indica intervalul de timp in care ai dreptul sa stai la o tigara.
C.T.: Cum reactioneaza la aceasta angajatii firmei dvs?
D.B.: Foarte linistit, calm. Am impresia ca nivelul nostru de concepere a vietii a ramas undeva departe de anul 1999. Parca am fi in alt secol, intr-un trecut indepartat. Zilnic se intampla atatea cazuri anecdotice incat ai putea completa un intreg volum. Chiar recent, patru muncitori, care au lucrat la noi si mai inainte, ne-au facut festa. Un timp, in fiecare saptamana, le achitam 800-900 de lei pentru munca. Acum, dupa prima luna de lucru, n-am avut achitari. Le-am explicat ca ramane sa le platim luna viitoare. A doua zi dimineata, ei nu s-au prezentat la lucru. I-am cautat. Erau acasa. Le-am spus ca avem de lucru. Atunci ei au conditionat prompt: cand ne platiti - atunci revenim. Stateau acasa degeaba, nu s-au dus sa se angajeze la alta munca. Pur si simplu traiesc dupa principiul: nici lapte nu mananc, nici cu capra nu ma duc.
A.G.: Cum explicati faptul ca, la constructii, muncitorii rusi sunt mult mai corecti si cu mai multe responsabilitati decat consangenii nostri?
D.B.: Este adevarat. As spune mai mult chiar. La noi au ramas si lucreaza doar rusii. Moldovenii au plecat in cautare de castiguri, iar rusii isi cauta de treaba aici.
S.S.: Daca ati avea mai multi bani, in ce fel de activitati i-ati investi?
D.B.: Probabil, tot in constructie, pentru ca, in lume, aceasta ramura este foarte profitabila. La noi lucrurile sunt stranii de tot. Pana in 1995 lucrarile de constructii civile nu erau supuse TVA. Acum insa toate constructiile locative sunt supuse impozitelor. In asemenea conditii, cred ca nimeni nu va investi in R. Moldova.
A.G.: Ce trebuie sa se intample ca sa vina, totusi, investitorii?
D.B.: Proprietatea privata ar trebui sa fie inviolabila. Incercati si cumparati o intreprindere intr-un sat. Chiar daca aveti intentii sa faceti lucruri bune, maine ea va fi devastata. Din ciuda. Foarte multe greutati le avem din cauza acestui fel, al nostru, de a gandi si a interpreta lucrurile. Va aduc un exemplu. Rareori, dar merg totusi acasa, la tara. Aproape intotdeauna aud pe la spate cum se discuta: vezi cum vine?.. Fura... Ma simt foarte rau in asemenea situatii. Daca te vad cu casa, masina si stiu ca ai conditii normale de viata, spun ca furi. Nimeni nu analizeaza ca de trei luni lucrez zilnic de la 8.00 pana la 22.00, fara zile libere.
A.R.: Credeti ca sunt putini oameni de afaceri care au devenit prosperi doar pentru ca au furat?
D.B.: Pentru a face asemenea afirmatii trebuie sa ai argumente.
C.T.: In ce relatii sunteti cu statul?
D.B.: In nici un fel de relatii. Ma straduiesc sa nu am divergente. Achit la timp toate impozitele.
A.G.: La fel de corect e si statul cu dvs?
D.B.: As prefera sa am de a face cu altcineva.
DESPRE IMPOZITE
S.S.: Experienta carei tari ar fi acceptabila pentru R. Moldova?
D.B.: Ne straduim mereu sa inventam ceva. Nu tinem cont ca bicicleta a fost construita demult. Sa nu mergem prea departe. Ne oprim doar la 140 de km, in Romania. Acolo, firma care activeaza in domeniul producerii nu plateste impozit pe venit. La noi impozitele sunt egale pentru toti, in marime de 32 la suta. Chiar daca eu construiesc o scoala, imediat cum s-au incheiat lucrarile, indiferent de faptul daca au venit sau nu achitarile, trebuie sa platesc impozite.
E.C.: De ce pleaca constructorii la lucru peste hotare?
D.B.: Pleaca multi, foarte multi. Nu se duc cei mai rai, ci cei mai buni. Astazi am ramas fara medici buni, fara profesori... Pleaca specialisti valorosi. Unul care matura strada nu pleaca, caci nimeni nu are nevoie de el in alta parte.
S.S.: Cititi ziarele?
D.B.: Foarte rar.
C.T.: Constructorii sunt angajati politic, au opinii?
D.B.: Da. De ce nu?.. Se discuta foarte mult. Din discutii insa transpare mai mult incompetenta. Unul striga si zece il urmeaza. Acest nivel de interpretare a politicii ne este caracteristic. Peste tot lumea este presata de probleme existentiale. Aseara, se apropie de mine un muncitor si-mi spune ca are nevoie de 50 de lei. I-am dat. Dimineata am aflat ca s-a imbatat crita. N-a mers la magazin sa ia ceva pentru copii. A luat doua sticle cu votca si le-a inchinat cu cineva. Si altul mergea la magazin. A constatat ca iarasi s-a scumpit laptele. Ne-a zis ca s-a enervat si a cumparat o sticla cu vin.
A.G.: Printre angajati aveti si femei? Cum sunt ele in raport cu familiile lor?
D.B.: Altfel, cu totul altfel. Stiu ca foarte multe familii pe care le cunosc se mentin datorita femeilor. Ele lucreaza din greu, deseori in conditii nocive, pentru ca mai continuam sa lucram cu tehnologiile anilor '40. Luam teracota, lambriuri de la belgieni sau de la turci. Deseori aceste materiale nu au certificate de calitate. Nimeni nu coordoneaza importurile. Nu exista niste programe la nivel de stat in acest sens. Si in urbanistica noastra e un mare haos. In Spania, spre exemplu, casele se vopsesc doar in trei culori. La noi, nu stiu cat de eficiente sunt programele ce vizeaza constructia localitatilor urbane.
S.S.: Cum poate azi un simplu cetatean sa obtina un loc de trai?
D.B.: Ar trebui sa existe un program de stat bine pus la punct. Fara un loc de munca bine platit nimeni nu-si va solutiona aceasta problema.
C.T.: La ce grad seismic pot rezista casele noastre?
D.B.: La 7-8 grade.
DESPRE UN ALT FEL DE POLITIE
Gh.B.: Structurile mafiote va acosteaza?
D.B.: Pentru a trai in pace, trebuie sa fii foarte corect, sa nu fii dator nimanui. Cine se implica in afaceri trebuie sa stie: daca vrei sa nu ai probleme - nu minti. Este dificil ca astazi asemenea probleme nu se rezolva pe cai oficiale. Cred ca foarte multi reprezentanti ai lumii interlope nu sunt chiar atat de rai precum se vorbeste. Sigur ca sunt si de cei fara Dumnezeu. Cei de sus, au afaceri de mult si nu vor veni niciodata sa-ti dea cu ceva in cap pentru a scoate niste bani. Prin anii '90, intr-adevar erau asemenea probleme. Acum s-a schimbat situatia. Daca inainte te temeai sa te adresezi la politie, acum poti sa mergi deschis. Si problemele se rezolva. MAI ii preseaza. Stiu foarte multi ofiteri la care ne-am adresat si au fost foarte prompti.
A.G.: I-ati remunerat?
D.B.: Nu. Imi sunt prieteni si n-au facut-o pentru bani.
A.G.: Ati avea nevoie de o noua Constitutie?
D.B.: Constitutia nu poate fi schimbata intr-o clipa, la dorinta oricui. As intelege aceasta intentie daca ar fi declarate, concomitent, si alegeri prezidentiale. Constitutia trebuie sa stea deasupra noastra. Noi, insa, tragem totul sub noi si ne urcam deasupra Constitutiei...
A.G.: Ce stiti despre viitor?
D.B.: Stiu ca oamenii nu pot sa mearga la infinit asa. Trebuie sa se intample ceva.
SRL STAYER
Anul fondarii - 1994;
Este specializata in acordarea serviciilor in domeniul constructiilor industriale si civile, in domeniul comertului si publicitatii, in design si management;
In ultimii trei ani a construit o statie PECO la Tiraspol, o fabrica de vinuri la Ciobalaccia, Cantemir, un centru de agrement la Chisinau, cateva magazine;
STAYER isi are sediul pe str. Sciusev, 106, in orasul Chisinau.
