|
|
EDITIA DE VINERI
Anul V, Nr. 30 (212) 23 IULIE 1999
Tatuca Smirnov, prezidentul lui Lucinschi, Diacov, Sturza
Cine a distrus alianta de guvernamant
Tatuca Smirnov, prezidentul lui Lucinschi, Diacov, Sturza
Boris Vieru
Ieri si alaltaieri si in noaptea dintre acestea, la Chisinau era scarba mare: nu era curent electric. Troleibuzele nu circulau, apa se oprise in gatul robinetelor lui Urechean, closetele se infundasera, computerele agentiilor de presa nu mai transmiteau si nu mai primeau stiri din lumea cea libera, fluxurile de lei si de dolari incremenisera in supermodernele banci comerciale din zona rezidentiala a capitaliei, imbracate in racoarea stralucitoare a marmurii negre. Bezna si o tristete fara iesire intrasera in apartamentele oamenilor de la Botanica, Ciocana, Buiucani, sau poate ca in casele tuturor cetatenilor "acestui stat", care statea sa moara si parca nu mai murea.
Tot mai des ma surprind in vremea din urma cu sentimentul ca traiesc sub ocupatie si ma intreb daca vecinii mei, fratii mei, verii mei, prietenii mei, romanii mei din intreaga Basarabie nu au si ei aceeasi ciudata si incredibila simtire: ca traiesc sub ocupatie. Nu sub ocupatia rusilor, pe care de mult nu o mai percepem ca fiind o realitate crunta, ci sub ocupatia conducerii presedintelui Lucinschi, sub ocupatia neamurilor lui Diacov, sub ocupatia afacerilor guvernului lui Ionel Sturza, sub ocupatia primarelui ales legal Urechean...
Blocajul energetic de ieri si de alaltaieri m-a convins insa ca deasupra ocupatiilor de care am vorbit, categoric reale si acestea, sta o ocupatie si mai feroce: ocupatia lui tatuca Smirnov, prezident si peste Lucinschi nevolnicul, si peste Diacov legiuitorul de la Bascalia, si peste Ionel Sturza, cel cu sucul inacrit undeva pe deasupra continentului negru, si peste tainele primarelui ales legal Urechean... Tatuca Smirnov cazacul, care nu are nici lege morala in el, nici Dumnezeu, nici drept rusesc, nici drept international. Si asta - intreruperea energiei electrice de la Cuciurgan - se intampla la numai cateva zile de la evenimentul Kiev, de unde Lucinschi a revenit in sunet triumfal de surle si timbale.
Explicatia "incidentului" Cuciurgan a survenit joi dupa-amiaza. Dupa ce Smirnov ne-a tinut doua zile fara curent, dupa ce carnurile taiate au inceput sa miroase urat pana si in frigiderele auguste ale "conducerii de varf", Parlamentul a revotat proiectul individual de privatizare a uneia din cele mai mari companii din complexul energetic, "Tirex-Petrol". Romania, care urma sa preia legal pachetul de 51 la suta din actiuni, in contul unei datorii de mai multe milioane de dolari pentru energia livrata, a fost eliminata din joc, cu voturile comunistilor, randunistilor si chiar ale cedemistilor suveranului din nou prezidentiabil Snegur. Intr-o ora, curentul a aparut si in computerele de la FLUX si am putut sa ducem la bun sfarsit Editia de Vineri.
Acum, dupa acest gest de "fratietate" al Guvernului lui Ionel Sturza fata de Bucuresti, pe care administratia dlui Constantinescu va trebui sa-l interpreteze in sensul ca Romania nu poate detine, alaturi de rusi, proprietati si capitaluri masive in sectoarele-cheie ale economiei R.Moldova, CONEL va intrerupe probabil livrarile de curent, lasandu-ne iarasi pe mana lui tatuca Smirnov, prezidentul lui Lucinschi, Diacov, Sturza.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
LECTII DE ISTORIE CONTEMPORANA
Cine a distrus alianta de guvernamant
Constantin Tanase FLUX
Astazi toti inteleg ca mitul despre viabilitatea ADR s-a prabusit. In pofida optimismului cvasigeneral din primavara-vara lui 1998, eu, fiind mai sceptic, comparasem la inceputuri ADR cu o casatorie din interes si lansasem teza ca cea mai mare garantie a viabilitatii ADR este lipsa de alternativa a partenerilor de coalitie. Teza se sprijinea pe convingerea mea ca aceasta alianta de centru-dreapta este o constructie politica artificiala si nefireasca, deoarece componentele ei constitutive - MpMDP, PRCM, FPCD si PFD - sunt formatiuni cu traditii politice diferite, cu doctrine incompatibile si lideri incompatibili.
Unirea lor intr-o alianta de guvernamant n-a fost, dupa cum s-a pretins, o dovada a maturitatii lor politice, ci rodul unui calcul politic de conjunctura, fiecare componenta acceptand alianta doar pentru a-si realiza scopurile sale de moment sau de perspectiva. De aceea lupta interna in ADR a fost din start atat de acerba si atmosfera atat de sufocanta incat pericolul destramarii a planat deasupra aliantei din chiar primele luni ale constituirii ei. Dupa aproape un an de chin, primii n-au rezistat sa activeze in "alianta" crestin-democratii si s-au retras de la guvernare; miscarea lui Diacov, monopolizand intreaga putere legislativa si executiva, le-a rezervat "partenerilor de coalitie" rolul umilitor de elemente de decor. Dupa demisia lui Ion Ciubuc, ADR formeaza, fara crestin-democrati, un guvern in care functiile-cheie le detin oamenii lui Lucinschi si Diacov. Pe fundalul saraciei mereu crescande si a mereu crescandei crize politice din alianta Lucinschi lanseaza initiativa schimbarii sistemului de guvernare, initiativa care a fost de fapt cea mai serioasa lovitura aplicata aliantei fiindca ea sugereaza clar societatii ca tara se rostogoleste in prapastie din pricina parlamentului si numai o guvernare autoritara o poate salva.
Vina ADR consta in aceea ca n-a reusit sa restabileasca in ochii societatii autoritatea institutiei legislative, compromisa de agrarieni, ci dimpotriva - i-a creat o imagine si mai respingatoare. Astazi, tot ce se intampla rau in societate se asociaza cu numele parlamentului. In situatia data sarcina lui Lucinschi nu mai pare a fi din domeniul fantasticului; el actioneaza metodic, coerent, ca un adevarat profesionist, iar reactiile de somnambul ale aliantei mai mult il favorizeaza pe Lucinschi decat pe oponentii lui.
Urmarind lupta dintre Lucinschi si ADR ne convingem tot mai mult ca de fapt Lucinschi nu are pe moment oponenti seriosi. Alianta n-a avut si nu are lideri de calibru pentru a o transforma intr-o forta politica redutabila. Cand a fost mai greu, Snegur s-a suparat, a trantit usa si a plecat, apoi a urmat o lunga perioada de "copresedintiat" in care ADR aproape nu a functionat, iar acum in frunte a venit Mosanu cand nu mai are ce conduce. Alianta nu a putut sa se impuna ca o adevarata forta politica de guvernare; adevaratul stapan in parlament nu a fost ADR, ci Diacov. Diacov a speculat cu contradictiile dintre componentele ADR pentru a-si promova numai interesele sale. ADR a fost un fel de adunare generala a colhoznicilor in care se aduna acestia pentru a striga unul la altul, dar ultimul cuvant ii apartine presedintelui. Cetatenii priveau jenati cadrele prezentate de televiziune cu deputatii "majoritari" iesind din sala 300, incruntati si rosii la fata, pufaind enervati din tigarete, ca a doua zi sa voteze cum dorea Diacov. Adevarul e ca actualii deputati s-au dovedit mai slabi in fata ispitelor de tot felul, si ca urmare mai manipulabili; iata de ce este cu totul neserios sa dai vina pe grupul crestin-democrat care, chipurile, a "distrus alianta". ADR a fost distrusa de presedintele parlamentului care si-a sters fundul cu obligatiile asumate in documentele de constituire si de presedintele Lucinschi cu initiativa sa de schimbare a sistemului de guvernare. Ceilalti au dat doar o mana de ajutor: Snegur - trantind usa si parasind presedintia, Rosca - retragandu-se de la guvernare, Matei - tinandu-se prea strans de guvernare etc.
Astazi, din ADR au ramas doar cateva grupari izolate si invrajbite care vor deveni si mai ireconciliabile pe masura ce se apropie alegerile prezidentiale. Demiterea lui Matei nu a fost rodul unei "aliante a extremelor", ci o urmare fireasca a turatiilor politice divergente din coalitia de guvernamant. "Gratie" pozitiei ocupate de Diacov, opozitia comunista nu a putut fi izolata, ci dimpotriva, a obtinut statutul de principala forta politica din parlament, deoarece fara ea nu se mai poate "rezolva" nici o problema. Diacov s-a folosit de comunisti cand a avut nevoie sa-si instaleze procurorul sau, Snegur - cand nu mai putea de dragul Kozloduiului, Rosca - pentru a incheia niste socoteli mai vechi cu "amicul sau istoric", Matei. Daca componentele ADR ar fi putut sa-l tina in frau pe presedintele parlamentului si sa-l oblige sa respecte intelegerile incheiate la constituirea aliantei, nu s-ar fi admis nici iesirea lui Rosca de la guvernare, nici coalitiile de conjunctura cu comunistii, nici demiterea lui Matei. Dar ADR nu a reusit acest lucru si astazi parlamentul pluteste ca o nava sparta din care marinarii, in speranta ca nu vor fi inghititi de valuri, arunca tot ce li se pare de prisos - ieri l-au aruncat pe Matei, maine il pot arunca pe Rosca, iar daca vor vedea ca nivelul apei trece de vaterlinie - il vor arunca in valuri si pe capitanul Diacov.
Asa stand lucrurile, Lucinschi nu are practic oponenti care ar putea sa-l opreasca din marsul sau triumfal spre republica prezidentiala si spre cel de al doilea mandat. PFD, PRCM si FPCD nu mai pot fi adunate sub acelasi steag, si inca antiprezidential: formatiunea lui Matei "va lupta" de una singura, dar e prea slabita si nu prezinta nici un pericol, PRCM-ul lui Andronic se pare ca a adus deja Conventia lui Snegur la picioarele lui Lucinschi, iar crestin-democratii lui Rosca vor cauta coridorul lor pentru a iesi din izolarea politica in care au fost bagati. Nici in exteriorul parlamentului nu exista o opozitie cat de cat serioasa care ar putea sa-l opreasca pe Lucinschi. Astfel, astazi nu exista nici cea mai mica sansa ca partidele politice sa se inteleaga in privinta unei largi coalitii antiprezidentiale sau - cu atat mai mult - sa inainteze o contracandidatura unica. Nu cred ca aceasta sansa va aparea maine sau poimaine. Iata de ce se pare ca clasa politica de la Chisinau a pierdut duelul cu Lucinschi. Ba se impune o constatare si mai grava: rezervele actualului sistem politic moldovean au secat cu totul si el functioneaza azi, cu motoarele stinse, din inertie. E riscant sa propui solutii pentru situatia creata, un lucru insa e cert: daca partidele (parlamentare si extraparlamentare) nu-si vor revedea fundamental strategia si tactica lor si nu vor renunta la iluziile cu care s-au hranit in acest deceniu, daca nu se vor pregati sa activeze in conditiile unui nou sistem politic si vor continua sa lupte cu morile de vant, daca viata interna de partid nu va fi democratizata la maximum si nu se va merge pe linia celor mai indraznete si mai neconformiste aliante si fuziuni, daca ele nu se vor putea aseza la aceeasi masa pentru a raspunde la intrebarea hamletiana "a fi sau a nu fi" ("ce-i cu acest stat si incotro merge el"), daca ele astazi nu vor depune eforturi reale pentru a se reabilita in ochii electoratului, maine vor fi aruncate din scena politica si vor intra in manualele de istorie la capitolul "Partide politice din perioada de tranzitie".
Acestea ar trebui sa fie astazi preocuparile fundamentale ale partidelor politice, dar nu plansul fatarnic la capataiul ADR. ADR si-a indeplinit "misiunea" ei istorica - a compromis in continuare ideile de democratie si parlamentarism, a instalat un guvern care a degradat catastrofal nivelul de viata al cetateanului, netezindu-i astfel lui Petru Lucinschi drumul spre republica prezidentiala si spre un nou mandat. Fiecare componenta a ADR a contribuit cum a putut la aceasta. De ce bocim acum si cautam vinovatii in alta parte?
FATA
IN FATA LA RADIO "EUROPA LIBERA"
Europa Occidentala nu este interesata de "chestiunea moldoveneasca"
Mentalitatea colectiva si procesele democratice din ultimii ani in Republica Moldova (II)
FATA IN FATA LA RADIO "EUROPA LIBERA"
Iurie Rosca: "Anume guvernarea dezastruoasa cauzata de elementele corupte din fruntea Parlamentului si din Guvern dezavantajeaza optiunea democratica, adanceste criza si pregateste ascensiunea comunistilor"
Dumitru Diacov: "In numele dreptatii si al adevarului, dvs puteti confirma ca eu nu am incercat o astfel de abordare falsa fata de Rosca?.."
Mircea Snegur: "Eu in genere doresc ca sa ma simt comod in sala de sedinte si refuz sa audiez asemenea invinuiri reciproce..."
Duminica trecuta, Radio "Europa Libera", singurul post de radio care emite de altminteri pe intreg teritoriul national al Romanilor, adica Republica Moldova si Romania, i-a avut ca invitati la emisiunea "Fata in fata", moderata de directorul departamentului de limba romana, Nestor Ratesh, pe liderii politici Iurie Rosca, Mircea Snegur si Dumitru Diacov. Publicam astazi fragmentele care ni s-au parut ca varsa o anumita lumina asupra relatiilor dintre persoanele care conduc Parlamentul si asupra tensiunilor grave de care sunt marcate acestea.
Nestor Ratesh: ...De fapt, dupa unii, nici nu se mai poate vorbi de o coalitie coeziva si coerenta, nu mai e decat o reactie la pericolul venirii la putere a comunistilor, nici vorba de o viziune comuna asupra guvernarii tarii, a reformelor necesare, asupra asanarii economiei, a marilor probleme sociale ale tarii etc. Ma intreb daca vreunul dintre dvs se incumeta sa contrazica aceasta viziune. Dle Diacov?
D.Diacov: Nu, sunt de acord cu dvs.
N.R.: Dle Snegur?
M.Snegur: Din pacate, evenimentele de ultima ora din Parlamentul R.Moldova pe mine, personal, ma pun pe ganduri si, pe de alta parte, in ultimele trei zile s-a lucrat destul de bine asupra examinarii si adoptarii unor proiecte de legi din pachetul inaintat de guvern dupa informatia activitatii sale din primele 100 de zile. Noi suntem sortiti, daca dorim sa activam in parlament si sa ne prelungim acest mandat in termenele fixate de legislatie, trebuie sa cautam caile de colaborare. Pana cand insa votul majoritar simplu in unele cazuri, chiar si dupa aceste disensiuni, pana cand se pastreaza, dar aceasta este foarte putin. Deci trebuie sa activam in numele consolidarii fortelor democratice si reformatoare din parlament.
N.R.: Dle Rosca, Frontul Popular Crestin Democrat mai face parte formal din coalitie?
Iu.Rosca: Face parte. Si nu doar formal, daca intelegem prin coalitie o majoritate necomunista, care are optiuni reformatoare. Desi trebuie sa constatam ca, din nefericire, Alianta pentru Democratie si Reforme, asa cum a fost conceputa ea, si in special principiile fundamentale care au fost puse la bazele acestei aliante si semnate de catre noi toti, liderii partidelor componente, au fost incalcate de nenumarate ori de-a lungul acestui an si dati-mi voie sa raman la parerea ca in acest sens a excelat domnul presedinte Diacov si de aceea nu putem vorbi despre existenta unei coalitii politice in sensul clasic al cuvantului, cand partenerii politici respecta niste rigori stabilite initial, dar o majoritate necomunista, care are o vointa comuna de promovare a unei politici reformatoare, bineinteles ca se pastreaza, desi in mare probabil ca va exista aceasta situatie pe care nu ne-am dorit-o - de un parlament al majoritatilor ocazionale care atunci cand este vorba despre un proiect reformator voteaza majoritatea necomunista si atunci cand este vorba de schimbari de cadre, cum se spune la noi, vor aparea majoritati de interes de moment, ca sa zic asa. Vreau sa-i dau dreptate deplina domnului presedinte Snegur - cu toate tensiunile deosebit de grave care au aparut in ultima vreme in parlament si in special intre partenerii de coalitie, in unele zile s-a lucrat deosebit de productiv si cred ca se poate lucra cu aceleasi ritmuri si la fel de eficient si de acum incolo.
D.D.: Cred ca asta numai in cazul cand domnul Rosca va spune sincer, totusi ce doreste sa faca el in acest parlament si in aceasta republica. Este important si principal acest raspuns al dumneavoastra. Atunci cand se incearca deplasarea accentelor, sigur ca noi putem sa spunem aceste lucruri in interviuri la televiziune, dar noi stim care este realitatea. Va aduc un exemplu: noi am fost invinuiti ca am inceput jocurile cu comunistii, incepand cu numirea procurorului general al republicii. Dupa 3 luni de discutie, de imposibilitatea gasirii unei candidaturi, noi am facut acest lucru cu comunistii. Am numit un procuror general. Domnul Rosca, cred ca doleanta procurorul general sa fie omul prezentat de domnul Rosca.
Iu.R.: Dle presedinte, eu si acum am vrut sa va propun aceeasi solutie de alegere a procurorului, pe care v-am propus-o si anul trecut, dar dvs n-o s-o acceptati.
D.D.: Nu, dvs doriti ca Constitutia sa fie realizata asa cum o intelegeti dvs. Nu, ca de aici se porneste lucrul, nu de la procuror, de la presiunile pe care le faceti dvs ca noi sa facem asa cum doriti dvs. Si atunci se scot invinuiri cu totul si cu totul arbitrare, fiindca, bun, noi am votat atunci cu comunistii din cauza ca timp de 3 luni nu am gasit o solutie de compromis cu dvs. Dar dvs ati facut o alianta clara in ultimele 3-4-5 luni de zile cu comunistii si lucrul asta ...
Iu.R.: Chiar vreti sa ne certam si in fata ascultatorilor "Europei Libere", ca toata lumea sa vada inconsistenta pozitiei dvs? Imi pare rau...
N.R.: Pentru ascultatorii care nu sunt in masura sa recunoasca vocile celor care au participat la ultima disputa: dl presedinte al parlamentului dl Dumitru Diacov, si dl vicepresedinte al parlamentului, dl Iurie Rosca.
Iu.R.: Dati-mi voie sa fac inca vreo cateva precizari. Eu ii propun si de aceasta data domnului Diacov un mod normal si transparent de instalare a unui procuror general al Republicii Moldova si, de fapt, intre paranteze fie spus, cel mai nobil gest din partea presedintelui Diacov ar fi - chiar daca are un frate procuror al municipiului Chisinau - sa accelereze reforma juridica si de drept in Republica Moldova, pentru ca este si presedinte al unei comisii in acest sens. Si sa gasim locul procuraturii in interiorul Ministerului Justitiei, asa cum ne cere Consiliul Europei. Asta-i prima chestiune care trebuie facuta. Si acuma daca vine vorba despre nominalizarea in curand a unui procuror general, eu va propun aceeasi solutie, dle presedinte Diacov: Organizatiile profesionale sa vina cu mai multe candidaturi, sa se dezbata public, care este mai merituos dintre ei, care nu are atasamente politice si de alt ordin cu dvs si cu alti demnitari din Republica Moldova.
D.D.: Eu sunt gata sa facem si un referendum republican.
Iu.R.: Nu trebuie referendum. Dvs va incrancenati sa abuzati de specificarea din lege ca procurorul general se alege la propunerea presedintelui Parlamentului si daca presedintele Parlamentului nu doreste sa faca acest lucru, in Republica Moldova lupta cu coruptia si crima organizata este blocata.
N.R.: Mi-e teama ca dl Diacov are un dezavantaj tehnic, telefonul sau nu este dintre cele mai bune. ...
Iu.R.: E vorba de debitul verbal totusi.
N.R.: Nu, nu e. Se intampla ca telefonul presedintelui Parlamentului sa nu aiba aceeasi calitate.
Iu.R.: Al dansului nu este ascultat...
N.R.: ...decat cel al... Daca nu ma insel, dl Rosca vorbeste din birourile partidului sau. Acolo, se pare e mai bun telefonul.
Iu.R.: Au grija specialistii sa mearga linia bine...
N.R.: Acuma noi, la "Europa Libera", daca am putea, am vrea sa fim cumva o punte intre partidele din coalitia guvernamentala din Moldova si nu locul unde ele se cearta, dar evident am vrea sa va criticati, puteti s-o faceti. Cred ca dl Diacov vroia sa dea o replica, sa-l lasam sa faca acest lucru. Dle Diacov...
D.Diacov: "Noi nu putem sa suportam mai departe acest lucru..."
D.D.: Cred ca nu replica. Este o durere sufleteasca de ceea ce se intampla la noi in Parlament si de ceea ce se intampla in realitate si ceea ce se prezinta publicului dupa toate. Si mai mare dorinta ca noi sa pastram aceasta alianta din partea noastra n-a existat si dl Snegur iata, si dl Mosanu, din pacate, cu dl Rosca nu putem... de fiecare data, fiindca el pune conditii tuturor. Imi pare foarte rau, fiindca daca era vorba de o colaborare sau de o coalitie cu comunistii noi puteam s-o facem si a doua zi, si anul trecut, si apoi, si dupa aceea, si astazi, dar noi nu dorim sa facem acest lucru, fiindca noi intelegem foarte bine care va fi perspectiva Republicii Moldova intr-o astfel de conjunctura. Dar noi nu putem suporta cand 9 deputati terorizeaza coalitia majoritara, noi nu putem sa suportam mai departe acest lucru si daca vorbim de democratie, de crestinism, pai sa facem si pasi concreti in aceasta directie. Impreuna.
N.R.: Dle Snegur, aveti vreo opinie in aceasta disputa?
M.Snegur: "Mie imi pare foarte mult rau, pentru ca eu si fractiunea nu avem alte interese decat sa contribuim..."
M.S.: Mie imi pare foarte mult rau de ceea ce se intampla, pentru ca eu personal si fractiunea pe care o conduc nu avem alte interese decat sa contribuim prin examinarea si aprobarea legilor la ameliorarea situatiei, la lichidarea restantelor la plata pensiilor, la salarii, la urgentarea reformelor, la restabilirea imaginii Republicii Moldova in fata Occidentului s.a.m.d. Eu raman totusi pe pozitia ca trebuie sa ramanem in cautarea solutiilor de conlucrare, de consolidare a acestei majoritati reformatoare. Asta e.
N.R.: Vedeti, exista, s-ar parea, la nivelul omului de rand impresia ca de fapt sunt rivalitati personale. Am primit o scrisoare din Orhei, in care un ascultator ne spune: "se cearta intre ei pentru ciolan". Ati vrea sa raspundeti acestei ...?
M.S.: Iata, vedeti dvs, ca deja alegatorii nostri sunt si ei, sarmanii, preocupati de aceasta situatie din Parlamentul Republicii Moldova si eu cred ca asta trebuie sa ne puna pe ganduri si sa ne mobilizeze la munca. Eu nu accept un astfel de comportament cand presedintele isi zice presedintele Parlamentului, din prezidiu, vasazica, clarifica niste situatii in relatiile domniilor sale. Pentru aceste clarificari sunt alte birouri, alte posibilitati. In parlament se lucreaza, se modereaza...
Iu.R.: In parlament se polemizeaza...
M.S.: Se polemizeaza, dar se polemizeaza asupra proiectelor...
Iu.R.: Nu numai asupra proiectelor...
N.R.: Dle Iurie Rosca, dar nu in asa mod....
Iu.Rosca: "Dumneavoastra ati putea sa va sfarsiti cariera politica mai dezonorat decat ex-presedintele Parlamentului, dl Motpan..."
Iu.R.: Ce bine era pe timpul Sovietului Suprem in Republica Moldova, cand toti erau de acord. Atunci era totul foarte bine. Si de fapt trebuie sa va spun, dle presedinte Snegur, ca eu regret foarte mult ca am pierdut aceasta confruntare cu celelalte componente ale Aliantei pentru aceea ce se cheama incetarea promovarii unei politici de mentinere a ciolanului pentru cei care se afla la guvernare. Pentru ca, de fapt, cititorul sau ascultatorul de la Orhei asta are in vedere cand spune ca la putere se bat pentru ciolan. De fapt, noi n-am vrut sa declansam o lupta impotriva coruptiei, despre asta-i vorba, si asta n-o spun eu. O spune si Banca Mondiala, o spune si Fondul Monetar, si noi trebuie sa recunoastem ca am esuat aicea.
D.D.: Dle Rosca, dvs deplasati accentele iarasi de la lupta adevarata cu coruptia la rafuiala cu oponentii politici. Iata care este problema. Dvs doriti ca sa fiti, sa ocupati echiserul de dreapta, in primul rand in aceasta lupta norodnica, cum ii spuneau inainte, cu coruptia, dar de fapt luptati politic ca sa va afirmati locul dvs pe scena politica.
Iu.R.: Dle presedinte Diacov, eu n-as vrea sa va spun public ca dvs ati putea sa va sfarsiti cariera politica mai dezonorat decat dl presedinte Motpan, ex-presedinte al parlamentului, si pentru ca orice incercare de a repune pe tapet discutarea problemei marilor corupti din Republica Moldova este combatuta de catre dvs prin faptul ca eu as dori sa-mi atrag simpatiile electoratului. Si dvs, as vrea, ca si partidul pe care il reprezentati sa intreprinda macar un gest de redresare a finantelor publice din Republica Moldova care sunt macinate la ora actuala de elementele corupte.
D.D.: Incercam sa facem acest lucru, dle Rosca, asa cum o fac oamenii in toate tarile. Cand dvs stati alaturi de mine si incercati sa manipulati opinia publica cu niste invinuiri absolut nefondate si de fapt cearta se produce in prezidiu intre doua persoane, este un lucru aberant pur si simplu. Dvs nu veniti cu argumente, eu chiar ma uit de ce comunistii cu atata dragoste si chiar refuza ca va faca careva incomoditati, din cauza ca ei inteleg foarte bine ca Rosca, numai Rosca poate sa faca ceea ce face Rosca, altcineva nimeni nu poate sa foloseasca un astfel de limbaj, sa vina cu lucruri absolut aberante. Si din cauza ca... le este convenabil comunistilor...
Iu.R.: Mai repetati inca o data cuvantul esichier...
D.D.: Dle Rosca, dvs faceti jocul altor persoane.
N.R.: Dati-mi voie... Vorbim la un post de radio. Vorbiti la telefoane diferite. Nu se pot auzi doua voci in acelasi timp, cum poate se pot auzi in parlament, asa ca va rog sa vorbiti numai cate unul, pentru ca altfel nu va aude nimeni.
D.D.: Ultima fraza poate...
N.R.: Da, dle Diacov.
D.D.: Ceea ce face Rosca este convenabil multora. Multora, din pacate, si in afara cladirii parlamentului. Si comunistii doresc pe Rosca sa-l aiba in acest rol, fiindca este convenabil, este foarte convenabil ca Rosca sa bata-n presedintele Parlamentului, sa distruga alianta si foarte multe lucruri. Unii se bucura de acest lucru.
N.R.: Dle Rosca, dati-mi voie sa va pun eu o intrebare.
Iu.R.: Puneti-mi, va rog.
N.R.: Nu este oare adevarat ca intr-un fel comunistii ar putea profita de aceste certuri in alianta de la guvernare?
Iu.R.: Vedeti dvs, dle Rates, mie imi vine foarte greu sa optez intre comunism si mafie. Imi vine foarte greu sa optez intre ce ar fi mai dragut, ce ar fi mai simpatic, pentru ca la noi exista democrati gen Dumitru Diacov care cred ca pot comite orice nelegiuire, orice abuz numai pentru simplul fapt ca nu sunt comunisti si toti ceilalti care nu fac parte din optiunea comunista trebuie sa taca, trebuie sa inghita, trebuie sa suporte numai pentru a nu crea o impresie proasta sau, cum spune dansul, pentru a nu da semnale proaste in exterior. Eu am convingerea ca anume guvernarea dezastruoasa cauzata in primul rand de elementele corupte, repet inca o data, din fruntea parlamentului si din guvern, dezavantajeaza optiunea democratica din Republica Moldova, provoaca si adanceste criza in care ne aflam si de fapt pregateste terenul pentru ascensiunea comunistilor.
M.S.: Imi permiteti? Eu va rog, dle Rates, daca mai avem alte teme, alte intrebari si ma adresez colegilor mei sa lasam aceste probleme pentru discutiile in Alianta pentru Democratie si Reforme, la Biroul permanent al parlamentului. Chiar am iesit noi in fata lumii cu aceleasi scandaluri din prezidiul parlamentului. Eu refuz ca sa ascult in continuare ceea ce am ascultat de nenumarate ori. Nu se poate, nu se poate, fratilor, nu este frumos. Nu este frumos pur si simplu sa ne pacalim asa in fata intregii lumi.
D.D.: Eu inteleg, dar dvs in numele dreptatii si adevarului puteti confirma ca eu nu am incercat o astfel de abordare falsa fata de Rosca?...
M.S.: Eu nu accept un astfel de comportament si in genere eu doresc ca sa ma simt comod in sala de sedinte a parlamentului si sa nu audiez aceste invinuiri reciproce.
N.R.: Domnilor, unii au suspiciunea ca toate aceste certuri dintre liderii coalitiei guvernamentale se inscriu intr-o reasezare a strategiilor fortelor politice in vederea unor alegeri anticipate. E intr-un fel aceasta parte dintr-o precampanie electorala? Dle Diacov?
D.D.: Eu cred ca da, ca noi stim cum Lukasenko in Bielarus a venit la putere cu acest populism, cu aceasta lupta falsa cu coruptia si care, venind la putere, a pastrat aceasta coruptie. De aceea eu cred ca daca noi dorim intr-adevar sa facem niste lucruri, trebuie sa le facem aceste lucruri de comun acord.
N.R.: Dle Rosca, va rog sa raspundeti la intrebarea mea, daca se poate.
Iu.R.: Da, eu vreau sa va raspund ca din pacate aceste tensiuni, dvs ati vazut cat de exasperat este colegul meu, presedintele Diacov, care nici macar nu mai poate sa adauge ... dumneavoastra intelegeti de ce este atat de exasperat...
N.R.: Dle Rosca, v-am pus o intrebare, am inteles care sunt problemele dvs cu dl presedinte Diacov, suntem intr-o precampanie electorala?..
Iu.R.: Orice politician in fiecare secunda se gandeste si la faptul cum arata el in fata opiniei publice si in fata eventualului sau electorat.
N.R.: Bineinteles, bineinteles. Si cine incearca sa presupuna sau sa insinueze ca face altceva, atunci cand face politica, mi se pare ca este un mincinos.
Iu.R.: Deci, trebuie sa stim ca toate partidele politice mereu se afla in competitie politica unul fata de altul, insa ceea ce regret cu adevarat este ca in coalitia majoritara lipseste o minima vointa de a schimba modul de guvernare in raport cu cei care au fost pana la noi.
M.S.: Eu la aceasta tema as dori numai sa accentuez ca alegerile parlamentare anticipate sunt dorite si de alte ramuri ale puterii din Republica Molova si ele practic sunt inevitabile. Pe mine aceasta ma framanta mai putin, de fapt eu revin la ceea ce am relatat deja, noi suntem acum intr-o perioada de instituire a organelor administrarii publice locale, aceste noi organe, fiind alese, nu dispun inca de toate parghiile legislative pentru a face fata cerintelor acestor reforme. Pe mine ma nelinisteste vom izbuti noi sau nu pana la aceste alegeri anticipate ca sa adoptam pachetul de legi organice, ordinare, constitutionale, toate felurile de acte normative ca sa asiguram o stabilitate in teritoriu. In rest, eu cred ca nu numai in parlament, dar si puterea executiva doreste aceste alegeri, pentru ca de la bun inceput nu s-a obtinut prin vot o majoritate parlamentara care fara multe discutii sa poata sustine reformele. Si iata de aceea noi ne confruntam cu astfel de aspecte nedorite in activitatea noastra.
N.R.: Dle Diacov, dvs aveti antenele mai bine orientate spre Presedintie. Adesea se imputa presedintelui dorinta de a manipula intr-un asa fel evenimentele si fortele politice incat sa se ajunga la alegeri anticipate care ar include si referendumul dorit de domnia sa pentru schimbarea formei de guvernamant. Puteti confirma o asemenea dorinta?
D.D.: Nu pot confirma, dar nici infirma aceste lucruri. Eu vreau sa va dau dumneavoastra, poate si ascultatorilor, o singura intrebare: iata partidul pe care eu il reprezint, partidul pe care il reprezinta dl Snegur, care este interesul nostru? Interesul nostru este ca acest guvern care exista sa aiba posibilitatea sa lucreze, sa demonstreze ca este capabil sa faca ceva, sa schimbe lucrurile in Republica Moldova odata si pentru totdeauna. Acei care nu le dau pace sa lucreze, acei care improasca sub diferite pretexte inventate si neinventate incearca sa incurce ... si ceilalti care au diferite interese tot fac acelasi lucru. Inseamna ca cineva doreste alegeri anticipate, cineva doreste ca guvernul sa nu lucreze, cineva doreste ca sa nu avem posibilitatea sa ne concentram asupra rezolvarii problemelor cum trebuie.
D.Diacov: "Doresc sa stau atata timp cat am posibilitatea sa contribui la mentinerea stabilitatii..."
N.R.: Deputatul Valeriu Muravschi declara zilele trecute ca in aceasta manipulare, sa-i zicem, in vederea unor posibile alegeri anticipate si postul dvs ar fi vizat. S-ar putea ca si dvs sa fiti schimbat cu influenta de la presedintie.
D.D.: Nu este exclus. Schimbarea presedintelui parlamentului este o ecuatie foarte simpla, 68 de deputati voteaza si-l dau jos. Nu este problema ca stau eu in acest fotoliu sau nu stau. Eu doresc sa stau atata timp cat am posibilitatea sa contribui la mentinerea stabilitatii in tara noastra. Daca nu exista aceasta stabilitate, n-am ce face in acest fotoliu si atunci ar fi cred ca mai bine ca acesti 68 sa se uneasca si sa demonstreze in mod real si practic ceea ce doresc ei sa faca.
N.R.: Dle Rosca, cat de puternice si cat de incununate de succes ar putea sa fie eforturile, daca exista, ale presedintelui in aceasta directie?
Iu. R.: Eu am mai spus si la sedinta Aliantei pentru Democratie si Reforme de acum cateva saptamani ca il vad pe presedintele Lucinschi intr-o pozitie aproape imbatabila in raport cu parlamentul. Nu pentru ca punctul lui de vedere ar fi agreat de catre mine, dimpotriva, m-am pronuntat categoric impotriva acestui referendum si impotriva unui regim prezidential, dar pentru ca partidele politice componente ale Aliantei si aflate la guvernare sunt foarte vulnerabile si Lucinschi va sti sa demonstreze vulnerabilitatea acestor partide intr-o perspectiva destul de apropiata.
Iu.Rosca: "Sunt chestiuni mult mai profunde care vor iesi la suprafata in zilele si saptamanile viitoare..."
N.R.: Si rivalitatile personale nu cumva contribuie la eventualul succes al incercarilor presedintelui?
Iu. R.: Eu cred ca ceea ce numiti dvs rivalitati personale, ideea aceasta poate fi dezmintita de evenimentele care se vor produce in zilele si saptamanile viitoare, incat si dvs sa intelegeti ca nu este vorba despre niste disensiuni provenite de la caractere deosebite sau de la gradul de educatie sau de la lipsa de educatie. Sunt chestiuni mult mai profunde care vor iesi la suprafata si care cred ca va vor interesa si pe dvs ca ziaristi.
N.R.: Lucru care ar putea sa duca la destramarea coalitiei si la convocarea unor alegeri anticipate...
Iu.R.: Eu nu stiu de ce se insista atat de mult cu prilejul eventualitatii unor alegeri anticipate. Dle Rates, vreau sa va spun ca in Republica Moldova este cel mai stabil guvern din lume, mai stabil decat in China, pentru ca nimeni nu doreste destituirea guvernului Sturza, nici puterea, nici opozitia. Dl Voronin a afirmat nu o singura data acest lucru. De fapt, avem o opozitie care nu-si ia in serios misiunea, pentru ca normal intr-o tara in care functioneaza ideea de putere versus opozitie, opozitia intotdeauna pandeste momentul pentru a inlatura de la putere guvernul adversarilor sai politici.
N.R.: Dle Diacov, exista posibilitatea ca aceste lupte politice sau rivalitati personale sa fie puse in surdina si sa vina in fata dorinta de a reforma, dorinta de a solutiona problemele economice si sociale ale tarii?
D.D.: Din scurtul discurs anterior al dlui Rosca am inteles ca exista niste scenarii care vor fi in zilele urmatoare scoase la suprafata. Eu nu cunosc aceste scenarii, dar eu nu pot sa neg ca ele exista si undeva se plamadesc. Nu stiu de ce ar trebui demis guvernul Sturza peste 100 de zile de activitate. Cred ca este normal ca cineva sa doreasca ca acest guvern sa aiba posibilitatea sa lucreze. Eu stiu pozitia organismelor internationale care inteleg ca acest guvern stie ce trebuie sa faca in Republica Moldova. Si atunci daca noi nu dorim acest guvern, dar de care doriti, dle Rosca?
Iu.R.: Dle presedinte, atata de mult am discutat ce fel de guvern doresc eu si colegii mei, cum trebuie sa arate o noua formula guvernamentala, incat cred ca este inutil sa pierdem acum timpul. Eu am constatat doar ca nimeni nu doreste la ora actuala inlaturarea actualului guvern. Punct. Atata am spus. De aceea tot acest tapaj care se face cu privire la criza politica din Republica Moldova, la eventualitatea alegerilor anticipate mi se pare neintemeiat. Confruntarile din parlament nu afecteaza functionarea guvernului si nici macar procesul legislativ.
N.R.: Vreti sa spuneti ca dvs nu aveti de gand sa va retrageti sustinerea pentru guvernul Sturza?
Iu.R.: Ma iertati, dle Rates. Eu nici nu i-am acordat sustinere dlui Sturza. Este cu totul altceva. Procesul legislativ, adoptarea legilor si a hotararilor care impulsioneaza reforma in Republica Moldova. Asta nu inseamna sprijin politic in Parlament guvernului Sturza.
Dle Diacov, d-ta esti sef al legislativului, te rog sa-mi numesti un singur proiect de lege cu caracter reformator care nu a fost sprijinit de cei 9 deputati. De ce umbli cu minciuni, dl Diacov? Chiar si la "Europa Libera"?
N.R.: Eu nu vreau sa impun stilul si normele de la "Europa Libera" unor politicieni din Republica Moldova, dar daca s-ar putea sa va alaturati felului in care vorbim noi, fara atacuri personale. E o sugestie pe care v-o fac, de altfel...
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Europa Occidentala nu este interesata de "chestiunea moldoveneasca"
Ca sa diminuam pericolul comunismului, trebuie sa consolidam democratia
Interviu cu Detlef W. Stein, directorul Centrului de informare si documentare pentru analiza structurior totalitare din Europa de Est si de Sud-Est, Berlin
FLUX: Cand si cu ce scop ati creat Centrul de informare si documentare pentru analiza structurior totalitare din Europa de Est si de Sud-Est?
Detlef W. Stein: Acest centru este rezultatul interesului meu personal pentru statele Europei de Est si de Sud-Est. Ca fost disident, am crezut ca in Germania este necesar un centru care sa cerceteze problemele societatilor postcomuniste. Pentru ca nemtii, pe langa faptul ca trebuie sa-si cunoasca propria istorie, trebuie sa fie interesati si de istoria tarilor din Europa de Est si de Sud-Est, deoarece au avut destine comune. Acest lucru este important pentru ca, in ultimul timp, atat in Germania, cat si in alte state, exista o tendinta ca societatea sa nu mai fie interesata de problemele comunismului si ale postcomunismului.
FLUX: In ce consta activitatea dvs.?
D.W.S.: Organizam seminare, mese rotunde, in fiecare luna abordam cate o tema-tara aparte. Am avut deja discutii despre GULAG-ul din Rusia, Securitatea din Romania etc. In martie am organizat expozitia "10 ani de la schimbarea politica", unde am expus carti publicate intre 1989-1999. In decembrie vom inaugura o expozitie similara dedicata Romaniei. Ne-am pus scopul sa cream o biblioteca si o videoteca ce ar contine materiale de arhiva despre perioada totalitarismului.
In luna octombrie a acestui an vom discuta despre transformarile din R. Moldova. Pentru aceasta, intentionam sa colaboram cu savanti, istorici, diplomati de la dvs. In cadrul acestei prime vizite la Chisinau am avut intalniri cu cercetatori si savanti de la Academia de Stiinte a Moldovei, cu persoane care au fost deportate, cu cei care sunt interesati de tematica anticomunista.
FLUX: In ce mod sunteti sustinuti de stat?
D.W.S.: Am zis deja ca centrul a fost, mai intai, realizarea unei idei personale. Apoi, statul german a creat o fundatie interesata de aceste probleme si acum functionam in cadrul ei. Va fi perfect cand in fiecare tara vor exista centre care sa studieze problemele comunismului. Romania a facut un mare pas in acest sens, prin crearea complexului memorialistic de la Sighet.
FLUX: Basarabia a fost o parte a Romaniei. Cum apreciati Pactul Molotov-Ribbentrop, care a aruncat Basarabia inapoi sub rusi?
D.W.S.: Astazi Romania si R. Moldova sunt doua state independente ale Europei. Daca vreti sa ma intrebati despre limba vorbita in R. Moldova, ca balcanolog, va voi spune ca este limba romana. Politica, insa, spune altceva. Daca poporul din R. Moldova va spune ca vorbeste limba romana si ca are o identitate romaneasca, poate ca si politicienii vor accepta acest lucru si vor spune la fel. Pe moment, insa, Europa Occidentala nu este interesata de "chestiunea moldoveneasca".
Ca istoric, cred ca aceasta situatie este rezultatul celui de-al doilea razboi mondial, al jocului politic din anii '30-'40, ale carui victime suntem. Totusi, acum 11 ani, nimeni nu credea ca Germania se va unifica, si cine indraznea sa afirme asa ceva, era catalogat drept nebun. Dar zidul a cazut.
FLUX: Unificarea Germaniei este un proces finalizat?
D.W.S.: Nu putem afirma inca acest lucru. Avem standarde diferite de viata, cele doua parti sunt conduse de diferite partide. In partea de est comunistii mai sunt inca la putere, avand 20-25 % din voturile electoratului. Comunismul nu a disparut nici in Germania de Est, nici in Europa de Est. Doar ca comunistii nostri sunt mai abili, mai moderni, nu atat de inchistati ca ai vostri.
FLUX: Comunismul este un pericol pentru Europa?
D.W.S.: Intrebarea este: care comunism? Cel care a fost, nu mai poate fi un pericol. El va exista intotdeauna in vietile statelor, deoarece intotdeauna se vor gasi oameni care vor spera si vor crede in comunism. Ca sa diminuam acest pericol, trebuie sa nu uitam de comunism, sa discutam despre el si sa facem astfel, incat democratia sa fie mai puternica. Comunismul ar fi un pericol doar in cazul in care ar veni la putere, impreuna cu structurile lui.
Pentru conformitate, Sorina Stefarta, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Mentalitatea colectiva si procesele democratice din ultimii ani in Republica Moldova (II)
Vladimir Besleaga, pentru FLUX
Sa incercam sa vedem: ce s-a intamplat cu noi in ultimele cinci decenii, adica numai de la cel de-al doilea razboi incoace, ca sa nu mergem mai departe in adanc, desi s-ar putea. Un sir de deportari operate de regimul totalitar pentru a extermina orice gandire si initiativa libera, colectivizarea fortata, industrializarea de tip colonial, foametea cu ravagiile ei apocaliptice despre care si astazi se tace in mod criminal, dar vanatoarea de idei liberale, incepand cu cele ce tin de cultura si istoria nationala si terminand cu cele care contribuie la formarea individualitatii si personalitatii umane, prelucrarea zi si noapte prin diferite unelte si mijloace ideologice rafinate, inclusiv prin coruperea directa si nerusinata a moralitatii, dar ceea ce-i mai grav prin distrugerea instinctului proprietatii, care e cel mai puternic si mai productiv in fiinta umana, la fel ca munca si respectul sfant fata de produsul muncii altora, cultivarea asidua in schimb a reflexului ca nu-ti apartii tie, ci partidului, viitorului himeric al comunismului ce va sa invinga in lumea intreaga instaurand vesnicul paradis... In fine, toate au facut din acest om de rand un neputincios, un dezorientat, un lipsit de initiativa, care asteapta sa i se dea indicatiile necesare, sa le execute, fara a-si pune mintea la contributie, stiind doar ca statul are grija sa-i ofere casa, de-ale gurii prin repartitie de la cazanul comun, iar cat priveste constiinta, au facut-o sa regreseze, mentinand-o la stadiul de jos, de imaturitate, ca sa nu spunem de infantilitate...
De unde se aude parca oftatul si suspinul: ah, ce bine era pe timpul lui B.B. (Brejnev-Bodiul), aveam de toate, si painea era ieftina si... in genere, viata era o continua sarbatoare... un continuu guleai!.. Sa vrea omul nostru democratie? Sa vrea acest afurisit capitalism, care vine sa te puna la treaba, sa dai din coate, sa-ti pui capatana in miscare? Ah, ce bine ar fi sa fie asa cum se spunea mai deunazi: sa muncim ca in socialism, iar de trait sa traim ca in capitalism! Pacat ca nu se poate. Pacat... Va trebui sa ne decidem, sa ne dam seama cat valoreaza pielea noastra pe piata mondiala concurentiala.
Cat priveste cele doua componente din subiectul meu: constiinta si democratie, sper, am reusit sa punctez unele raporturi intre ele, despre celelalte doua o voi face in mod expeditiv la sfarsit. Acum insa, cred, nu va fi lipsit de interes pentru dvs sa va impartasesc unele ganduri/reflectii ale mele cat priveste eventuala obiectie ce mi se poate face si anume: pe ce te bazezi dumneata cand afirmi ca aceea ce ar fi/s-ar numi CONSTIINTA COLECTIVA ar fi anume constiinta dominanta in realitatea social-politico-culturala a RM?
Ma voi referi la componenta primului parlament ales in mod democratic in 1990, din care am avut, cum se zice, fericita ocazie sa fac parte - mai bine nu as fi facut, Doamne! Deci: din cei 360 de deputati alesi atunci, circa 120, adica o treime, erau din partea Frontului Popular care simboliza miscarea de eliberare nationala - ruperea de imperiu, reforme democratice etc. Celelalte 2/3 erau reprezentanti ai partidului si organelor sovietice, care au si blocat incetul cu incetul procesele de democratizare, reformele s.a.m.d. Numai ca abia mai tarziu, analizand la rece situatia, am putut sa-mi dau seama ca alesii din parlament nu fac decat sa exprime divizarea electoratului, adica a populatiei din teren.
Ca sa fiu mai succint: la noi electoratul se compune din trei mari segmente: 1. Cei care s-au scuturat oarecum de povara trecutului totalitar si tind spre o alta noua existenta, segment ce cuprinde in marea lui parte intelectualitatea si victimele regimului totalitar, dar si pe oamenii cu constiinta nationala desteptata; 2. Cei care continua sa vegeteze mai departe, parca nimic nu s-ar fi produs, care sunt surzi la chemarea vremilor noi sau ca au dus-o bine sub vechiul regim; 3. In fine, cel de al treilea segment este format din populatia alogena, in majoritate sosita dupa razboi pe aceste meleaguri, care si-a vazut periclitata existenta avantajoasa pe care a dus-o pana la destramarea imperiului... Schematizand, am putea conchide: din trei unul vrea innoire, reforme, democratizare, al 2-lea asa si asa, dormiteaza, se duce intr-acolo unde-l trimite brigadierul si al treilea se uita mereu indarat, spre Rasarit si viseaza activ la restabilirea URSS-ului! Nu v-o confirma cei 40 de deputati din actualul parlament? Sau rezultatele recentelor alegeri locale?
Sa revenim: ceea ce s-a conturat in primul parlament, ramane valabil si astazi: unul cu fata spre Occident, unul cu fata mereu spre Rasarit, iar cel de-al treilea, de care depinde balanta, este "cetateanul turmentat" de vechiul regim, dar turmentat de-a binelea, asa incat se duce in continuare cu fratele mai mare, vrea colhoz, vrea sa fie moldovan sadea, se inchina la hazeainul de ieri si asteapta sa se intoarca vremea, sa fie asa cum a fost viata cu B.B.: un nesfarsit guleai...
Ce te faci cu o asemenea constiinta, cu un asemenea electorat divizat? Efectele sunt la suprafata si extrem de elocvente, nu? Avem o rupere de odiosul imperiu al raului care a fost URSS (independenta, suveranitate!), dar am fost bagati fara sa fi fost consultati si intrebati in CSI. Independenta si CSI - de rasul gainilor, nu? Avem ceea ce se cheama un Mitropolit al Chisinaului si al intregii Moldove (care: intregii?) si o Mitropolie a Moldovei, dar avem si o Mitropolie a Basarabiei, care singura e succesoarea de drept a bisericii nationale in acest teritoriu, dar sa vedeti ca prima e consfintita de lege, iar a doua pana astazi tinuta in ilegalitate - sa te crucesti, nu? Avem un stat care si-a proclamat nu numai independenta si integritatea teritoriala, dar si toate celelalte atribute, dar ne-am pricopsit cu o structura statala asa-zisa autoproclamata in rasarit, alta constituita cu binecuvantarea parlamentului la sud. Care o fi la rand, vom trai, daca vom trai, si vom vedea...
Deocamdata e destul sa vedem ceea ce vedem de atatia ani la rand, un fapt singular si nemaipomenit in istoria universala: o persoana, un cetatean al acestui stat care se numeste RM, vine intr-unul din momentele cele mai critice si salveaza acest stat, oferindu-i un guvern care sa-l conduca pe calea reformelor si democratiei, dar acest om, desi e deputat in parlamentul acestui stat, sta de ani buni la puscarie, fiind condamnat la moarte, si asta pe teritoriul independentei si suveranei Republici Moldova! Ce e asta, ma intreb si va intreb, dar de acuma fara vreo ironie, pentru ca e ceva mai tragic decat toate tragediile din lume... In fine, se cuvine sa spunem macar cateva cuvinte si despre sufletul nostru, despre mantuirea noastra la acest sfarsit de veac/mileniu care, vrem noi ori nu vrem, este si sfarsit de lume, daca noua ne place sa-i spunem sfarsitul lumii. Suntem romani si punctum, ne-a testamentat Poetul, noi am fost fixati in asa-zisa Constitutie drept ceea ce ne-au facut altii, nu ceea ce suntem cu adevarat. Ce-i asta? Despre ce vorbeste asta? Ca am fi pe calea democratiei si progresului sau ca dam inapoi ca racul, cum a facut mereu roman saracul?..
Inchei prin urmatoarea intrebare, care nu mi se pare deloc retorica: Republica Moldova este ea oare un stat? Sau, poate ar fi mai corect, sa ne intrebam: are ea oare sanse de a deveni pe viitor un stat?.. Poate sa devina in acest secol al unificarilor si integrarilor un teritoriu, o structura statala viabila, zona care in trecutul ei nu a cunoscut alt statut decat cel de gubernie ruseasca sau provincie romaneasca? Nu este iarasi un semn de regres, spre timpurile feudale de altadata?.. Sau poate ca se incadreaza mai curand in categoria unor formatiuni statale artificiale, care sunt mentinute in scopuri obscure, pentru a servi ca klondik-uri pentru structurile si clanurile mafiotice?... Da, ar fi foarte trist sa fie asa, desi inclin sa cred ca anume asa este...
Si totusi, ca un patriot al acestui pamant, ca unul care mai cred in minuni pe lumea asta, imi zic: dar mai stii? Se poate intampla ca dintr-o fasie de pamant romanesc sa ia nastere cu adevarat cel de-al doilea Stat Romanesc! Pe ce s-ar bizui supozitiile mele? Pe doar cateva fapte, dar cu adevarat evenimente epocale, acelea cand romanii de la Est de Prut au fost autorii propriei Istorii, dar nu materie prima a istoriei altora... Anume acele evenimente sunt: 1989, cu grandioasele Adunari Nationale; cu renasterea Limbii Romane aici, la noi; 1990, 1991, cu marile miscari intru apararea pamantului, demnitatii si a libertatii noastre; 1992, eroismul si jertfa de sange adusa in luptele cu balaurul rosu la Nistru; 1995, marile greve ale tineretului nostru studios, tot intru apararea constiintei noastre de neam... Ce urmeaza? De la o vreme letargia a cuprins iar aceasta semintie de oameni... Declinul economic ce se aprofundeaza tot mai mult, saracia, disolutia ne cuprinde... Ferice de noi ca legea lumii si mila lui Dumnezeu nu ingaduie mai niciodata sa se piarda niste suflete oarecum nevinovate - se va indura poate si de noi si nu ne va lasa cu totul pierzaniei... Numai ca nu de la guvernanti ne va veni acea salvare, ci tot prin noi insine, iar asta se va intampla doar atunci, cand acel adormit din cei trei, fratele nostru bun, se va destepta si el, nevoindu-l si pe cel venit din alta parte sa opteze pentru o viata demna, omeneasca, iar nu sa tot nutreasca vise si nostalgii himerice de restaurare a paradisului comunist pe pamant... Dar suntem noi apti de Democratie? Unii afirma ca mai dupa firea noastra ar fi daca nu dictatura, atunci autoritarismul. Dar acesta e tot un fel de feudalism... Acolo sa ramanem si pe mai departe?
30 iunie 1999
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
De vorba cu monumentele
Publicam in numarul de astazi prima parte a articolului "De vorba cu monumentele", preluat din ziarul "TARA" de la 20 iulie. Acest text, semnat de Iurie Rosca, lider al FPCD si vicepresedinte al parlamentului, este o replica la materialele lui Nicolae Dabija si Grigore Vieru, publicate in numarul din joia trecuta a saptamanalului "Literatura si Arta", dar si un raspuns la intrebarea "de ce am votat impreuna cu comunistii?".
"Despre poeti numai de bine, ca sa zicem asa".
Nichita Stanescu
Ultimul numar al saptamanalului "Literatura si Arta" mi-a dedicat aproape doua pagini si poate nu ar fi cazul sa reactionez, daca nu ar fi vorba de niste condeie atat de vestite cum sunt cele ale poetilor N. Dabija si Gr. Vieru. Aceleasi pagini mai gazduiesc inca vreo cateva texte cu iz de campanie propagandistica de moda veche. Doua sunt subiectele care au servit drept sursa de inspiratie pentru autori:
1) recenta destituire a dlui V. Matei din functia de vicepresedinte al parlamentului si
2) decretul sefului statului cu lista figurantilor in actul de instaurare a unui regim prezidential.
N. Dabija deplange in maniera-i bine cunoscuta debarcarea lui V. Matei, chinuindu-se sa-l prezinte drept o victima a unei conspiratii, fireste, a "monstruoasei coalitii". Figura diabolizata care se face vinovata de sacrificarea mielului in cauza, ca sa facem uz de metafora Ninei Josu, nu ar fi altcineva decat subsemnatul. Masluirea halucinanta a situatiilor, inlantuirea de replici extrase din propria-i imaginatie si teatralizate dupa cum ii convine autorului, care le da drept citate din luarile de cuvant ale deputatilor, aglutinarea unor evenimente, reale sau inventate, fara vreo legatura intre ele sunt doar cateva dintre procedeele utilizate de acesta. Ideea care urmeaza sa fie inoculata cititorului e simpla: FPCD este unealta comunistilor. Inteleg, e un punct de vedere de care N. Dabija s-a lipit, vorba cantecului, "ca marca de scrisoare". Personal, nu-l impartasesc. Consider ca am avut suficiente motive pentru a ne face o parere proasta despre liderul PFD, fara a astepta argumente suplimentare de la comunisti. De-a lungul unui an de "guvernare comuna" fruntasii PFD au inregistrat mai multe bile negre, raspunderea politica pentru acestea revenindu-i in primul rand liderului acestui partid.
Cateva exemple. Ex-ministrii Comunicatiilor si Transporturilor, T. Leanca si Iu. Kalev, ambii protagonisti ai unor dosare penale; I. Paduraru, ministrul Justitiei cu masina ne-furata, cu castel in trei niveluri, tot el (ex)vicepresedinte al Clubului "Filantrop", condus de prima doamna Antonina Lucinschi, si membru al Comisiei sotului acesteia care vrea republica prezidentiala, comisie din care partidul il recheama, iar el nu se lasa dus; ministrul Educatiei, A. Gremalschi, altfel un bun profesionist, considera ca limba rusa trebuie pastrata ca obiect de studiu obligatoriu in scolile romanesti, iar religia nu trebuie studiata in scoala; deputatul V. Nedelciuc si viceprim-ministrul O. Stratulat considera normal faptul ca si-au luat cate o locuinta prin hotarare de guvern; cei patru membri ai guvernului din partea PFD n-au sustinut nici prin luari de cuvant, nici prin vot cauza Mitropoliei Basarabiei, aparata doar de exponentii FPCD, V. Dolganiuc si I. Tanase.
Bumerangul populismului
Personal, am sperat ca vom fi sprijiniti anume de PFD in efortul nostru de a instala un "guvern al mainilor curate". Impreuna am fi reusit cel putin sa diminuam, daca nu sa inlaturam cu totul, prezenta si influenta elementelor corupte in structurile puterii de stat. Din pacate, insa, in loc de sustinere ne-am ales cu hula. Dl Matei a preferat sa-i tina hangul lui Diacov, care, la randu-i, prin intermediul unui procuror general de buzunar, asigura protectie acestuia si sponsorilor sai ajunsi la ananghie. Impreuna cu V. Matei si cu grupul sau parlamentar am fi putut sa determinam in mod decisiv constituirea unei echipe guvernamentale formate din oameni competenti, dar si cu un pic de obraz, daca dansul nu s-ar fi multumit cu ciolanul primit si n-ar fi acceptat farsa cinica cu votul lui Ilie Ilascu scos din maneca. Acel al 52-ea vot salvator pentru trei grupari din ADR care privesc guvernarea ca pe o prada. Cu cata perfidie si cinism a fost acoperita nulitatea juridica a acestui vot cu suferinta lui Ilascu, am vazut cu totii. Iar daca comunistii au zis ca votul e nevalabil, ar reiesi ca noi, istilalti, ne- si anti-comunistii, macar din spirit de opozitie si din teama sa nu fim asociati cu ei trebuia sa sustinem contrariul.
La adoptarea bugetului, crestin-democratii au propus ca, in contextul unui buget de austeritate, sa fie reduse substantial cheltuielile pentru intretinerea nomenclaturii de stat, urmand ca resursele eliberate sa fie reorientate spre invatamant, medicina etc. Fiindca am considerat ca nu e moral sa pretindem tuturora, incusiv celor mai napastuiti, sa-si stranga cureaua, in timp ce noi sa ne lafaim in conditii de sera exact ca mult blamatii agrarieni. Am suprimat prin lege toate inlesnirile, pentru toate categoriile socialmente vulnerabile. Am respins pana si rugamintea Societatii orbilor de a le pastra dreptul de a circula pe gratis in transportul urban.
Sigur, am mostenit o situatie financiara catasrofala, trebuie sa tinem cont si de conditiile institutiilor financiar-creditare internationale, dar nimeni nu ne-a impiedicat sa manifestam macar un pic de modestie. In loc de sustinere, ni s-a dat in obraz ca am practica, vorba lui Diacov, populismul. In semn de protest fata de nesimtirea partenerilor de coalitie, am renuntat la automobilul de serviciu. In replica, mi s-a spus ca am facut un gest teatral in ajunul alegerilor locale. Am parat simplu, propunandu-le dlor Snegur si Matei, celorlalti fruntasi din ADR, sa se lanseze si ei in campania electorala, abandonandu-si limuzinele, ca sa nu culeg de unul singur aplauzele multimii. Eu vorbeam de banii publici pe care ii toaca administratia de stat, iar mie mi se scuipa in obraz ca as calari herghelii de jeep-uri.
"Saracu'" stil securist
Intreaga activitate a Comisiei de ancheta, care deseori a avut in vizor oamenii "Randunicii", nu numai ca nu s-a invrednicit de un cuvant de sustinere, dar a fost terfelita constant, metaforicul V. Matei asemuindu-ma cu Lukasenko. In sfarsit, dar nu in ultimul rand, am indraznit si eu in recenta campanie electorala sa nu ma inregimentez in corul general al adulatorilor lui S. Urecheanu. Mi s-a parut suficient sprijinul pe care i l-au acordat Lucinschi, Snegur, Diacov, Matei, plus o puzderie de partide si personaje publice de toata mana, intregul aparat de stat, central si local, plus milionarii de carton care roiesc ca mustele in jurul primariei, plus toata liota de profitori mari si mici care constituie clientela electorala obligatorie.
In preziua alegerilor, vineri, ziarul amicilor de pe dreapta, "Mesagerul", publica in cel mai securist stil un material denigrator contra mea, semnat in batjocura cu pseudonimul Petru Saracu, un fel de schimonosire a numelui lui Petru Bogatu. Dupa un efort electoral istovitor sa primesti in ultima clipa, cand nu mai ai timp sa te dezvinovatesti, o astfel de lovitura sub centura, mi se pare din cale-afara de ticalos. Articolul a fost reluat fulgerator de alte vreo opt publicatii controlate de gruparea lui Diacov. Astfel, publicului i s-a spus ca subsemnatul ar fi unul dintre cei mai barosani oameni din oras, cu palat, cu piscina, cu vreo patru garaje in curte si nu stiu cate limuzine. Ca doar nu avea sa vina alegatorul sa se zgaiasca peste gard ca sa vada cate acareturi am si daca e adanca piscina din spatele casei.
Acum cateva cuvinte despre comunism si anticomunism. Sigur ca suntem cu ei pe pozitii diametral opuse. In atitudinea fata de proprietate, fata de problema nationala, fata de Biserica etc. Dar nu neaparat si fata de Codul Penal. Un coleg de parlament avea o vorba potrivita pentru aceasta situatie. Daca un comunist priveste prin geam si constata ca afara ploua, iar afara intr-adevar ploua, eu nu pot sa contest o evidenta numai ca sa fiu impotriva. Si pe urma trebuie sa recunosc ca imi este greu sa optez atunci cand mi se propune sa aleg intre comunism si mafie. Cine e mai simpatic, totusi, un idolatru care practica cultul lui Lenin sau un "democrat" nesimtit care toaca banii statului si aduna averi de basm calcand in picioare si legea, si bunul simt, din inalta finctie in care s-a cocotat?
Nu pozitia intransigenta a crestin-democatilor favorizeaza eventuala ascensiune a comunistilor, ci guvernarea imorala, abuziva si iresponsabila a actualei puteri
Oricata cerneala acidulata ar varsa contra noastra N. Dabija, oricate acrobatii gazetaresti ar face, un lucru ramane cert. Cel putin pentru mine. Pentru domnia sa poate deloc. Convingerea noastra profunda este ca nu pozitia intransigenta a crestin-democatilor favorizeaza eventuala ascensiune a comunistilor, ci guvernarea imorala, abuziva si deseori iresponsabila a actualei puteri. Prestatia prapastioasa a noilor parveniti, intrati in stranse relatii de concubinaj cu vechea nomenclatura a fostelor guvernari, discrediteaza grav si poate chiar pe termen lung insasi optiunea democratica in R. Moldova, surpa increderea populatiei in ideea de democratie si reforma pe care noi am arborat-o in chiar numele coalitiei noastre. Nu altcineva, ci anume stalpii actualei guvernari, pentru care atmosfera de minciuna si coruptie tine locul oxigenului, netezesc drumul stangii si servesc in egala masura drept tinta ideala pentru presedintele Lucinschi in lupta lui cu parlamentul si parlamentarismul.
In definitiv, revenind la obiectul jelaniei lui N. Dabija, de ce n-as recunoaste ca aerul infatuat si discursul doctoral, egolatria sau, mai simplu, fudulia afisata a lui V. Matei au devenit de mult nesuferite. Vorbirea ba de la balcon, ba din saua unui monument ecvestru, mitomania ca maniera de a face politica sunt elemente cunoscute in reputatia pe care si-a facut-o numitul domn. Unii pretind ca acesta ar fi pierdut de mult adeziunea la sol, altii zic mai simplu ca prea ar umbla cu capul in nori si ca trebuie coborat cu picioarele pe pamant. Asta ca sa nu mai invoc festa pe care ne-a jucat-o in ultimele alegeri prezidentiale si parlamentare, fiindca am zis sa nu mai ravasim trecutul nostru recent.
Din sumara trecere in revista de pana aici sper ca s-a inteles, macar partial, de ce am votat, alaturi de comunisti si "randunisti", pentru demiterea lui V. Matei. Gestul nostru nu a fost decat o incununare logica a unui lung lant de intamplari, dar si a unei pareri despre persoana in cauza pe care ne-am format-o de mai multa vreme. Am avut nenumarate ocazii sa ne convingem ca V. Matei, prin comportamentul sau, s-a compromis iremediabil, afectand nu numai propria formatiune politica, ci si Dreapta in intregime.
Alaturi de traditionalul scancet patriotic "Vai de capul nostru!", citat mai sus, in acelasi saptamanal, isi expune supararea si Grigore Vieru. Personal, regret foarte mult ca maestrul a zbughit-o din istoria literaturii si din manuale ca sa-si puna mintea cu unul ca mine. Ce-i drept, ma consolez si chiar ma simt flatat de faptul ca sunt luat in raspar alaturi de consiliul Uniunii Scriitorilor, care a dezaprobat prezenta catorva colegi de breasla in ceea ce am numit "lista rusinii nationale". Ma refeream, desigur, la notorietatile de stat, de partid si culturale care fac figuratie in opera presedintelui Lucinschi de revizuire a Constitutiei. Ma simt magulit si de faptul ca formula "lista rusinii nationale", pe care am lansat-o, atinsa de pana maestrului, devine expresie inaripata. Recunosc, pana acum nu am avut stiinta de cunostintele dlui Gr. Vieru in dreptul constitutional. Si oricat s-ar sforta domnia sa sa gaseasca o justificare onorabila prezentei sale in echipa respectiva, teama mi-e ca nu va reusi.
"Talentul literar al artistului Vieru nu are nimic cu lipsa de caracter a omului Vieru..."
Sincer vorbind, imi vine destul de greu sa discut in contradictoriu cu Vieru. Mai intai pentru ca si eu, ca orice basarabean cu un dram de sensibilitate, ii cunosc pana la lacrimi opera. Dar in acelasi timp nu pot sa nu regret sincer faptul ca dansul niciodata nu va accepta ideea ca talentul literar al artistului Vieru nu are nimic cu lipsa de caracter a omului Vieru. Iar exercitiile de autoadmiratie, augmentarea propriilor suferinte, afisarea unui martiraj continuu lasa o impresie dezolanta. Acum tin sa fac o precizare marginala ca nu sunt originar din Durlesti, desi aceasta localitate e plina de purtatori ai aceluiasi nume. De aceea calificativul peiorativ "un omulean de la marginea Durlestiului" ni se pare inexact. Maestrul se arata amarat din cauza "atacurilor bolsevice" ale subsemnatului, dar mai ales din cauza lipsei unui "gest colegial de aparare" din partea confratilor de condei. Dimpotriva. "Nici macar un telefon antibolsevic de consolare - se tanguie autorul - necum un gest colegial de protest etc." Urmeaza, fireste, inlantuirea supliciilor indurate sub vechiul regim, cu spintecarea cartuliei "Trei iezi" etc., de ai zice ca omul a suferit cel putin cat Radu Gyr sau - de ce nu? - Soljenitin. Stiam ca dansul nu a trecut prin GULAG si nici macar n-a scos la iveala cel putin cateva randuri anticomuniste ce ar fi zacut in sertar pana in '89. Din contra, chiar si-a mobilizat talentul pentru preamarirea lui V. Lenin. Iar daca-i asa, ar trebui sa lase aprecierile elogioase despre propria persoana pentru altii sau pentru editiile postume.
La un moment dat imaginatia il duce din nou pe dl Gr. Vieru pe cararea batatorita a pomelnicelor de serviciu, in care de aceasta data sunt pomeniti de-a valma Dabija, Ilascu, Urecheanu, Druc, Mosanu, Matei si atatia altii, toti victime nevinovate ale hainului Rosca.
"Portretul roz al presedintelui Lucinschi..."
Dupa ce varsa o lacrima si pentru debarcarea lui V. Matei, autorul incearca sa incondeieze si un portret in roz al lui P. Lucinschi. Nu ma pot abtine de a-l cita:
"Sa fiu inteles drept, nu-l apar pe Lucinschi. Mai ales ca, personal, am un motiv serios de a-i aminti niste lucruri nu prea placute, legate de niste necazuri mai vechi ale mele in care este implicat dl Lucinschi. (Dar, fire generoasa, coplesit de un elan proprezidential navalnic, autorul lasa sa treaca de la el acest episod dezagreabil. - Iu. R.) Dar Lucinschi a fost ales. Rau, bine, dar este ales. Si daca poporul va considera ca trebuie rasturnat (corect: reales sau, eventual, invalidat - n. n.), o va face. Si nu este exclus sa-l dea jos si pe dl Rosca, cu toate ca dl Rosca se si vede cu mana pe puta Presedintiei. (Pe semne, maestrul se simte inghesuit rau de tot in postura de scutier al presedintelui, daca a ajuns sa faca uz de un asemenea limbaj suburban. O fire atat de delicata ca Vieru sa opereze in public atat de dezinvolt cu astfel de scabrozitati este totusi socant - Iu. R.). Daca nu va cadea inainte in lupta pentru putere chiar de mana comunistilor, pe care dl Rosca atat de deschis i-a crutat in interesul comun de a-l rasturna pe dl Matei. Dl Lucinschi are pacatele sale, pe care le cunoastem cu totii. Dar cu domnia sa te poti intelege in unele probleme nationale, daca te apropii de el crestineste. Etc, etc" . Suprimam aici citatul din lipsa de spatiu. Maestrul isi justifica prezenta in acea comisie prin dorinta de a modifica art. 13. Dar vreau sa-i comunic pe aceasta cale ca la recenta intalnire cu liderii politici, aceeasi chestiune fiind vizata de dl acad. I. Dediu, dl presedinte s-a grabit sa precizeze ca in cadrul ultimului referendum poporul nu l-a mandatat sa umble decat la articolele care ii consolideaza puterea personala. Astfel incat se topeste si iluzia unei scuze patriotice pentru servantii aspirantului la un nou mandat.
Mai departe intram in niste hatisuri atat de incurcate, incat nici autorul nu prea stie cum sa iasa din ele. Citez la intamplare: "...E nevoie totusi de o putere prezidentiala care, legata de structurile economice si financiare ale Europei (si dl Lucinschi s-a legat deja de ele, si tocmai de aceea il urasc comunistii), nu poate lua forma unei dictaturi, asta o intelege si un copil. Imi vine sa cred (sic!) ca este o speculatie ca dl Lucinschi ar putea sa ne mane, ca presedinte, spre Moscova. Dar nu ne mana spre ea, prin ultimele sale actiuni, chiar dl Rosca?". Aceasta-i intrebarea, vorba clasicului. "Spuneam ca ne vom intalni cu Moscova in interiorul Tarii Romanesti. Aceasta nu inseamna insa ca Romania mai este o tara comunista - intalni-ne-vom economic, bineinteles. Si cultural. Si nu inseamna ca ideea si dorinta Reunirii cu Tara de peste Prut trebuie sa ne paraseasca. Rusinoasa granita va cadea. Nu atat de repede insa. Din pacate. Sa fiu inteles drept, nu incerc sa adorm constiinta nationala. Pur si simplu, am devenit mai realist. Convins in acelasi timp ca mersul istoriei nu mai poate fi intors. Imperiul nu mai poate reinvia. Chiar daca Rusia s-a unit cu Belarus. S-a unit, la urma urmei, cu niste paduri..." Dupa care, in final poetul isi indeamna colegii de breasla catre o solutie de-a dreptul prapastioasa: "Sa facem o singura lista a celor care am ramas. Si-am ramas atat de putini! Si-atat de singuri!"
"Atragand vedete ca factori de influenta asupra opiniei publice, Puterea isi netezeste calea spre tinta aleasa..."
N-am gasit in textul cu pricina nici urma de coerenta. O profunda deruta macina sufletul dlui Vieru, exteriorizarea acestei stari neputand provoca printre admiratorii sai decat o si mai grava debusolare. Noi, insa, am fi fost in drept sa speram ca tocmai domnia sa sa devina o adevarata institutie morala, rigorismul fiind arma care ar fi putut avea efecte benefice atat asupra politicienilor, cat si asupra opiniei publice in general. Cu regret, insa, de la un timp amplitudinea oscilatiilor dlui Gr. Vieru este de-a dreptul ametitoare atat pentru domnia sa, cat si pentru o buna parte din lumea noastra care, din inertie, adera sentimental la orice improvizatie, atunci cand aceasta provine de la o autoritate de un asemenea calibru. Teama mi-e ca daca dl Vieru va face in continuare piruete atat de periculoase pentru prestigiul pe care si l-a cucerit dupa merit, dansul risca o autoanihilare morala dezolanta.
Lecturi de felul celor servite de ultimul numar al "L. A." m-au facut sa ma intreb, cati dintre oamenii cu vederi mai mult sau mai putin de dreapta, care vibreaza ascultand versurile unui Gr. Vieru sau N. Dabija, vor putea sa disocieze talentul lor literar de ratacirile sau erorile lor politice? Cati vor distinge intre manifestarile estetice ale unui artist si caderile morale ale aceleiasi persoane? Putini. Sau poate doar mai putini decat am dori noi. Caci daca lucrurile ar sta altfel, Puterea n-ar mai fi preocupata mereu de atragerea vedetelor ca factori de influenta asupra opiniei publice, netezindu-si astfel calea spre tinta aleasa. Pomenindu-ma in postura de obiect al unor diatribe izvorate de sub niste condeie notorii, as fi putut trece peste acestea, daca ar fi fost vorba doar de umila mea persoana. Asa, insa, vazand ca efectul unor astfel de texte depaseste cu mult sarcina implicita de maculare a reputatiei mele, am considerat necesar sa aduc aceste limpeziri.
P.S. Ieri m-am pomenit in fata unei situatii ciudate de tot. Aflu ca dl Matei se considera in exercitiul functiunii. Se foloseste de acelasi automobil de serviciu cu numarul de inmatriculare RM-P-007, ocupa acelasi birou, ii cearta pe functionarii care i-au scos de pe usa literele aurite cu numele sau, comanda la cantina cafea de protocol care i se aduce la etaj etc. Pana cand Hotararea privind destituirea dansului nu va aparea in "Monitorul Oficial", el se va considera in continuare vicepresedinte. Parca si pneumonia i-a mai trecut. Inca nu stim de ce si cum dl D. Diacov a blocat aparitia respectivei hotarari in ultimul numar al "Monitorului Oficial" de joia trecuta. Pana atunci, insa, putem considera ca degeaba am irosit atata cerneala, si subsemnatul, si preopinentii mei, de vreme ce persoana vizata a ramas pe loc.
Iu. R.
CAND RUSII SPUN "NU", TREBUIE SA INTELEGEM "DA"?
Rapirea lui Soysal ii revolta pe kurzii din Moldova
Angajatii Fondului de Investitii "Viitorul Tau" si-au pus salarii de 8-11 mii de lei
CAND RUSII SPUN "NU", TREBUIE SA INTELEGEM "DA"?
Va construi oare ambasada Rusiei la Chisinau un centru cultural rusesc?
In acest scop, rusii au pus ochiul pe teritoriul Spitalului clinic traumatologic, cu tot cu Biserica Sfantul Nicolae, apartinand de Mitropolia Basarabiei
De la o vreme-ncoace aflam, din mai multe surse, ca ambasada Federatiei Ruse la Chisinau isi planifica o noua constructie de proportii - un Centru cultural rusesc. Dupa ce si-au construit in plin centrul Chisinaului o impunatoare ambasada, rusii doresc, pentru constructia unui asemenea centru, nici mai mult, nici mai putin, teritoriul Spitalului clinic traumatologic, cu tot cu Biserica Sfantul Nicolae, aflate peste drum de ambasada. Urmeaza, conform informatiilor pe care le detinem, ca Spitalul traumatologic sa fie evacuat intr-un alt sediu, iar Biserica Sfantul Nicolae sa fie obligata sa adere la Mitropolia Moldovei.
Nicolae Mihu, medic-sef la Spitalul clinic traumatologic, ne-a spus ca ar fi bucuros sa se materializeze ideea cu trecerea spitalului intr-o cladire noua, din moment ce mai multe sectii ale spitalului sunt inchise, iar cladirile se afla intr-o stare deplorabila. Nicolae Mihu ne-a spus ca "administratia spitalului are nevoie de aproximativ 30-40 milioane de lei pentru a termina constructia unui nou spital de traumatologie de la Malina Mica si nu poate gasi nicidecum acesti bani".
"Toti lucratorii spitalului vorbesc despre acest lucru, numai seful se face ca nu stie nimic. Comportarea lui Nicolae Mihu parca ascunde ceva", este de parere parintele Vasile Petrache, parohul Bisericii Sfantul Nicolae.
Biserica Sf. Nicolae este in reconstructie. Enoriasii si slujitorii bisericii spera sa duca la bun sfarsit ceea ce au inceput, pentru ca biserica sa fie gata la sarbatorirea celor 2000 de ani ai crestinatatii si 100 de ani de la ridicarea locasului. Biserica mai este lipsita de spatiul rezervat ritualurilor religioase, nu dispune de un WC public. Parintele Petrache i-a cerut medicului-sef sa-i cedeze cativa metri patrati, care, candva, apartineau bisericii. Acesta a refuzat sa-i ofere spatiul necesar.
"Spitalul nu vrea sa cedeze nici un pic in aceasta problema si ai impresia ca traim iarasi anii '60, cand se inchideau manastirile si bisericile, - considera numerosi enoriasi. - La Sfantul Nicolae suntem stramtorati din toate partile, iar Mihu declara ca nu are spatiu suficient si ca biserica apartine spitalului. Dar cum ramane cu spatiul din aripa de sud a spitalului, care a fost data in arenda unei farmacii? Totodata, am aflat din surse sigure ca ambasada Rusiei doreste ca biserica noastra sa treaca la Mitropolia Moldovei. Toti crestinii care se considera sub autoritatea spirituala a bisericii neamului, au gasit in acest locas un adevarat centru spiritual. Dar situatia in care se afla biserica este cea dinaintea marii furtuni: dusmanii asteapta ca ea sa fie reparata, ca mai apoi sa ne fie luata si sa ne dea la Vladimir", sunt de parere crestinii care vin la biserica.
Dupa cum ne-a spus Oleg Studzinschi, directorul adjunct al Directiei de arhitectura si urbanism a Primariei, numai spitalul este in drept sa hotarasca daca cedeaza sau nu din spatiul bisericii.
Conform unor protocoale semnate intre RM si Rusia, se prevede construirea la Chisinau si la Moscova a doua centre de cultura si informare. Vladislav Guriev, reprezentantul ambasadei Rusiei in problemele de cultura, ne-a comunicat ca ambasada nu planifica in timpul apropiat construirea centrului de cultura rusa. "Exista o astfel de intelegere, dar ambasada inca nu are nici o intentie in acest sens. Ambasada dispune de un sediu frumos si comod si inca nu are nevoie de o alta constructie. Este un zvon neintemeiat, provocator si care urmareste doar sa tulbure spiritele", a incheiat Guriev.
Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Rapirea lui Soysal ii revolta pe kurzii din Moldova
Comunitatea kurda din R. Moldova, care numara peste 400 de membri, va organiza proteste politice impotriva rapirii de catre Ministerul Securitatii Nationale (MSN) a kurdului Cevat Soysal, membru al Frontului de Eliberare Nationala a Kurdistanului. Ei acuza securitatea noastra ca ar fi organizat o "operatiune secreta" pentru a-l preda pe Cevat Soyal autoritatilor din Turcia.
Comunitatea kurzilor sustine ca Cevat Soysal a sosit in Moldova pe 2 iulie, cu un avion al companiei Air Moldova International, cu cursa ce venea de la Amsterdam, punandu-ne la dispozitie si copia biletului de avion. El a stat la Chisinau o saptamana pana cand, pe 13 iulie, a fost rapit de catre securitatea RM, din apartamentul sau. Kurzii sustin ca martori ai acestei operatiuni au fost vecinii de la scara, care au auzit strigate in acea seara venind din apartamentul lui Soysal.
MSN din Moldova colaboreaza cu securitatea din Turcia, a declarat Xemgin Abdullah, presedintele Asocietiei Culturale Kurde din Moldova. "Cevat Soyal nu este un factor de decizie in Partidul Muncitoresc Kurd (PKK), ci un simplu membru. El se afla in Moldova pentru afaceri, dupa ce a mai fost aici acum trei luni", a adaugat el. In plus, comunitatea kurzilor dezaproba atitudinea "autoritatilor din Moldova", considerand-o drept o grava incalcare a legislatiei internationale.
MSN a calificat drept dezinformare toate stirile difuzate de agentiile straine, precum ca ar fi arestat o persoana de origine curda pe nume Cevat Soyal, predandu-l ulterior autoritatilor turce. Insa la conferinta de presa organizata de Asociatia Culturala Kurda din Moldova presedintele acesteia a declarat ca in primele zile dupa rapirea lui, FENK, reprezentanta pentru Europa, s-a adresat MSN din Moldova care a recunoscut ca Cevat Soysal se afla in arestul lui. "Mai tarziu insa el a fost predat autoritatilor turce, fapt care incalca prevederile legislatiei internationale", sustine Xemgin Abdullah, fara sa doreasca divulgarea numelui persoanei de la care a primit confirmarea.
Igor Boldureanu de la Serviciul de Presa al MAI a dezmintit informatia, transmisa de PRO TV, potrivit careia MAI ar fi confirmat retinerea lui Cevat Soysal de catre autoritatile Moldovei. El a facut apel catre comunitatea kurzilor pentru a se abtine de la orice actiune de protest politic.
Desi a promis ca ne va spune daca Cevat Soyal a venit cu adevarat in Moldova cu un bilet de avion vandut de agentiile sale, serviciul de securitate al companiei Air Moldova International s-a razgandit peste o ora, dar nici nu a negat acest fapt.
La Camera de Inregistrari a Ministerului Justitiei am aflat ca Asociatia Culturala a Kurzilor din Moldova nu este inregistrata la ei, desi facuse o cerere la inceputul anului, cerere ce i-a fost respinsa. Tot acolo am aflat ca, totusi, asociatia are dreptul la existenta formala.
Potrivit Agentiei nationale de securitate a Turciei, Cevat Soysal si-a asumat responsabilitati mai mari in cadrul PKK dupa arestarea, in februarie, a liderului kurd Abdullah Ocalan.
Ludmila Bulgaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Angajatii Fondului de Investitii "Viitorul Tau" si-au pus salarii de 8-11 mii de lei
Actionarii nu-si primesc dividendele, iar conducerea fondurilor de investitii este preocupata de acapararea cat mai multor bani
Din 1995 pana in prezent, cei 127 mii de actionari ai Fondului de Investitii "Viitorul Tau" nu si-au primit dividendele pe care le meritau. Majoritatea acestor actionari considera ca toata vina o poarta conducerea fondului, care, profitand de legislatia imperfecta, "isi face mendrele, se imbogateste pe spinarea majoritatii actionarilor si ii manipuleaza dupa bunul lor plac".
Ina Prisacaru, FLUX
Fondul de Investitii "Viitorul Tau" a fost infiintat la 1 septembrie 1994. Este membru al Asociatiei Participantilor Profesionisti pe Piata Hartiilor de Valoare. Numarul actionarilor acestui fond - 127 mii - depaseste in medie de trei ori cifra actionarilor altor fonduri de investitii din Moldova. In vara anului 1998, "Viitorul Tau" a fost reorganizat in fond de investitii nemutual cu acelasi nume. In prezent, acest fond dispune de 36.358.478 de actiuni ordinare nominative cu drept de vot plasate fara nominal. La aceasta zi, capitalul social al fondului constituie 45 milioane lei. Aceste caracteristici oficiale, care par a fi imbucuratoare la prima vedere, ascund, de fapt, multe neintelegeri care s-au iscat intre un grup de actionari si conducerea Fondului de Investitii "Viitorul Tau". Vreo 50 de actionari considera ca ei sunt neglijati de catre conducerea acestui fond. Or, in cadrul adunarilor generale ei nu pot influenta cu nimic deciziile si activitatea fondului. "Acesti afaceristi in lege cu milioane de actiuni acaparate pe cai secrete ne blocheaza orice propunere de ameliorare a activitatii fondului. Ultima adunare generala a fost o farsa, organizata dupa un scenariu bine regizat din umbra", considera mai multi actionari. Din acestia, 11 posesori ai hartiilor de valoare prezenti la adunare ne-au comunicat ca decizia Consiliului Director al Fondului fusese formulata din timp, inainte de inceperea sedintei. Actionarii s-au pomenit intr-un cerc vicios din care nu mai vad nici o iesire.
Actionarii nu stiu in ce intreprinderi au fost investite bonurile lor patrimoniale
De la infiintarea acestui fond pana in prezent, nimeni din cei 127 mii de actionari nu stie in ce intreprinderi au fost investite bonurile lor patrimoniale. Consiliul Director al Fondului refuza sa-i informeze, tinand in secret numele respectivelor societati pe actiuni. Conducerea Fondului afirma ca este nevoita sa ascunda aceste date de actionari, pentru ca prin intermediul managerilor se concentreaza capitalul si se opereaza cu pachete de actiuni. Actionarilor insa le este teama ca hartiile lor de valoare vor fi plasate doar in intreprinderile falimentare, de actiunile profitabile beneficiind doar conducerea Fondului. Calculele estimative ale mai multor actionari arata ca un angajat al "Viitorului Tau" are un salariu de aproximativ 8-11 mii lei.
Mai multi actionari, in urma unor investigatii au constatat ca o buna parte din profitul fondului, inclusiv dividendele lor, servesc drept pricopseala pentru membrii Consiliului Fondului "Viitorul Tau". La adunarea generala din 24 mai a.c., Vladimir Cramarenco, presedintele Consiliului Director, i-a anuntat pe toti cei prezenti in sala ca in consiliile directoare ale celor circa 80 de intreprinderi, in care fondul are un portofoliu investitional de 5%, intra si reprezentanti ai "Viitorului Tau", care, respectiv, sunt remunerati pe potriva functiei pe care o detin acolo. Astfel, 11 actionari care detin in total 7.445 actiuni considera ca multi reprezentanti ai Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat (DPAPS) profita de imperfectiunea legislatiei privitor la statutul societatilor pe actiuni si se capatuiesc cu salarii pe care nu le merita. De regula, ei intra in componenta Consiliului Director in care sunt remunerati concomitent de mai multe intreprinderi. Astfel, mai multi actionari ai Fondului "Viitorul Tau" au intrat in posesia unor acte care demonstreaza ca "La "Steaua" SA, unde Fondul de Investitii "Viitorul Tau" detine 4,07% de actiuni, Vladimir Cramarenco si Galina Dimitriu, angajata a DPAPS, sunt remunerati cu un salariu nu mai mic de 600 lei fiecare. La firma de navigatie "Neptun" SA reprezentantii Fondurilor "Exiton-Bon", "Viitorul Tau", Aurel Ciobanu si Raisa Nedelciuc, angajati ai unei institutii bugetare, au un salariu de 400 lei. La Fabrica de Drojdii SA din Chisinau Victor Cibotaru, angajat al Primariei, ia un salariu si mai mare decat cele mentionate mai sus. "Concomitent, la firma "Neptun", subordonata Ministerului Transportului si Comunicatiilor, pana in luna mai 1999 un oarecare Sergiu Arghiri a primit nelegitim bani grei, iar dupa adunarea actionarilor din 3 mai curent functia lui Arghiri a fost preluata de Tudor Coslet, caruia i-a fost stabilit un salariu de 400 de lei", mai spun acesti actionari. Ei nu exclud nici faptul ca Fondul "Viitorul Tau", fara consimtamantul actionarilor expune la vanzare actiunile acestora.
Actionarii sunt ingrijorati de cheltuielile mari suportate de fond pentru arenda oficiilor. Potrivit lor, doar pentru arenda sediului din bd. Stefan cel Mare, 65, anual se platesc mai mult de 70 mii lei. La propunerea mai multor actionari de a amplasa sediul acestui fond in una din intreprinderile in care fondul detine un pachet mare de actiuni (de ex., "MACON" SA), membrii Consiliului Director s-ar fi opus cu vehementa.
Pentru a curma faradelegile descrise mai sus, grupul de actionari ai Fondului de Investitii "Viitorul Tau", prin intermediul FLUXULUI, roaga toti demnitarii:
"1. Sa revizuiasca si sa perfecteze in regim de urgenta legislatia referitoare la fondurile de investitii;
2. Sa oblige Curtea de Conturi sa efectueze un control financiar riguros si sa-i traga la raspundere pe toti administratorii Fondului "Viitorul Tau", care isi bat joc de miile de actionari, aducandu-le prejudicii morale si materiale;
3. Sa fie interzisa plasarea hartiilor de valoare fara acordul personal al actionarului;
4. Sa fie permisa vanzarea si cumpararea libera a actiunilor, inclusiv in afara fondurilor de investitii;
5. Sa fie informati in ce intreprinderi au fost plasate actiunile;
6. Sa-si primeasca dividentele acumulate pe parcursul ultimilor patru ani;
7. Sa fie restituiti actionarilor si statului banii deturnati si insusiti nelegitim sub forma de salarii, ajutoare, foi de tratament, prime etc;
8. Odata cu devalorizarea valutei nationale, sa fie recalculata valoarea nominala a actiunilor fondurilor fixe;
9. Sa fie prevazuta majorarea numarului hartiilor de valoare proportional la toti actionarii, conform profitului anual obtinut si emisiilor de actiuni de la intreprinderile gestionate de catre fond;
10. Sa se permita rezilierea contractului de instituire a Trastului in cazul in care proprietarul fiduciar nu-si indeplineste obligatiile fata de fondator. In acest caz cerem si restituirea prejudiciilor morale si materiale aduse actionarului".
"Remunerarea muncii conducerii fondului este mult prea rara"
Solicitata de FLUX, conducerea Fondului de Investitii "Viitorul Tau", in persoana lui Vladimir Cramarenco, a infirmat existenta unor tensiuni intre Consiliul Director si actionarii lui. Vladimir Cramarenco considera ca este nejustificata opinia actionarilor privitor la salarizarea "nechibzuita" a multor angajati ai Fondului. "Angajatii fondului si ai companiei de manageri intra in organele de conducere ale intreprinderilor in care fondul detine pachetele considerabile de actiuni. Or, in conformitate cu Legea "Cu privire la societatile pe actiuni", membrii organelor de conducere dispun de dreptul de remunerare a muncii lor", afirma presedintele Consiliului Director. El considera ca "in pofida faptului ca persoanele respective isi indeplinesc sarguincios obligatiile, remunerarea muncii lor este mult prea rara, din cauza situatiei economice deplorabile a intreprinderilor". Conducerea Fondului ne-a mai comunicat ca plata pentru arenda spatiului din bd. Stefan cel Mare, 65 nu difera cu mult de cea pentru inchirierea altui spatiu din alta zona.
Din 35 de fonduri existente in R. Moldova doar 5 au platit dividende
"Viitorul Tau" nu este unicul fond de investitii care lipseste actionarii de dreptul de a-si primi dividendele. La Comisia Nationala pentru Valori Mobiliare am aflat ca din cele 35 de fonduri de investitii existente in R.Moldova doar 5 s-au achitat cu actionarii lor. E vorba de "Agro Invest", "Cais-F", "Daac Hermes", "Prim Invest Privat" si "Telecom Invest", care au platit actionarilor de la 0,3 la 3% din valoarea nominala a actiunii. Potrivit sefului Directiei supraveghere si control, Veaceslav Mamaliga, imperfectiunea Legii privind fondurile de investitii consta in faptul ca ea nu stipuleaza obligativitatea fondului de a achita actionarilor dividendele. "Potrivit aceleiasi legi, persoanele care detin un numar mai mare de actiuni au avantajul de a influenta adoptarea sau neadoptarea anumitor decizii. Adevarul e ca majoritatea actiunilor se afla, de regula, in mana conducerii care dirijeaza, uneori si in detrimentul actionarilor de rand, activitatea fondului. Astfel, este centralizata activitatea fondului si posesorii unui numar mai mic de actiuni nu se mai pot considera stapani pe propriile lor hartii de valoare", considera domnul Mamaliga.
Alexandru Oleinic, directorul DPAPS, este de parerea ca fondurile de investitii mai au nevoie de circa cinci ani pentru a activa profesionist si pentru a putea atrage cat mai multe investitii. In prezent, insa, realitatea e de alta natura. "Astazi, fondurile nu se ocupa de atragerea investitiilor pentru procurarea mai multor pachete de actiuni si pentru organizarea mai multor operatiuni cu hartiile de valoare. Ele sunt preocupate doar de acapararea a cat mai multe posturi de conducere la intreprinderile unde fondul detine un numar mai mare de actiuni", considera Alexandru Oleinic. Zilnic, la DPAPS se adreseaza zeci de oameni care sunt nemultumiti de activitatea fondului in care ei si-au investit bonurile patrimoniale. In prezent, DPAPS elaboreaza un nou proiect al Legii privind fondurile de investitii. Specialistii din cadrul departamentului considera ca acest proiect va putea fi dat spre examinare in prima jumatate a lunii iulie. "In noul proiect am gasit o modalitate eficienta de conlucrare intre actionar, fond si intreprindere. Astfel, va disparea bariera dintre aceste trei parti, iar actionarii vor putea participa si ei activ la gestionarea fondului", afirma un consultant al departamentului in cauza.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Administratia "Moldtelecom" contracteaza noi credite, pentru a evita concursul international de privatizare
Miercuri, Comisia pentru economie, industrie si privatizare a audiat un raport despre mersul privatizarii companiei "Moldtelecom". Comisia a constatat ca, in timp ce procedura de privatizare se tergiverseaza, in telecomunicatii se intampla lucruri ciudate - la MTC se incearca contractarea de noi credite.
Potrivit presedintelui Comisiei, Eugen Garla, aceasta situatie ar putea amana privatizarea MTC pentru cativa ani. "Este evident, - a declarat el, - ca un potential investitor nu saluta ideea de a prelua, pe langa pachetul de actiuni, si niste datorii destul de mari".
Contractarea creditelor de acest fel este conditionata prin acordarea unei anumite parti din pachetul de actiuni. Aceasta ar putea fi o modalitate de a intra in posesia pachetului majoritar, evitand concursul investitional. Compania "Moldtelecom" fiind una de stat, acordarea oricarui credit este, in mod obligatoriu, contrasemnata de ministrul de Finante, de prim-viceministrul pentru economie si de prim-ministru, ne-a spus Garla.
Marc Horton, reprezentantul FMI:
Intotdeauna este destul de riscant sa te implici in proiecte noi in plin proces de privatizare
Este evident ca atunci cand se pune problema schimbarii formei de proprietate in sectoarele-cheie ale economiei, cum ar fi energetica si telecomunicatiile - sectoare care au o cifra de afaceri enorma - sunt afectate foarte multe interese, care se pot opune si pot incerca sa impiedice atragerea investitorilor straini.
Desi contractarea unui nou credit poate fi uneori motivata, este intotdeauna riscant sa te implici in proiecte noi in plin proces de privatizare, in special pentru ca este putin probabil ca un cumparator sa vrea sa-si asume obligatii suplimentare, din moment ce nu a participat la atragerea acestor obligatii, chiar daca contractarea unui nou credit a fost o decizie buna.
Este firesc ca un proprietar sa vrea sa adopte singur anumite decizii, sau sa-si rezerve dreptul de a avea o strategie diferita sau o viziune noua asupra companiei, viziune care ar fi necesitat un alt tip de proiect.
Trebuie sa se inteleaga ca necesitatea comercializarii acestui sector este o evidenta, iar un vanzator perspicace nu va instala o combina stereo intr-o masina pe care ar vrea sa o vanda.
Lina Grau, FLUX
Cantautoarea Georgeta Voinovan recunoaste cu franchete:
PESCARI SI VANATORI CELEBRI LA FLUX
Putintica macroepie in istorie
Cantautoarea Georgeta Voinovan recunoaste cu franchete:
"Sunt sincera, iubitoare si bancagie"
Cred ca nu este nevoie de o prezentare speciala a cantautoarei Georgeta Voinovan. Pentru cei care nu au auzit de ea le comunicam ca este interpreta care canta "Iubite, ninge intre noi" si care a debutat in 1993 la Festivalul de muzica folk "Galbena gutuie". Tot ea, Geta, cum i se mai spune acasa, este mamica celor trei copilasi frumosi - Dana, Iancu si Ilie-Razvan, micutul care a tinut-o (si o tine) catva timp departe de scena. La 2 iulie, Georgeta a implinit 28 de ani. Iar policioarele ei de creatie sunt incarcate cu vreo 50 de piese pentru adulti si cu 30 pentru copii.
- Georgeta, la ultima noastra intalnire ne spuneai de o seara de creatie a ta, unde erau invitati toti admiratorii muzicii tale...
- Mi-am dorit o seara de creatie in luna mai pe care, din pacate, am contramandat-o pentru la toamna din mai multe motive. Ilies este prea mic si nu pot sa-l las mult timp singur. De aceea totul sta pe loc din cauza ca sunt ocupata cu mezinul. Mi-am propus sa prezint in cadrul acestui spectacol unele piese pe care le consider reusite. Nu voi uita nici de cantecul "Adio", pe care cred ca il voi remixa. E posibil sa prezint si cateva piese noi, chiar am avut o intelegere cu baietii de la "Catharsis" sa-mi faca aranjamentul muzical la o piesa de-a mea.
- Ai lipsit catva timp din scena. Cum se explica faptul ca alti interpreti iti canta piesele?
- Fiind acasa, nu contenesc sa scriu. Am foarte multe piese scrise pe care vreau sa le propun mai multor interpreti de-ai nostri. Ma gandesc la "Catharsis" sau la Natalita Barbu. Acum imi canta piesele si Victoria Lungu, Aura, Janet Erhan si Stefan Darie. Am incredere intr-o fetita foarte talentata, Aglaia Mudrea-Popescu, care a iesit in scena cu cantecele mele. Scriu piese ori de cate ori ma solicita lumea si fac acest lucru cu placere. Cu toate ca pentru majoritatea este mai usor sa scrii muzica dupa versuri, scriu si aleg versurile dupa muzica. Imi pare rau ca in muzica noastra autohtona textele pieselor nu sunt scrise intr-o romana frumoasa. Si in acest domeniu avem o limba infecta. Pentru mine, de exemplu, unele cuvinte nu sunt muzicale si ma straduiesc sa nu le folosesc in textele mele.
- Mai ai timp pentru pian? Cine ti-au fost dascali in ale muzicii?
- Cand am mai multe griji, imi gasesc un refugiu cantand la pian. Tin foarte mult la acest instrument. Pianul meu de acasa are 21 de ani. Am avut o foarte buna profesoara la pian, Larisa Cosenco, care din pacate nu mai este printre noi. Mi-am continuat studiile la Colegiul "Stefan Neaga", clasa lui Loghin Turcanu. Dupa scoala domniei sale nu mi-a fost interesant sa mai invat ceva.
- Care este astazi sansa de afirmare a unui tanar talentat?
- Pentru mine a fost Festivalul "Galbena gutuie". Ca si atunci, trebuie sa ai un pic de noroc. Astazi poate sa-ti lipseasca talentul, dar daca dispui de bani te faci vedeta. Asa se intampla ca un tanar, cu "spete" bune, are sansa sa devina mai cunoscut decat unii interpreti consacrati.
"Mai cunosc personal o Georgeta Voinovan"
- Din ce familie provine Georgeta Voinovan?
- Sunt nascuta la Chisinau, tot aici am facut scoala medie nr. 5 la Buiucani, fiind intr-o clasa cu Janet Erhan si Aurelia Vasilica. Mama mea, tot Georgeta, tot Voinovan, este nascuta in Bicazul Muntilor Carpati. Taticul meu este originar din Onesti, Straseni. Langa Onesti este un sat, Voinova, de la care probabil vine numele nostru. Am auzit ca prin partile celea sunt mai multe Georgete Voinovan, pe una chiar o cunosc personal.
In timpul razboiului, taticul si bunica au trecut Prutul si s-au refugiat in Romania. Ambii parinti ai tatei au fost invatatori, bunicul meu a fost deportat in Siberia. In Romania, bunica a fost inchisa si tatal meu, fiind copil, a ramas singur pe drumuri. Nici acum nu-si poate stapani emotiile cand isi aduce aminte prin cate vitregii ale soartei a trecut. Mai apoi, peste ani, tata s-a intalnit cu maica-mea la Piatra-Neamt. Dupa ce a venit la Chisinau, a fost o perioada cand si-au scris scrisori. In 1970, mama a venit in Moldova. Dupa care m-am nascut eu.
- Cat de des mergeai la Bicaz, inainte de '89?
- Parintii mei mergeau regulat, ori de cate ori era nevoie ne luau si pe noi. O luna din vacanta de vara o petreceam neaparat la Bicaz sau la Piatra-Neamt.
- Nu ai fost cicalita pe la scoala pentru faptul ca aveai bunica in Romania?
- Am avut niste probleme cat am fost scolarita - copiii reactionau, ma rog, dupa vorbele auzite de la parintii lor. Permanent imi spuneau: "Ce te strambi? De ce spui "chiuveta", si nu "umivalnik"? Da' ce-i asta robinet?". La care eu le raspundeam ca robinet este "cran" sau "grant" etc.
- Cand ai fost ultima oara la bunica?
- Nu am mai fost de foarte mult timp. Vom pleca peste o saptamana cu familia. Mi-am dat seama ca toate sunt fleacuri in timp ce bunica mea traieste si trebuie neaparat s-o vizitez. Si nu se compara cu nici un lucru care mi-a luat verile de pana acum.
- Ce poarta de obicei cu sine Georgeta Voinovan?
- In geanta port neaparat agenda de telefoane, minidiscurile sau caseta cu inregistrarile mele - nu de putine ori mi s-a intamplat sa am ocazia sa cant sau sa le prezint - si nu le aveam la mine. Ceva elementar din cosmetica - un ruj, un creion, o pudriera. Mai aveam un obicei, pe care l-am abandonat dupa ce s-a nascut Ilie-Razvan si din care cauza ieseam mai rar pe afara - purtam la mine fotografia sotului meu, Vlad Turcanu.
- Cum ai facut cunostinta cu sotul tau? Se impaca bine doi oameni de creatie intr-o familie?
- Cu Vlad am facut cunostinta la un interviu. O cunostinta a auzit intamplator cum cantam o piesa de-a mea la pian si mi-a spus ca trebuie sa fiu ascultata de mai multa lume. Mi-a spus ca are un cunoscut la Radio National. Dupa care Vlad mi-a luat un interviu. De la interviu am ajuns unde am ajuns. De la inceputul casniciei noastre am fost de parere ca doi oameni de creatie intr-o familie e prea mult. Exista momente cand fiecare dintre noi crede ca celalalt ar trebui sa se sacrifice pentru familie, si nu el insusi.
- Cum iti dezmierzi copiii si sotul?
- Sotului ii zic Vladutu, atunci cand este suparat ii spun Dalv, adica Vlad pe dos. Ii mai spun Vladimir Ilici Lene (este chiar Vladimir Ilici!). Copiilor le spun Danuta, Iancusor.
- Daca te-ai caracteriza in trei cuvinte, care ar fi acestea?
- Iubitoare, sincera (pana la indiscretie) si bancagie.
- Ne zici si noua un banc...
- Va spun o intamplare din perioada cand abia il nascusem pe Ilies si ma aflam la maternitate. Intr-o zi, infirmiera care avea grija de noi se apropie de mine si ma intreaba: "Iaca, toata lumea spune ca esti cantareata. Da' nu mi-ai spune ce cantece ai?". La care zic ca sunt aceea care canta "Iubite, ninge intre noi". Nu dupa mult timp, doamna cu pricina alearga la medic si-i spune: "Doamna Zina, stiti cine sta in salonul cinci? Femeia care canta "Si afara ploua, ploua"... Nu este mult de la o ninsoare pana la o ploaie si de ce Georgeta Voinovan n-ar fi Marina Voica?
Interviu realizat de Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
PESCARI SI VANATORI CELEBRI LA FLUX
Amfitrionul rubricii: Nicolae Roibu
Daca este un crap intr-un iaz, sa stiti ca este al meu
Dialog cu scriitorul Titus Stirbu
- Domnule Titus Stirbu, e sezonul pescuitului. Cand ati fost ultima data la pescuit?
- Inca n-am deschis sezonul.
- De ce?
- Ion Constantin Ciobanu e in spital, Aureliu Busuioc e la vila lui de la Ghetlova, Gheorghe Madan e deputat si e prins in sedinte, Arhip Cibotaru a suportat o operatie pe cord, altii, cu regret, de mult s-au trecut din viata. Gheorghe Urschi se tine de concerte in Romania. Cu cine sa te duci? Gheorghe Parlea n-are roti la masina, Constantin Munteanu n-are motan si n-are cine-l impinge sa se duca la peste.
- Dar ce-a patit, totusi, Constantin Munteanu?
La un pescuit cu motan
- Apoi, Munteanu si-a luat sotia si fetele si a plecat sa vada Romania. Dar in casa mai era un suflet - motanul. Si l-au luat cu ei. Au calatorit o buna jumatate de tara. Intr-o buna seara, s-au oprit la coada unui iaz, la marginea unei paduri, dincolo de Craiova. S-au imprietenit cu padurarul si au mas peste noapte. Au prins peste, ca nu mai stiau ce sa faca cu el, au facut zeama, au prajit peste, au facut o mamaliguta. A doua zi, cand sa-si ia ramas bun de la padurar, sa plece mai departe, a disparut motanul. L-au cautat 24 de ore la rand. Sigur ca li s-a stricat odihna. De necaz, nici n-au plecat mai departe - s-au intors la Chisinau. Dar peste doua zile suna telefonul. Ii telefona padurarul de langa Craiova: "Constantine, s-a gasit motanul".
Bucurie fara margini. Au gasit bani pentru benzina. Au urcat toti patru in masina, au ajuns la iazul cu pricina, padurarul le iese inainte cu motanul in brate, dar era... cu totul alt motan.
- Dar cu Urschi ce fel de peste ati prins?
Pescuit cu vitei
- Cu Urschi? Ginerele lui Gheorghe Parlea, fiul regretatului poet Ion Gheorghita, ne-a dus cu masina si ne-a lasat pe marginea unui iaz de la Molesti, ca sa vina dupa noi seara. Era sase dimineata, doi paznici care plecau au baut cate doua pahare de vin si s-au dus. Cei care au venit in locul lor n-au vrut sa ia nici un strop - ne-au aratat doar unde sa pescuim. Urschi arunca trei undite de fund cu guma, paznicii cu barca au aruncat hrana in dreptul carligelor de la undite, dar eu ma duc mai la dreapta, la patruzeci de metri, si arunc patru undite cu srot. Cand o desfac pe a patra, la prima undita trage. Scot un crap de vreun kilogram, iar o arunc, iau crapul si ma duc la Urschi. Cum statea el pe scaunel, fac pliosc! cu coada crapului peste ceafa.
- De unde l-ai luat? ma-ntreaba Urschi.
- Din iaz. L-am prins. Dar tu ce ai?
Imi arata niste crapusori cat palma.
- Crapul acesta ti-l dau tie. Pana ma intorc, se mai prind cativa, ii zic.
Cand ma intorc la undite, un vitel cu un pripon de vreo 30 de metri ajungea cu botul la apa si-mi rodea scandurelele cu sfoara. Deodata alearga un paznic:
- Mai baieti, vine o comisie. Ascundeti mai repede unditele.
Urschi s-a bagat in apa si le-a infipt in stuf, eu pe ale mele le afund in apa si, ca sa nu ma tradeze vitelul cela, ii mut priponul, sa n-ajunga la apa. Am luat canistra cu vin si ne-am ridicat pe un damb in lucerna. Mancam, bem cate-un pahar de vin. Deodata, apare o masina militara. Din urma se misca o "Volga". In afara de noi nu era nimeni pe-acolo. Au oprit, sar din prima masina doi rusofoni (toate iazurile din Moldova se supuneau gospodariei piscicole din Odesa).
- Ia aratati unde ati ascuns pestele, zice unul din ei, ruseste.
- N-avem undite, ii zic. Urschi tace. Nu intra in dialog. Au coborat si din Volga vreo trei insi. Dar au ramas pe loc. Nu s-au apropiat.
- Ia aratati pestele! - insista ei.
- Lasati-ne in pace. Noi pastem viteii, le spun.
Rusii nu cred. Ma ridic de acolo, incaltat in ciubote si imbracat in canadiana (era toamna) si zic:
- Un pahar de vin pot sa va dau, dar peste, de unde sa va iau?
Intr-o liniste perfecta, unul din cei trei iesiti din Volga, reprezentanti ai organizatiei piscicole din Chisinau, unde face:
- Mai Urschi, viteii de-acu ti i-am vazut. Ia arata pestele.
- Si le-a aratat?
- Au baut cate-un pahar de vin si rusii ne-au admirat viteii...
La o vanatoare de porci... domestici
- Cu pescuitu-i clar. Ati pascut viteii impreuna cu Urschi. Dar la vanatoare ce vi s-a mai intamplat?
- Pescuitul este o arta, iar vanatoarea e legata de glonte. Totusi, am sa-ti povestesc o intamplare de la vanatoare, la care a fost martor Ion Constantin Ciobanu.
Cu o echipa din vreo opt vanatori, am umblat o buna bucata de zi intr-un decembrie tarziu prin partile Sagaidacului, dar a fost impuscat doar un singur iepure. Am facut friptura din el, dar vin in sat numai la o casa ramasese. Ne-am dus intr-acolo, dupa vin. Stapana, o femeie in varsta, zice multumita:
- Chiar ca v-a adus Dumnezeu. Va dau vin fara nici un ban, numai sa-mi faceti un lucru: sa-mi taiati un porc, ca iaca ginerele de dimineata s-a dus dupa cel care taie porcul si inca nu s-a intors.
Dar cat e a taia un porc? Mai ales ca toti erau cu cutite de vanatoare la brau. Sare unul gardul costiretei, intra in coteata si ies doi porci de-acolo.
- Dar pe care vrei sa-l tai?
- Pe care-l prindeti. Sunt de-o seama.
Mai sare gardul inca un vanator, trantesc porcul la pamant si unul din ei ii infige cutitul la gat. Dar porcul, voinic, a scapat din mainile lui si a fugit in coteata. Au inceput a covitai amandoi, apoi ies afara. Vanatorul pune mana pe un porc si-i mai trage o data cu cutitul. Cand porcul nu mai sufla, iese din coteata al doilea porc si se pravale alaturi de primul. Baba-si pune mainile in cap:
- Ce-ati facut? I-ati taiat pe amandoi! De unde sa stie bietii vanatori ca porcii s-au murdarit de sange? Ne-a fugarit batrana si nu ne-a mai dat vin.
- Cu Pavel Botu ati fost vreo data la pescuit?
Cu Pavel Botu, la Radenii-Vechi
- Pescuiam de mai multe luni la un iaz din rezervatia de la Radenii-Vechi. Aveam permis. M-am laudat odata lui Pavel Botu ca am permis la acest iaz si m-a rugat sa-l iau si pe el.
Ne-am dus. Eu ii cunosteam pe toti paznicii si pe toti sefii. Am ramas peste noapte. Cand s-a facut ziua, eu mi-am luat unditele si am plecat la alt iaz, mai la vale. Intre timp, isi fac aparitia cinci paznici-controlori si inca bauti pe deasupra. Aud tipete, racnete, nu ma pot dumeri ce se intampla. Imi strang unditele de bambuc, dar intre timp vine masina. Soferul imi era cunoscut. In cateva secunde ajungem la paznicii-controlori. Cand am coborat din masina, paznicii prieteni m-au imbratisat, intrecandu-se la pupat. Mania de pe fata lor a disparut. Unul din ei imi zice:
- Asta-i cu tine? si arata spre Pavel Botu.
- Da, zic.
Si se intoarce catre Botu:
- De ce n-ai spus ca esti cu Stirbu?
Dupa aceea, aproape zilnic, la ora 16.00, urcam in trei in masina - Pavel Botu si Gheorghe Madan - si tulea la pescuit.
- Fiindca ati pomenit de Madan, care-i, chipurile, atat de serios, nu mi-l pot imagina la coada unui iaz.
Crapul lui Gheorghe Madan
- Eram la iazul de langa Ialoveni. Ne aflam peste noapte la pescuit. Doua undite ale mele de bambuc, aruncate la mamaliguta. Una din ele mi-o insfaca un crap si o duce pe apa. Din smuncitura, crapul se prinde automat. Undita e dusa de crap pe deasupra apei. Gheorghe Madan se dezbraca si sare in apa dupa undita. Cand mai-mai sa puna mana pe coada unditei, crapul iar duce coada la 5-6 metri de la inotator. Si uite asa, Madan s-a pomenit in mijlocul iazului. La un moment dat, se vede ca a inghitit cateva gaturi de apa. A inceput sa tuseasca atat de infiorator, incat eram gata sa sar dupa el. Nu l-am mai putut ajunge. Cum sedeam asa pe mal, trece pe langa noi o fetita. Ne-a zis buna seara, i-am multumit si s-a dus mai departe spre coada iazului. Deodata, auzim clinchetul unui clopotel. Gheorghe Madan unde face: Fetito, ia seama! Sunt niste undite de fund aruncate la srot. Dar fetita a luat-o la fuga. N-am banuit, insa ea insfacase cateva undite cu tot cu clopotei, scotandu-le din apa cu tot cu srot. Pana ne-am dat seama ca ne-a furat unditele, a sarit de cealalta parte de iaz, cu unditele dupa ea. De partea cealalta, un barbat cu nevasta se intorceau de la prasit. Striga la fetita: Natasa, stai! Dar fetita fuge mai departe. Acestia erau parintii fetei. Dar fata nu s-a oprit, ca se temea de noi. Dar in toamna ne-am dus la scoala din Ialoveni unde invata Natasica si le-am povesit elevilor intamplarea.
Un vitel, indragostit de pictura
- Imi povesteati odata o intamplare cu pictorul Emil Childescu.
- Ma duceam la pescuit la Tataresti. Aveam mult de mers pe jos. Urc un delusor si cand dau la vale, il vad pe Childescu cu paleta in fata. Picta un rasarit de soare.
- Am fost si ieri dimineata aici sa pictez si cand am terminat peisajul, ma pomenesc la spate cu o turma uriasa de vitei. Multi treceau pe alaturi, dar unul s-a oprit. A inceput sa-mi admire peisajul. Si unde-mi scoate un limboi si-mi fura peisajul si-l mananca. Am fost nevoit sa vin la un alt rasarit de soare.
- Cu Ion C. Ciobanu?
Un pahar de vin, pe intuneric
- Eram pe malul iazului de la Cigarleni cu Ion C. Ciobanu. Ora tarzie de noapte. Toamna. De jur-imprejur, o padure de salcam, multi dintre ei retezati, ca sa nu poata trece masinile. Tulpinile nu se vad din iarba. Ziua te impiedici si cazi. Dar noaptea? Stateam mai multi scriitori in jurul unui foc cu un pahar de vin in fata. Eu m-am dus sa-mi controlez unditele - aveam mai multe aruncate cu srot. Sa fi fost la vreo suta de metri de locul unde stateam gramajoara. Era intuneric bezna. Aud vocea lui I.C.Ciobanu care-mi striga numele. Ma ridic dupa malul priporos si incep a scruta intunericul: cam pe unde-i I.C.Ciobanu?
- Eu sunt aici, strig, cu gandul ca poate ma vede pe fundalul apei. Peste cateva minute era langa mine. Imi intinde un pahar de vin, plin ochi si unde face: Ti-a venit si tie randul si ti-am adus paharul de vin. Am ramas crucit, cum de a trecut printre atatea tulpini de salcam ascunse in iarba si nu s-a impiedicat.
La un pescuit cu elevii lui Ion Iachim
- Eram la Mingir. Prinsesem multi crapi in ziua ceea. Noaptea nu inchisesem un ochi. Pe la o amiaza se apropie de mine niste copii.
- Nene, zice unul, ajuta-ne sa aruncam unditele noastre. Au prins si ei sa pescuiasca un pic mai in dreapta de la unditele mele si de la plasa de peste, aruncata la cativa metri de mal. Ii strig lui I.C.Ciobanu, care se afla mai in stanga:
- O sa ma odihnesc o ora sub nuc, - printre toti salcamii dimprejur era un singur nuc, - luati seama la unditele mele. Dar n-a trecut nici o ora. Ma ridic din iarba si primul lucru ce-l observ e ca nu-mi vad cutitul pe care-l lasasem infipt intr-o tulpina de pe malul rapii. Cand colo, nici baietii nu mai sunt. Ma apropii de undite - ele erau la locul lor, dar plasa cu peste - ioc! Copiii s-au scaldat si, ce-au facut, ce-au dres, au tras plasa cu peste pe sub apa, de-a lungul malului, si au fugit.
Pescuitul a mai durat doua ore si tot pestele prins in acest timp mi-a revenit mie. Iar baietii erau elevii lui Ion Iachim de la scoala din Carpineni. Si eu care le-am citit versuri...
Nervii mi-i las pe malul iazului
- De cati ani sunteti pescar?
- M-am nascut cu picioarele in apa Prutului si cu o fatcuta in mana.
- Unde anume?
- In satul Cenusa, azi judetul Balti.
- Si ati prins mult peste in viata dvs?
- De-ai sti tu cat peste a vandut mama mea rusofonilor de la fabrica de zahar din Ghindesti, peste de tot neamul, prins cu fatca de-a lungul noptilor... Aveam o fatca de patru metri patrati, abia de-o puteam ridica. Dar intr-o vara, cum am pus-o sa se usuce cu panza-n sus, au dat navala porcii si n-a ramas nimic din ea. Insa nici nu mai era nevoie de ea, caci devenisem student.
- Acum cu ce si la ce prindeti peste?
- La undite de bambuc, cu pluta. Desigur daca-n iazul unde pescuiesc este si un crap mare, tot eu am sa-l prind. Numai ca la srot.
- Nu-s prea laudarosi pescarii acestia?
- Dar tu ce-ai crezut? Ca asa se mananca un peste prajit? Insa, la drept vorbind, unii se lauda, iar eu prind. Vorba lui Ion C.Ciobanu: "Ce mancai, ma, cand erai mic?" Iar eu il salut astfel, de cate ori ma intalnesc: "Buna ziua si un peste prajit!".
- Totusi, ce este pescuitul?
- A pescui este o arta. Acolo pe mal imi las nervii.
- Aveti si vreun necaz "profesional"?
- Mai bine de-o luna, impreuna cu I.C.Ciobanu, ii atinem calea lui Gheorghe Diaconu, directorul gospodariei piscicole din Costesti, care in fiecare an, din bunavointa lui, ne da cate-un permis, dar nu-l putem prinde cu nici un fel de nada.
- Va doresc sa-l prindeti.
<
