|
|
EDITIA DE VINERI
Anul V, Nr. 41 (222) 29 octombrie 1999
Unde te-ai pornit, Moldova draga?
Boris Vieru
Gratie conducatorului sau iubit, pefedeul devine pe scena politica a Chisinaului un partid al grotescului. Din cauza probabil a uriasei pareri de sine a personajului carpatic pe care il are in frunte, ultimele gesturi politice ale acestui partid capata cu inevitabilitate mortala proportii gigantisime si totodata caragialesti. Astfel, lipsa de masura si de bun-simt, derizoriul, ridicolul mai la urma urmei au incetat sa mai fie dimensiuni in care pefedeul ar putea sa se recunoasca, comportamentul sau fiind de-a dreptul grotesc.
Desi gestul personal al lui Matei de a actiona in justitie Parlamentul pentru ca nu-i mai plateste salariul de vicepresedinte frizeaza paranormalul, trecem peste el ca peste ceva cu neputinta de comentat logic. Aprecierea de mai sus se refera la initiativa pefedeului de a avansa o suma de conditii partenerilor de coalitie, pentru a ramane la guvernare: "inregistrarea Mitropoliei Basarabiei, luarea unor masuri pentru eliberarea lui Ilie Ilascu si a colegilor sai si adoptarea, pana la 1 februarie 2000, a legii lustratiei, care presupune non-accesul fostilor agenti KGB si ai altor structuri similare la functii in stat si deschiderea accesului cetatenilor la propriile dosare, aflate in arhivele securitatii" - am citat din stirea AP FLUX, difuzata dupa conferinta de presa a lui Valeriu Matei, de miercuri. Acesta i-a amenintat pe Diacov si Snegur ca, daca in trei zile nu ii sunt acceptate conditiile, "ar putea sa ia decizia de a-si retrage ministrii din guvernul Sturza".
De ce calificam aceste trei conditii drept grotesti, ca sa nu mai zicem ca in ultima vreme pefedeul se da, cu o extravaganta sinucigasa, pana si cu fundul de pamant - doar-doar ne va sensibiliza si va induiosa opinia publica, pentru a se mentine astfel, in lipsa organului sau de presa, in atentia electoratului? Pentru ca este grotesc sa nu pui conditia eliberarii lui Ilascu atunci cand de votul lui depinde insasi instalarea lui Sturza, ci abia atunci cand iti arde tie scaunul sub fund. Pentru ca este grotesc sa ai patru membri ai guvernului si acestia sa taca las cand vicepremierul crestin-democrat Valentin Dolganiuc pledeaza, in sedinta de guvern, pentru admiterea in legalitate a Mitropoliei Basarabiei, ba mai rau - sa voteze impotriva. Asta au facut ministrul Justitiei Ion Paduraru, ministrul Transporturilor de pe atunci (cine era atunci, dle Matei, ministru la Transporturi: cetateanul rus Kalev sau inca faimosul Leanca?), ministrul Invatamantului Gremalschi si vicepremierul Stratulat, - toti pefedisti unu ca unu. De ce nu au votat, in sedinta de guvern prezidata de premierul Ion Ciubuc, alaturi de Dolganiuc si de al doilea membru crestin-democrat al Executivului, Ion Tanase, pentru legalizarea Mitropoliei Basarabiei? Nu este grotesc, daca nu funebru, gestul actual de a cere legalizarea Mitropoliei de la un guvern care miroase a mort, in vreme ce ministrii tai s-au opus aceleiasi legalizari intr-o conjunctura politica foarte favorabila?
Ce sa mai zicem si de "legea lustratiei", care incununeaza opera de "epigonism politic" al pefedeului, in sensul ca acesta a preluat constant, in scurta sa cariera, toate ideile politice importante ale crestin-democratilor, nereusind decat sa le compromita si sa le goleasca de sens prin demagogie, exagerare si ineficienta practica? Or, din cate ne amintim, o asemenea initiativa avea, foarte recent, liderul crestin-democrat Iurie Rosca, dupa ce revenea de la forumul pan-european al crestin-democratiei. Nu mai spunem ca, pe de alta parte, avem oarece indoieli ca pefedeul ar fi cel mai indicat partid pentru a initia "legea lustratiei".
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Unde te-ai pornit, Moldova draga?
Constantin Tanase, FLUX
...Imi amintesc ce forfota mai era la Chisinau acum 10 ani. Mitinguri, demonstratii, marsuri, lozinci. "Jos Grossu!", "Jos Demidenko!", "Jos mafia!", "Noi suntem acasa!" etc.. Atunci nici nu banuiam macar ca, scandand "Jos Grossu", pregateam drumul spre putere dlui Trica si dlui Valerica, incat scandand "Jos mafia!", netezeam, de fapt, cararusa pentru adevarata mafie, iar laudandu-ne ca "Noi suntem acasa!", ne pregateam, de fapt, sa pornim prin Spania, Grecia si Portugalia dupa o bucata de paine. Visurile de "eliberare nationala" s-au risipit si nu ne-a mai ramas nimic, decat regrete, ura, pesimism, incrancenare, umilinta...
Si daca am ajuns aici, am o vorba cu tine, draga cititorule. Spune-mi, ma frate, cum stai cu fericirea? Ma refer nu la fericirea pe care o viseaza o domnisoara de 17 ani, ci la fericirea cea prozaica de a avea, pur si simplu, un salariu bun si la timp, sa-ti ajunga de mancare si de imbracaminte si chiar sa mai poti strange un ban pentru ziua de maine, sa poti merge vara intr-un concediu la munte sau la mare. Adica nu e vorba ca sa faci avere, dar sa-ti ajunga pentru un buchet de flori la o zi de nastere, un cadou la o nunta, sa-i cumperi copilului o jucarie si un computer, sa te abonezi la un ziar, sa-ti permiti o bucatica mai buna... Ca, da, tragi si tu in plug zi de zi, iar anii trec si viata se duce si ce-ai inteles din ea? Dar viata se duce, dragul meu, uite-o cum trece pe langa tine, uite cum te incarunteste, te chirceste si te urateste, uite-o cum iti flutura a adio si unde-i fericirea ta cea mare pe care ai visat-o cand erai tanar?..
Noi am ramas cu bancurile, ei - cu bancile
Mi se pare ca marea noastra drama e ca noi ne-am obisnuit cu mizeria. Si nu e vorba de mizeria materiala, ci de cea politica. Ne-am inglodat atat de tare in ea, incat am pierdut simtul perspectivei istorice. Nemtii, de exemplu, dupa ce au pierdut razboiul cu rusii, si-au adunat cei mai buni economisti, politicieni si filozofi si au decis incotro merg. Si astazi vedem unde au ajuns. Noi am procedat altfel. Dupa ce in '89 parca-parca ne trezisem, ne-am frecat vreo doi ani pe la ochi, ca unii sa poata fura in voie, si in '94 am zis: Mergem cu agrarienii! Si am mers. Acestia au legalizat jaful, ridicandu-l la rang de politica de stat. Au imprumutat milioane de dolari de la organismele internationale, cu care si-au deschis sereleuri. Iar noi ne uitam ca prostii la dansii si, in loc sa le cerem socoteala si sa-i bagam la racoare, radeam de Motpan si Sangheli cat is de "prosti", bucurandu-ne, bineinteles, de cat suntem noi de destepti. Si uite ca noi, "desteptii", am ramas cu karandasul lui Sangheli si bancurile despre 380 de grade, iar ei au ramas cu bancile si astazi huzuresc intr-un dulce anonimat...
Apoi i-am dat jos pe agrarieni si am crezut ca am obtinut o mare biruinta. In realitate, tot noi am ramas prosti, fiindca, la drept vorbind, agrarienii atata si asteptau: sa fie dati jos, caci obosisera de atata furat, adunasera prea multe averi si aveau nevoie de timp liber ca sa se bucure de ele. Si noi i-am "rasturnat", oferindu-le placerea sa se bucure de dulceata vietii. Am ales alt parlament si credeam ca L-am apucat pe Dumnezeu de un picior. Dar, de fapt, l-am apucat pe dracu de coada. Astia de "centru-dreapta", fiind, poti sa zici, patrioti de-ai nostri, cum s-au vazut alesi s-au pus si ei vartos pe "treaba". Scandalurile se tin lant. De doi ani se vorbeste de mafie si coruptie, dar tocmai trei coscogeamite organizatii - Ministerul de Interne, Procuratura si Securitatea - si inca atatea institutii fiscale, garzi financiare, politii economice etc. nu au reusit sa puna mana pe nici un mafiotel, oricat de mititel si prapadit ar fi! Sa zica: iaca, iubit popor, cum arata! Uite, aista te fura!
Cum sa intram in Europa cu fundurile rupte?
Noi inca n-am inteles ca noua guvernare este cu mult mai periculoasa decat agrarienii, fiindca e mai smechera. Agrarienii furau deschis, vorbeau prost romaneste. Acestia de azi vorbesc frumos, fura atent si ne indeamna sa intram in Europa. Desigur, lor, cu buzunarele pline, le vine sa intre in Europa. Dar cum sa ne pornim noi incolo cu punga goala si cu fundurile rupte? Acestia, de cand "ne conduc", ne hranesc numai cu declaratii despre "aprofundarea reformelor". Si cat ei "aprofundeaza reformele", bietii moldoveni se "aprofundeaza" prin cimitire...
Asadar, asta-i marea noastra drama, draga cititorule: ne-am obisnuit cu mizeria politica. Si cand zic eu ca nu avem simtul perspectivei istorice, iata la ce ma refer. Daca aruncam o privire in urma si analizam ce s-a intamplat cu noi si cu Moldova in acesti zece ani, vedem ca nu am fost in stare sa facem o optiune clara in privinta directiei in care ne miscam. Noi de fapt nici acum nu stim in ce directie mergem si ce dorim. Zece ani din viata am pierdut ca sa nu intelegem incotro mergem! Respingem optiunea unirii cu Romania din motiv ca vrem sa fim independenti, ca nu ne plac "tiganii" de romani, ca nu vrem sa fim "provincie"... Bun. Respingem optiunea comunistilor de refacere a imperiului sovietic pe motiv ca nu vrem sa redevenim "gubernie". Buna si asta. Adica mergem pe calea independentei. Se accepta. Dar cum mergem si cu cine mergem, te-ai intrebat vreodata? Moldova noastra, care merge de 10 ani "pe calea independentei", se aseamana azi cu o caruta stricata, plina cu haidai beti, care chiuie si se injura ca laiesii, iar noi, poporul, o impingem din urma ca s-o ridicam pe culmea dealului (a fericirii). Cand iaca-iaca sa ajungem la jumatate de deal, chefliii "aprofundeaza reformele", doboara la pamant leul national, inceteaza de a ne mai plati salariile si pensiile si ne propun referendumuri si alegeri anticipate. Ei bine, sa admitem ca iesim maine iar la votare. Credeti ca o sa-i votam pe altii! Pe dracu! Tot pe acestia o sa-i votam. Sau pe altii, dar tot de teapa lor: va pleca dl Trica si va veni dl Valerica. Si iar se va umplea caruta cu haidai, si iar scandaluri si chiuieli, si iar vor "aprofunda reformele", si iar ne vor indemna in Europa, si iar vom ajunge la jumatate de deal, si iar ne vor propune referendumuri si alegeri anticipate... Si tot asa mai departe. Dar unde mai departe? Asta-i intrebarea!
Pleaca dl Trica si vine dl Valerica
Eu zic ca noi mergem gresit si nu dorim nici in ruptul capului sa intelegem un lucru simplu de tot: nu poti sa ajungi pe culmea dealului (fericirii) intr-o caruta stricata. Ce folos ca, periodic, in caruta conduc cand dl Trica, cand dl Valerica, daca nici caruta nu-i buna si calea e aleasa gresit? Daca am fi niste oameni destepti, ne-am pune doua intrebari simple: fratilor, unde ne-am pornit si cu cine ne-am pornit? Hai, draga cititorule, sa vorbim deschis: Ce folos ca s-a dus Snegur si a venit Lucinschi? Ce folos ca s-a dus Motpan si a venit Diacov? Ce folos ca s-a dus Ciubuc si a venit Sturza? Ce folos ca se va duce dl Trica si va veni dl Valerica?
Problema, deci, nu e de a-l schimba pe dl Trica cu dl Valerica, ci cu totul alta. Eu zic, draga cititorule, sa ne gandim la acest lucru. Si daca ne vom gandi serios, poate vom intelege ce trebuie sa facem mai departe.
RFM: Republica Federala Moldova
Suntem la un pas de "starea de urgenta", dle presedinte?
Matei a dat in judecata Parlamentul
"Parlamentarii au savarsit un act antinational..."
SONDAJE TELEFONICE: Vi-i frig? Si noua!
Ce nota i-ati pune actualului guvern?
RFM: Republica Federala Moldova
Constantin Tanase FLUX
In editorialul din 12 octombrie "Trei bombe impotriva parlamentului si a guvernului" vorbeam despre existenta a "cel putin trei chestiuni care pot avea efectul unor bombe puse sub actualul parlament si sub guvernul Sturza: "chestiunea Taracliei", chestiunea confirmarii adjunctilor procurorului general si chestiunea demiterii vicepresedintelui parlamentului, Iurie Rosca". Saptamana trecuta una dintre bombe a explodat: vineri parlamentul a votat "chestiunea Taracliei" si in felul acesta ne-am pricopsit cu inca o autonomie etnica la sud.
Sa lasam la o parte limbajul diplomatic si sa spunem lucrurilor pe nume: odata cu crearea acestui judet etnic federalizarea R. Moldova a devenit o realitate si prin acest act politic nesabuit s-a creat inca un precedent pentru continuarea procesului de dezmembrare a statului. Votand "proiectul Andronic", parlamentul si-a demonstrat totala lui iresponsabilitate politica. Ba mai mult chiar, se creeaza impresia ca intreaga clasa politica de la Chisinau a intrat intr-un fel de nebunie si nu mai intelege ce face. Si opinia publica se afla intr-o stare de adanca somnolenta, deoarece, practic, n-a reactionat la votul de vineri din parlament. Acum toti sunt preocupati de altceva: daca vor supravietui guvernul si parlamentul, daca mai exista ADR-ul sau nu? Dupa votarea "chestiunii Taracliei" declaratiile de presa ale oamenilor politici au vizat in temei aceste subiecte, dar nu crima de stat care a fost comisa si care se numeste "autonomia bulgareasca". Chiar si liderul ADR Alexandru Mosanu, un om sensibil la problemele nationale, a facut o declaratie care a vizat consecintele politice pentru parlament ale votarii "proiectului Andronic", dar nu pentru R. Moldova.
Votul de vineri a pus in lumina un adevar crud: politicianismul deputatilor a atins un nivel care pune in pericol securitatea statului. Toate parlamentele R. Moldova, care au existat de la '90 incoace, si-au creat cate o autonomie. Primul parlament a creat r.m.n.-ul de la Tiraspol, al doilea parlament - republica gagauza de la Comrat si actualul parlament - judetul etnic Taraclia. Nu vreau, deocamdata, sa formulez hotarat niste concluzii, dar niste linii de contur voi trage totusi. Prima autonomia (de la Tiraspol) a aparut "gratie" politicii "clarvazatoare" a ex-presedintelui M. Snegur. A doua autonomie (cea de la Comrat) a fost rodul "clarviziunii" politice si juridice a grupului Andronic - oamenii de incredere ai lui M. Snegur. Autonomia de la Taraclia este, de asemenea, rezultatul activitatii lui N. Andronic, al doilea (al doilea oare!?) om in PRCM dupa M. Snegur. Toata lumea a inteles ca "desolidarizarea" lui Snegur de Andronic in timpul votarii de vineri a fost un teatru. Jucat prost. Cand presedintele ADR a propus ca membrii aliantei sa paraseasca sala in semn de protest, perecemistii au ramas in sala. Acest comportament nu este deloc intamplator si demonstreaza ca el a fost regizat pentru a induce in eroare opinia publica. Presa lui Snegur-Andronic a lucrat din plin pentru a convinge aceasta opinie publica de pericolul "aliantei dintre comunisti si frontisti". Numai pe fundalul acestui "pericol" aventura tandemului Snegur-Andronic putea sa treaca mai pe "neobservate". Acum ar fi de asteptat ca aceasta presa sa mearga in continuare pe stilul "Academiei Catavencu" si sa propuna cititorului aceleasi colaje primitive, dar de acum cu alt mire, alta mireasa si alti nanasei...
Faptul ca s-a jucat teatru ne-o demonstreaza si o declaratie facuta cotidianului nostru de vicepresedintele PRCM, Victor Josu, potrivit caruia "pozitia OFICIALA (subl. n.) a PRCM ramane neschimbata: pastrarea fostului raion Taraclia (...) in cadrul judetului Cahul". Ce trebuie sa intelegem prin "pozitie OFICIALA"? Ca e o "pozitie FORMALA, DE OCHII LUMII", iar ADEVARATA pozitie a PRCM-ului in chestiunea data e cea exprimata de Nicolae Andronic? Daca nu este asa, atunci cum se intampla ca Andronic nu este retras din guvern pentru pozitia sa, care nu coincide cu "pozitia oficiala" a PRCM-ului? (Desigur, "scuza" ca N. Andronic ar fi prezentat aceasta modificare "din oficiu" nu prinde, ba mai mult chiar, ii pune pe perecemisti intr-o lumina cu totul urata: cat costa moralitatea politica a unui partid care accepta ca unul din liderii lui marcanti sa prezinte "din oficiu" un proiect de lege cu care "nu este de acord" acest partid? Intr-o tara cu un sistem politic civilizat asemenea lucruri nu se pot produce si o asemenea pozitie adoptata "din oficiu" ar fi fost imediat sanctionata. In mod normal, daca PRCM-ul nu este de acord cu pozitia lui N. Andronic, de ce acesta nu e retras din guvern? De ce nu-si retrage din guvern ministrii PFD-ul? Cum pot ramane in guvern ministrii unui partid care voteaza in sedintele de guvern ALTFEL decat este pozitia acestui partid? Ce fel de guvern de coalitie mai e si acesta?
Am ajuns astfel la o chestiune despre care noi am vorbit de nenumarate ori: lipsa de moralitate si de raspundere a clasei noastre politice in conditiile careia nu mai exista nici principii, nici doctrine, nici elementarul bun-simt, ci numai interesul egoist de partid si spiritul de mafie politica. Aceste anomalii au devenit si mai evidente dupa instalarea guvernului Sturza prin "votul lui Ilascu". Atunci am atentionat asupra amoralitatii politice a acestui gest, fapt pentru care am fost blamati ca nu dorim binele acestei tari si facem jocul politic al cuiva. Acum cred ca a venit timpul potrivit sa-l intrebam pe Valeriu Matei, "arhitectul" guvernului Sturza" - deoarece anume prin eforturile lui Matei a fost "adus" "votul lui Ilascu" la Chisinau: cum va simtiti din punct de vedere al moralitatii si patriotismului, dle Matei, cand prin votul lui Ilascu ati adus la putere un guvern (si pe Nicolae Andronic) care a continuat procesul criminal de federalizare si dezmembrare a statului R. Moldova? A statului care acum trebuie sa se numeasca R.F.M. - Republica Federala Moldova - si care, nu este deloc exclus, sa fie supus si in continuare procesului de federalizare. Se vorbeste (deocamdata in soapta) ca pe la nord s-au activizat ucrainenii, iar la Soroca - rromii. Daca acestia vor demonstra "cu acte in regula" ca sunt tot atat de "numerosi si compacti", ca si bulgarii din Taraclia, atunci inca doua autonomii ne sunt garantate.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Suntem la un pas de "starea de urgenta", dle presedinte?
In cadrul unei sedinte recente a Primariei municipiului Chisinau, comisarul adjunct al municipiului, Vladimir Coval, a insistat asupra instituirii unui regim sever de control in raza capitalei. Coval a avertizat ca in cazul in care, intre ora 22.00 si 6.00, cetatenii, aflati pe strazile Chisinaului nu vor avea asupra lor buletine de identitate, vor fi retinuti pana la o eventuala identificare a lor. Comisarul adjunct a explicat ca aceasta actiune ar contribui la contracararea jafurilor si altor intentii criminale ale lumii interlope.
Dupa ce stirea a fost preluata de mass-media, in oras, tot mai insistent, au inceput sa circule zvonuri despre intentiile presedintelui Lucinschi de a institui starea exceptionala, in scopul demiterii guvernului si a cumularii tuturor prerogativelor puterii din stat.
Solicitat in aceasta problema, Igor Boldureanu, din cadrul Serviciului mass-media al MAI, ne-a spus ca declaratiile lui Coval ar fi avut cu totul alt subtext. Deocamdata nu a fost luata o decizie oficiala in acest sens. Intrebat cum a evoluat situatia infractionala pe parcursul celor trei zile de cand a fost facuta declaratia, Boldureanu a spus ca, potrivit datelor oficiale, nu au fost inregistrate schimbari ale acesteia.
Purtatorul de cuvant al presedintelui Lucinschi, Anatol Golea, ne-a declarat ca la Presedintie nu s-a discutat despre intentiile presedintelui de a institui starea exceptionala. Golea ne-a citat art. 87 din Constitutia R. Moldova, potrivit caruia, in limitele legislatiei, seful statului "poate lua si alte masuri pentru asigurarea securitatii nationale si ordinii publice".
Aneta Grosu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Matei a dat in judecata Parlamentul
Miercuri, in judecatoria sectorului Buiucani a municipiului Chisinau, reclamantul Valeriu Matei s-a judecat cu reclamatul pe numele parlamentul R. Moldova. Conform cererii, V. Matei solicita "repunerea lui in functia de vicepresedinte al parlamentului si incasarea diferentei de salariu pentru lipsa fortata de la serviciu".
Reprezentantul legislativului, Radu Turcanu, consultant superior in Directia juridica a parlamentului, a prezentat completului de judecata, in calitate de probe, stenograma sedintei parlamentului din 9 iulie, decizia Curtii Constitutionale cu privire la respingerea ca neintemeiata a cererii privind constitutionalitatea demiterii din functie, depusa de Valeriu Matei, si o referinta in care este motivata legalitatea demiterii acestuia.
Opinia juristului
Judecatoria sectorului Buiucani nu poate adopta o hotarare prin care va cere anularea unui act normativ adoptat de parlament. Liderul PFD cunoaste ca actele emise de organul legislativ pot fi contestate numai in Curtea Constitutionala (CC), de aceea cererea lui V. Matei este cel putin bizara. CC si-a spus deja cuvantul in acest sens, considerand pretentiile lui Matei neintemeiate. Numirea si revocarea presedintelui, vicepresedintilor si presedintilor comisiilor permanente ale parlamentului, a constatat CC, sunt chestiuni interne ale parlamentului si se solutioneaza in exclusivitate de catre acesta.
Alina Anghel, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
"Parlamentarii au savarsit un act antinational..."
Acum o saptamana, parlamentul a votat chestiunea privind acordarea statutului de judet fostului raion Taraclia. Cum apreciati acest gest al parlamentarilor si cum credeti, care vor fi consecintele lui pentru R. Moldova?
acad. Anatol Codru, presedintele Uniunii Cineastilor, poet:
Acordand fostului raion Taraclia statutul de judet, parlamentarii nostri au savarsit un act total antinational. Asta pentru ca nu-si dau seama ca faramitarea unei republici minuscule cum este R. Moldova inseamna, concomitent, si distrugerea ei. Condamn actul in cauza fiindca resimtim deja consecintele constituirii U.T.A. "Gagauz-Yeri" si a acelei autonomii intoarse pe dos care este rmn.
Ion Ciocanu, lingvist, scriitor:
Fara nici o rezerva, tratez gestul deputatilor ca unul negativ. Mergand pe aceasta cale, mai cream un precedent periculos alaturi de Transnistria si Gagauzia. In loc sa fortificam acest stat, sa unim toate paturile sociale, noi le parcelam, le dezbinam. Facem voia oricui in detrimentul integritatii statale pe care am proclamat-o. Sunt sigur ca la foarte putini bulgari de acolo le-a venit in cap sa ceara statutul de judet, revendicarea in cauza apartinand unor lideri locali, precum si unor politicieni de la Chisinau si Moscova. Din cauza lor - si aceasta ma doare cel mai mult - vor avea de suferit romanii din aceste teritorii, asa cum sufera cei din autonomia Gagauz-Yeri si cei din satele aflate in stanga Nistrului. La fel ca si analistul politic Andrei Turcanu, sunt sigur ca pentru acordarea fostului raion Taraclia a statutului de judet s-au platit bani foarte grei.
Vasile Cojocaru, plastician:
Dezaprob comportamentul deputatilor, mai ales daca luam in considerare faptul ca astfel se incalca Regulamentul privind organizarea teritorial-administrativa a R. Moldova, in care este specificat ca un judet poate fi format in baza a 30-40 de state, si nu a noua sate, cum se procedeaza in cazul asa-zisului judet Taraclia. In prezent, in republica locuiesc reprezentanti ai mai multor minoritati nationale, dar acest lucru nu inseamna ca trebuie sa le oferim autonomie tiganilor din Dealul Sorocii sau ucrainenilor din Briceni. Sunt de acord sa convietuim pasnic, pe acest pamant stramosesc, dar nu trebuie sa facem pentru bulgari sau alte etnii vreo diferentiere, cu atat mai mult cu cat ea este in defavoarea noastra, a bastinasilor.
Eugen Maloman, profesor, chirurg:
Parerea mea in aceasta chestiune este categoric negativa, deoarece cred ca bulgarii si asa se bucura de drepturi egale cu cele ale populatiei bastinase. In Bulgaria nu exista scoli pentru alolingvi, nemaivorbind de autonomii. De aceea, cred ca cerintele lor sunt abuzive si nu au nici un motiv substantial.
Sondaj realizat de Alina Anghel, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Culpa originara
Vitalie Ciobanu, pentru FLUX
Frigurile care s-au abatut in ultimele zile peste Moldova cred ca au avut darul sa ne aminteasca despre extrema fragilitate a fiintei umane in acest colt de Europa. Cand nu ai bani sa-ti achiti facturile la curent electric, incalzire si gaze, cand painea se scumpeste luna de luna fara sa stii de ce, cand siguranta publica a devenit o fictiune pe fundalul exploziilor de bombe ce cutremura cu intermitente cartierele capitalei, iar dupa meningita de asta vara dau buzna gripa sezoniera si dezinteria provocata de mizerie, orice discutii pe teme ce depasesc cadrul vietii cotidiene sau necesitatile fizice ale individului par cazute din alta lume. Chiar speculatiile din ultima vreme privind posibila demisie a guvernului nu mai sensibilizeaza pe nimeni, decat poate pe membrii cabinetului - agenti activi sau pasivi ai jocurilor de culise facute la spatele lor. Dilema ce se deruleaza azi in Republica Moldova este daca putem pastra o stabilitate politica si daca in numele ei nici un pret nu este prea mare?... Intelegem ca fara un consens al principalelor partide in cateva chestiuni majore ale guvernarii, nimic nu se poate urni. Pe de alta parte, dezbinarea Aliantei de guvernamant este de mult o evidenta: se voteaza alandala, cand alaturi de comunisti, cand impotriva lor, incat unui strain obisnuit sa aseze linii de demarcatie limpezi intre curente si doctrine politice i-ar veni foarte greu sa inteleaga logica a ceea ce se intampla pe scena politica moldoveana, unde asistam nu la concurenta unor viziuni relativ la directiile de dezvoltare a statului sau la prioritatile reformei - ceea ce, dincolo de rumoarea spadasinilor, ar oferi o speranta de viitor. Se desfasoara, dimpotriva, o lupta crispata pentru suprematie politica intre fractiunile parlamentare, intre deputati si presedinte s.a.m.d. Coalitia se destrama, se sparg la randul lor partidele componente, cum este cazul BpMDP, de unde au evadat cinci deputati care si-au exprimat dezacordul fata de atitudinile fluctuante ale lui D. Diacov, altii parasesc PFD-ul. Dupa ce fusese votata de doua ori in parlament legea cu privire la noua impartire teritorial-administrativa a republicii, in cele din urma o majoritate ad-hoc, formata din comunisti si oamenii "randunicii", ii relativizeaza prevederile, aproband formarea unui judet separat pentru cateva comune bulgaresti din sud. Intre multe zvonuri care s-au vanturat cu acest prilej, se spune ca decizia respectiva ar fi fost determinata de o intelegere intre Diacov si comunisti in schimbul pastrarii guvernului Sturza (cu zilele intrate in sac) si al neobstructionarii bugetului pentru 2000. Conventia Democrata se afla si ea la raspantie: episodul Taraclia a provocat dezacordul unor parlamentari alaturati fractiunii dlui Snegur, in vreme ce fostul presedinte are sa-si rezolve in partid problema N. Andronic (evident, numai daca o asemenea problema nu exista cumva doar pentru presa si cetatenii de rand, care nu au acces la subteranele vietii politice).
Singura certitudine cu privire la Republica Moldova este ca nu se pot face predictii serioase asupra derularii evenimentelor aici; situatia oscileaza in functie de capriciile unor persoane cu influenta, de vanturile ce bat dinspre Rasarit si de regruparile oculte in lumea afacerilor mai mult sau mai putin oneroase, ce tind sa acapareze intregul esafodaj politic de la Chisinau. Ar fi o mare eroare sa construim analize pe temelii atat de precare, ignorand evolutiile la scara mare. Peste 30 de ani, bunaoara, din convulsiile la care asistam azi nu se va retine decat incapacitatea clasei politice moldovenesti de a fi conferit un curs sanatos economiei nationale si nepermisa intarziere a Moldovei in a imbratisa exemplul altor tari est-europene pe calea reformelor si a despartirii de vechile randuieli. Tot cronicarii viitorului vor consemna, drept cauza principala a nesfarsitei orbecaieli a Moldovei in hatisurile postcomunismului, absenta intelectualilor in dezbaterea asupra destinului national. Multi vor spune ca am facut o obsesie din culpabilitatea intelectualilor, in timp ce dosarele marilor corupti si ai "subtilizatorilor" de bani publici au desenate pe ele - e drept, mai mult cu cerneala simpatica - nume fara legatura cu lumea literar-artistica si nici macar cu tagma tehnocratilor. Asa sa fie oare? Sa ne amintim ca acum un deceniu, discursurile unor scriitori rostite in Piata Marii Adunari Nationale sau in fostul Soviet Suprem de la Chisinau reuseau sa determine o stare de spirit generala a schimbarii, careia nu i s-a putut opune in acel moment un intreg aparat de represiune, asemeni unui boxer facut groggy in ring. Astazi intelectualii basarabeni reapar in atentia publica doar in perioada campaniilor electorale, cand serviciile lor de imagine sunt din nou cautate, desi remunerate intr-un mod umilitor - pentru ca, lipsiti de simt practic cum sunt, intelectualii moldoveni nu stiu macar sa-si vanda numele cu profit -, iar dupa scrutine, redevin spectatorii neputinciosi ai unei metastaze sociale la care si-au adus si ei contributia.
In Republica Moldova, ca peste tot in spatiul ex-sovietic, politica ramane foarte personalizata. Ea a inceput sa fie perceputa astfel o data cu iesirea din anonimatul mecanismului totalitar, in contextul liberalizarilor gorbacioviste, a unor oameni de cultura care s-au autoproclamat purtatori ai unui mesaj regenerator in ochii poporului si legatari ai aspiratiilor sale, de care el, poporul, nu prea avea habar la data respectiva sau nu stia sa le dea o forma inteligibila si coerenta. Si azi cand stai de vorba cu cetatenii simpli, ei indica drept sursa primara a privatiunilor pe care le traiesc agitatia catorva intelectuali. Nu conteaza daca le spui ca acestia nu erau atotputernici, ca au ajuns ei insisi niste victime ale tranzitiei. Oamenii nu ar vorbi asa, daca patriotii de la '88-'89 si-ar fi dus cauza pana la capat, daca angajamentul lor ar fi fost unul sincer, daca nu s-ar fi "muiat" atat de usor in fata noilor privilegii promise de cei ce se pregateau sa revina la masa puterii. Pentru a intelege de ce s-a intamplat asa, ar trebui cercetat felul in care au inteles intelectualii moldoveni sa ramana, in anii comunismului, alaturi de masele din randul carora au iesit, cat de dispusi s-au aratat ei sa-si asume penitenta tacerii, in schimbul unui obraz nepatat, pe care sa se poata construi o solidaritate nationala, ca in Cehia dupa 1968 sau in Polonia dupa 1981. Daca suntem atat de singuri si dezbinati azi, este pentru ca aceasta coeziune nationala ne-a lipsit in intreaga perioada postbelica, iar vorbele privind culpa originara a intelectualilor, ca o recunoastem sau nu, sunt justificate.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Vi-i frig? Si noua!
In municipiul Chisinau locuiesc aproape un milion de oameni. Am incercat sa aflam, cine, cum si cu ce se incalzeste, de cand a dat frigul. Ne-au interesat solutiile oamenilor simpli, dar cum sa-i alegi din atatea mii. Ca sa nu se supere nimeni, i-am ales pe primii, adica am format numarul de telefon 11-11, punand in fata prefixul unui sau altui sector al orasului.
"Sa vina oficialii sa doarma cu mine o noapte!"
24-11-11: "Pizza de Italia", Viorica va asculta. Caldura? N-avem si nici nu asteptam. Locuiesc la Telecentru, sectorul care se afla in calea vanturilor, dar stim ca in fiecare an noua ni se da caldura in ultimul rand. In anul trecut, de exemplu, caloriferele noastre s-au dezmortit abia la 28 noiembrie.
44-11-11: Retelele electrice municipale, dispeceratul. Incalzire? Nimeni nu are si nu avem nici noi. Cand vom avea? Atunci cand veti avea si dumneavoastra.
46-11-11: Sunt Nadejda. Avem casa la sol si retea de gaze, de aceea facem focul atunci cand vrem. In toamna asta am inceput incalzirea permanenta a casei cu doua luni in urma.
49-11-11: Ma numesc Raisa. Desi am platit intotdeauna cu multa corectitudine pentru serviciile comunale, inghetam acum de frig si de ciuda. Nepotelul umbla prin apartament incotosmanat ca un urs si incaltat in cizme. Pentru asta am platit bani "Termocom"-ului?
51-11-11: Voxtel, Constantin va asculta. De caldura ne intrebati? Nu vedeti ca vorbesc pe nas si am probleme cu dictia din cauza racelii. Locuiesc la Ciocana, dar parca as fi in Siberia. Copilul stranuta si tuseste iar noptile sunt un cosmar. O dorinta am vis-a-vis de cei care stapanesc retelele termice: sa vina sa doarma cu mine o noapte, si atunci au sa inteleaga fara cuvinte totul.
53-11-11: Sunt Luminita. Locuim intru-un bloc de la Botanica. Ne este foarte frig, de aceea am decis cu sotul sa conectam un resou electric. Dar asta nu prea ajuta si pe urma energia electrica costa.
54-11-11: Ati format numarul unei banci. Nu va pot spune nimic despre serviciul meu, va spun doar ca locuiesc pe strada Sciusev, la sol. Desi avem retea de gaze eu, ca lucrator bancar, nu-mi pot permite sa-mi incalzesc casa atunci cand vreau, deoarece este enorm de scump. Daca as incalzi casa de-a binelea, ar trebui sa platesc vreo 2000 de lei lunar. Credeti ca e un fenomen normal? Aceasta este situatia cetatenilor simpli. Sa vedem cum o duc cei mai "deosebiti".
La Presedintie e cald, iar Guvernul face economii pe seama propriilor angajati
La presedintie, unii au zis ca li-i frig, dar ziaristii care au mers ieri la briefing, au declarat ca e foarte cald acolo. La Directia administrativa a parlamentului am fost informata ca incinta legislativului dispune de o statie autonoma de termoficare, dar se da caldura doar joia si vinerea, cand sunt sedinte in plen. Celelalte zile ale saptamanii "sunt de post" si pentru parlamentari. La guvern, se zice ca tot e rece. "Avem incalzire autonoma, dar facem si noi economii", ne-a declarat Stefan Culea de la biroul de presa al guvernului. Nu este mai cald nici la Ministerul Securitatii. Conducerea acestuia nu permite angajatilor sa conecteze resouri, fiindca "securitatea" nu mai este finantata de la bugetul de stat din luna aprilie. Si la Ministerul Sanatatii, si in celelalte ministere, precum in spitale si scoli este frig. Am contactat dispeceratul "Termocom". Acolo am fost informati ca totul este gata pentru incalzire, energia clocoteste in cazane si e gata sa o ia spre apartamentele noastre inghetate, dar... nu a venit ordin de la Primarie. Alexandru Ftomovici, seful Directiei energetica a Primariei, ne-a rugat sa nu-l mai intrebam nimic despre caldura pana la 1 noiembrie. Ce va fi dupa asta, vom trai si vom vedea.
Alina Radu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Ce nota i-ati pune actualului guvern?
Aceasta este intrebarea pe care am pus-o chisinauenilor, in cadrul unui "sondaj de opinie" prin telefon. Iata telefoanele si raspunsurile.
24-22-22: Ma numesc Maria si sunt pensionara. Nu vreau sa aud despre acest guvern, din care cauza nu ascult radioul si nu mai citesc ziarele. Sunt dezamagita, pentru ca azi declara una, maine - alta... Nu am incredere nici intr-o persoana din actualul guvern. Dupa 45 de ani de munca in scoala, primesc o pensie de 100 de lei. Cum sa traiesc, daca nu-mi ajunge, cel putin, sa platesc pentru serviciile comunale. Sa-i punem sa traiasca ei macar doua luni cu un salariu de 100 de lei si sa vedem cum se vor simti. Iar ei se duc pe la nunti in strainatate... Nu v-ati intrebat, pe-ai cui bani? Actualii guvernanti, ca si precedentii, au grija doar de propriul buzunar. Au guvernat patru ani, au furat ce-au putut si au plecat. Nu poarta nici o raspundere. De exemplu, Andrei Sangheli a privatizat padurea de la Radoaia si acum merge fara grija la vanatoare pe mosia sa.
51-22-22: Statia telefonica. Ma numesc Svetlana. Ce? Acesta oare e guvern? E mai degraba o adunatura de oameni lacomi, unde fiecare trage jaratic la turta lui. De aceea, i-as pune un minus ridicat la patrat. In situatia in care majoritatea populatiei traieste in saracie, cand avem atatia criminali si cersetori, nu merita o nota mai mare. In guvern trebuie sa vina niste oameni bogati, destepti si cinstiti...
53-22-22: Sunt Dora Terente. Nota zero, pentru ca nu vad nici un rezultat pozitiv al activitatii lui. Traim din ce in ce mai rau. Imi dau lacrimile cand ma gandesc ca trebuie, cu o pensie de 80 de lei, sa traiesc o luna intreaga si sa achit si serviciile comunale. Nu-mi simt oasele de frig. Trebuie sa schimbam din talpa actualul guvern.
27-22-22: Farmacia "Pro-farm", farmacista. Nu ma intrebati de politica, nu ma intereseaza.
52-22-22: Sunt Galina Petrovna. Nu stiu daca eu, o pensionara, pot pune note guvernului, dar il apreciez cu cea mai proasta nota. Pentru ca inghet de frig in casa si pensia imi ajunge doar de o paine pe zi. In acest guvern, probabil, sunt niste oameni care nu judeca. Cum pot sa traiesc cu o pensie de 100 de lei, daca mai mult de o suta trebuie sa platesc pentru incalzire?
72-22-22: Sunt Eugenia. Le-as da nota zero, pentru ca nu sunt oameni competenti. Atatea credite am primit si nici unul n-a fost folosit cum trebuie. Sunt regizor de sunete la TVM si n-am vazut salariul din luna august. Cu actualul guvern, nu m-as mira daca il voi primi dupa anul 2000. Ce se poate face? Nu vad iesire din situatie. Daca vom schimba guvernul, nu este exclus ca vor veni alti flamanzi.
77-22-22: Ma numesc Silvia. Guvernului i-as da un sase schiop. De ce? Pentru ca ei fac reforme in economie, in medicina si promit ca acestea ne vor face viata mai buna, in timp ce situatia e dezastruoasa. Iar s-a ridicat dolarul si preturile la produsele alimentare. Ne lipseste un lider tare de fire, cinstit si cu frica lui Dumnezeu.
79-22-22: Vorbiti mai tare, ca nu aud... mai cu seama cand e vorba de guvern. Cum ma cheama? Polina Dnestreanu. Daca ar fi dupa mine, i-as scoate in camp pe toti, si nu le-as mai pune note. Inghet de frig in apartament si, daca ma credeti, nu-mi ajung bani nici pentru o paine. M-ati putea ajuta dumneavoastra cu ceva?
Natalia Costas, FLUX
De duminica, vom dormi cu o ora mai mult
Moldtelecom-ul isi jupoaie abonatii
"Tot ceea ce trece ilegal hotarul tarii se vinde la piata"
Taranii de la Tareuca stiu una: "Moara e a noastra!"
De duminica, vom dormi cu o ora mai mult
In noaptea de sambata spre duminica, 31 octombrie, acele ceasornicelor vor fi mutate cu o ora in urma, astfel, R. Moldova va trece de la timpul de vara (decalat) la cel legal. Ora legala din republica noastra este ora stabilita in raport cu ora Europei de Est cu un decalaj de plus doua ore fata de timpul mediu Greenwich. Aceasta schimbare a timpului se face din octombrie 1995, cand Comisia economica a Uniunii Europene a hotarat ca majoritatea tarilor Comunitatii Europene sa treaca concomitent la ora de vara (in ultima duminica a lunii martie ceasul este mutat cu o ora inainte) si apoi, fiecare tara, corespunzator, in ultima duminica a lui octombrie sa treaca de la ora decalata la cea legala.
Dupa cum ne-a spus Elena Hanganu, sefa Sectiei metrologie a Departamentului "Moldova-standard", pe timp de vara ceasul este mutat inainte din simplul motiv ca pamantenii sa aiba o mai mare rezerva de lumina naturala si, bineinteles, sa economiseasca energia electrica. Moldova a acceptat aceasta schimbare acum cativa ani. Pe timpul fostei Uniuni Sovietice, trecerea la "timpul de iarna" se facea in ultima duminica a lunii septembrie.
La gari orarul curselor nu va fi schimbat. Primul autobuz va pleca de la Autogara Centrala la ora 5.50, cu destinatia Odesa. De asemenea, si trenurile vor circula conform orelor stabilite anterior.
Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Milionarii care mor de foame
Pensionarii sunt jefuiti dupa o schema extrem de simpla: milioanele de lei trec din SRL in SRL pana isi "pierd urma"
Agentii economici au datorii in valoare de 775 milioane fata de Fondul Social, ceea ce ar permite dublarea lunara a pensiilor pentru fiecare batran. Acestia, insa, abia isi ridica pensiile pentru anul trecut, pe cand agentii economici se zice ca isi cumpara "iertarea" unei datorii de un milion de lei cu $2000.
Alina Radu, FLUX
Astazi, vom vorbi despre pensii si despre faptul de ce nu ajung ele la pensionarii nostri. Va amintim ca in fiecare an Parlamentul discuta si adopta Legea despre Bugetul asigurarilor sociale, din care se achita pensiile. Acest buget se formeaza din varsamintele lunare ale tuturor agentilor economici. Iar Fondul Social (FS), aflat in subordinea Ministerului Muncii, asigura gestionarea si repartizarea acestor bani catre bietii nostri pensionari. Desi in republica pensiile nu sunt prea mari, in medie cate 80 de lei, Parlamentul stabileste ca bugetul sa acumuleze, iar FS sa repartizeze aceste sume LUNAR, fiecarui batran. Dar imediat dupa adoptarea bugetului, pensiile intarzie sa vina la pensionari, fiindca nici banii agentilor economici nu vin la buget. Institutiile de stat fac datorii fata de FS fiindca depind si ele de alt buget, iar agentii privati, care trebuie sa faca cea mai mare parte a bugetului pentru pensionari, au si ei scuzele si modalitatile lor de eschivare. Iata unele dintre ele.
De exemplu, Societatea pe Actiuni "Totul" are sa achite in anul curent, conform legii, la FS un milion de lei. "Totul" SA spune ca n-are bani, dar are marfa. La un moment dat, vine la FS. Firma "Nimic" SRL declara ca isi ia asupra sa datoriile lui "Totul" SA, preluand de la aceasta marfa, pe care o va vinde si va varsa in bugetul FS banii multravniti de catre pensionarii nostri. FS semneaza un act de achitari reciproce cu cei doi, o absolva pe "Totul" SA de toate datoriile, pe care si le ia in carca "Nimic" SRL. Acum "Nimic" SRL ce poate face? Poate sa achite datoriile sau poate sa dizolve SRL-ul si sa dispara ca o fantoma in cateva ore. Astfel, nu exista nici o garantie ca "Nimic" va achita vreodata datoriile la FS. Asta a fost o fabula. Iar acum va prezentam cazuri reale.
4 milioane au fost "iertate" intr-o singura zi
In anul curent, SRL "Market Express" a luat asupra sa datorii de cateva milioane, pe care le aveau fata de FS cateva societati pe actiuni. La 14 iulie curent, conducerea Fondului Social a semnat 6 acte, prin care SRL-ul mentionat ia asupra sa datoriile a sase agenti economici. Astfel, 100.000 lei ai SA "Faconis" (Fabrica de conserve din Nisporeni), 200.000 lei apartinand SA "Chirsova" (fabrica de vinuri din Comrat), 278.150 lei ai SA "Virens" din Ialoveni, si datoria de 610.577 lei ai SA "Provit" (Fabrica de conserve din Cahul) cu inca 1,5 milioane datorate de Fabrica de Conserve din Cosnita si cu un milion de la Fabrica de sticla din Chisinau, toate aceste datorii in valoare de 3,5 milioane de lei au trecut intr-o zi la contul "Market-Express" SRL. Iar a doua zi Fondul Social a mai autorizat transferarea altui milion de lei datorii ale Fabricii de sticla catre acelasi SRL.
La 8 septembrie, conducerea FS a mai semnat un act de achitari reciproce intre SA "Moldovahidromas" si SRL Grupul de finante "Ferren-M". Prin acesta FS a stins datoria SA "Moldovahidromas" in valoare de 4.200.000 lei, urmand ca aceasta datorie de peste 4 milioane sa fie preluata de "Ferren-M". Fiindca aceasta practica de achitari reciproce a parut dubioasa si vicioasa inca in anul trecut, Parlamentul a decis ca, in anul curent, sa nu mai admita acest fel de achitari, fapt prevazut in articolul 16 al Legii cu privire la Bugetul Asigurarilor Sociale de stat. Astfel, agentii economici trebuia sa achite doar in bani datoriile fata de FS, iar daca au numai marfa, legea le permite sa o transmita direct pensionarului Gheorghe Saracu, in contul datoriilor fata de FS, dar nu sa transmita marfa unui intermediar, care poate sa si dispara cu marfa cu tot.
Conducerea Fondului Social crede in onestitatea firmelor-fantoma
Deci, actiunile descrise mai sus contravin legii si ar trebui cercetate de organele respective. Din datele de care dispunem pe moment, de cazurile respective se ocupa Curtea de Conturi, care, daca va inregistra incalcarile acestea, va face raport la Procuratura. Dar pana acolo e mult si departe, caci cateva dosare intentate asupra unor binevoitori gen "Nimic" SRL in anul trecut nu au fost finalizate prin pronuntarea unei sentinte. De aceea am incercat sa aflam noi de ce FS a acceptat aceste modalitati ilegale de transferare a datoriilor de pe un cont pe altul. Vlad Loghin, consilierul ministrului muncii, responsabil si de relatiile cu presa, ne-a spus ca Filip Zubatai, directorul executiv al Fondului Social, este in concediu de boala si nu ne poate raspunde direct la intrebari. Vlad Loghin ne-a spus ca a dialogat cu el si ca aceste tranzactii sunt considerate legitime in aceasta institutie.
In fond, noua ziaristilor, ar trebui sa ne fie indiferent care SA sau SRL va achita banii la FS. Dar nu ne este, fiindca am scris despre cazuri cand SRL de tip "Nimic" au disparut si pensionarii au ramas cu buza umflata si rupti de foame. In anul trecut, am scris ca SRL "Vitfeld" care avea datorii in valoare de 12 milioane lei fata de FS, acumulate conform schemei "Totul" SA catre "Nimic" SRL, a disparut fara urma tocmai cand Procuratura a inceput ancheta. Tot in aceasta schema s-a integrat activitatea SRL "Verax" care datora 5 milioane catre FS. Acum organele de drept au multa bataie de cap cu aceasta firma.
Pensionarii au de primit 775 de milioane, dar mor de foame
Si tot asa, FS a adunat o lista intreaga de datornici-fantoma, iar suma datoriilor agentilor economici e una chiar fantastica. In timp ce pensionarii au de primit in total de la FS pentru anul trecut si anul curent doar 349 milioane de lei, agentii economici datoreaza FS 775 milioane de lei, practic o suma dubla. Deci, pensionarii nostri, toti impreuna, ar fi un fel de milionari, care mor de foame din cauza unor SRL-uri.
Ce-ar face FS, daca intr-o zi firmele gen "Nimic" ar achita toate datoriile? Vlad Loghin ne-a spus ca astfel ar putea fi indexate pensiile, adica mos Gheorghe Saracu care avea de primit (dar nu a primit) in octombrie 1998 80 de lei, adica 20 dolari, nu va primi acum (pentru atunci) 80 de lei egali cu 8 dolari, dar 225 de lei egali cu 20 de dolari. Dar acestea par sa fie tot povesti, fiindca niste surse foarte confidentiale, dar foarte sigure ne-au spus ca schema descrisa la inceputul acestui articol este una frecvent utilizata de clanurile financiare de la noi in scopul spalarii banilor, si nu pentru achitarea datoriilor. Sursele zic ca firmele gen SRL "Nimic" au acoperire mult mai sus de conducerea FS si ca fiecare milion de lei, iertat de FS (probabil, prin presiuni) pentru SA "Totul" si transferat pe contul SRL "Nimic" costa 2-3 mii de dolari, in functie de viteza si modul in care se face tranzactia.
Noi mai cunoastem si alte scheme de "spalare a banilor" destinati pensionarilor, care ajung in alte structuri comerciale.
Pensionarii sunt siliti sa ia marfa, iar firmele sunt rugate sa ridice banii
Astfel, se pot evita achitarile catre Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat prin formarea datoriilor artificiale ale Fondului Social catre SRL-uri.
Iata cum se face asta. SRL "Nimic" are niste marfa. Ca sa vinzi acum marfa prin piete, ai nevoie de rabdare si timp, fiindca lumea e saraca si de mult nu mai cumpara "en gros", abia de cumpara cu bucata, daca nu cu bucatica. De aceea, SRL "Nimic" vine la FS si declara ca are marfa buna pentru pensionari, pe care le-o poate livra in contul datoriilor FS la pensii. SRL le livreaza acestora marfa, iar FS ii ramane dator pentru cantitatea de bunuri (sau pseudobunuri) luate de bietii pensionari. Acum, in ce fel sa achite FS datoria acumulata fata de SRL, daca nu are bani nici pentru pensionari? Incepe iar jocul achitarilor reciproce. Se gaseste imediat alt agent economic, SA "Totul", care ia asupra sa datoriile FS catre SRL, si transfera pe contul firmei "Nimic" bani! Astfel structurile private se pomenesc cu bani ches si marfa vanduta, iar pensionarii - cu marfa luata de nevoie si fara bani. Iar aceasta institutie de stat, ocrotitoare de batrani, devine un intermediar convenabil doar SRL-urilor. Va prezentam acum aceasta poveste cu eroi adevarati.
In anul trecut, datoriile FS catre SRL "Elate" care a livrat, nu se stie ce marfa pensionarilor din teritoriu, au fost trecute pe contul SA "Macon". In acest mod "Macon" a scapat de propriile datorii fata de FS fara sa transfere un ban, dar a gasit 285.000 lei sa-i transfere direct firmei "Elate". In acest fel, firma a scapat de marfa si s-a pomenit cu bani buni. Desi, legile in vigoare permit achitarea a 50 la suta din restantele la pensii cu marfuri si servicii, trebuie sa mentionam ca nu permit eschivarea vadita de la platile directe la Bugetul Asigurarilor de Stat.
Dar fiindca scenariul acesta s-a dovedit destul de convenabil pentru structurile private, a mai fost utilizat si in alte situatii.
"Air Moldova International" transfera pe contul unui SRL 300 mii lei
Acum, cu saracia asta, batranii nostri pot consuma energie electrica sau gaze naturale, in contul acelorasi datorii la pensii. S-a stabilit ca Fondul Social va achita pentru ei datoriile fata de Retelele Electrice de Distributie (RED-uri) sau alti agenti de prestare a servicilor, prin intermediul Bugetului de stat. Deci schema legala a achitarilor in acest caz trebuie sa fie urmatoarea:
FS ---- RED-uri ---- Bugetul de stat ---- FS
Modalitatea legala, insa, a fost schimbata pe alta, cu vestitele achitari reciproce, care permit transferuri duble si triple, de la care ametesc controlorii si nu primesc nimic pensionarii.
Astfel, in anul curent SRL "Vamas Belsug" a luat asupra sa datoriile FS catre agentii economici care livrasera pensionarilor gaze in valoare de 5. 000.000 de lei, dupa care FS s-a pomenit dator deja catre acest SRL. Conducerea FS s-a achitat cu "Vamas Belsug" din nou prin intermediul unor agenti economici. Deci, SA "Macon" a transferat pe contul firmei sus-numite 430.000 lei, iar doua intreprinderi de aviatie civila - "Air Moldova International" si Intreprinderea de stat "Moldatsa", au trecut pe contul acestui SRL cate 300.000 si, respectiv, 250.000 lei. E clar ca banii nu vor mai ajunge niciodata la pensionari, atata timp cat sunt posibile trucurile SRL-urilor si loialitatea organelor de control fata de acest fenomen.
Va prezentam lista autorilor de masinatii cu pensii
In anul curent s-au incadrat cu succes in activitatea FS de achitare a datoriilor fata de RED-uri cateva firme, pe care le mentionam: SA "Zicos production", SRL "Danaco", SRL "Larga-vin", S.A "Centas-grup", care au facut acte de achitari reciproce cu FS in valoare de 15.000.000 lei. Printre datornicii cei mai mari fata de F.S. enumeram SA "Floral" - 1 milion 80 mii lei, SA "Moro-Petrol" - 850.000 lei, SRL "Market-Expres", cu cele 4 milioane pomenite mai sus, si SRL "Ferren" tot cu 4 milioane si multi, multi altii.
Dragi pensionari, cititori ai FLUXULUI, acestia sunt "binevoitorii" care fac sa aveti milioane pe conturi si nimic in punga. A fost de datoria noastra sa va spunem cine sunt si ce fac, mai departe adresati-va celor care ar putea sa va dea si pensii.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Moldtelecom-ul isi jupoaie abonatii
Chisinauenii nu mai inteleg cum le este calculata plata pentru convorbirile telefonice
Elena Carlig, FLUX
Zile in sir, sute de persoane fac rand la ghiseurile Moldtelecom SA, pentru a afla descifrarile convorbirilor telefonice din luna trecuta. Principala cauza care ii aduce aici este suma prea mare indicata in factura de plata pentru serviciile telefonice. O buna parte dintre abonati sunt nedumeriti, pe de o parte, de pretul indicat in bon, care, potrivit lor, "depaseste plata reala a convorbirilor telefonice pentru o luna", iar, pe de alta parte, ca in lista deja descifrata nu mai este indicat numarul de telefon al abonatului cu care s-a dialogat, precum era pana nu de mult.
Sefii dau uneori indicatii foarte pretioase (pentru ei)
Daria C., abonata a Moldtelecom SA, una dintre persoanele care s-a adresat acum cateva zile la redactie cu aceasta problema, ne-a spus ca luna trecuta a primit un bon de plata de 48 lei. Dansa sustine ca aceasta suma nu a fost calculata corect, caci, se intreaba ea, cat poate vorbi o femeie in etate la telefon? In lunile precedente, chiar daca pretul la convorbirile telefonice era majorat de la 5 la 7 banuti pentru un minut, dansa nu platea decat 7-10 lei pe luna. Suma venita de data aceasta Daria C. nu o mai poate achita din pensia pe care o are. Vrand sa excluda dubiile si nedumeririle, ea a incercat sa afle cu cine s-a dialogat de la numarul sau de telefon. La ghiseul respectiv, insa, i-a fost inmanata o fisa in care era indicat doar timpul si durata convorbirilor. Functionarii de la Moldtelecom i-au explicat ca, la indicatia sefilor, aceasta informatie nu mai este oferita, desi ea este cea mai importanta pentru abonat in cazurile de conflict. Nimeni nu i-a putut spune cu cine s-a vorbit totusi de la postul ei de telefon. Situatia o face sa creada ca aceasta inventie a Moldtelecom SA este facuta cu scop meschin, ca cineva sa se capatuiasca cu surplusuri la salarii.
Vitalie Nistreanu, referentul directorului Moldtelecom SA, ne-a spus ca acest caz, al Dariei C., nu este decat o "eroare tehnica". Pentru a rezolva problema, batrana va trebui sa mai vina pe la Moldtelecom SA, sa depuna o cerere care va fi examinata de catre un serviciu special. Serviciul special va verifica daca suma indicata in bonul de plata este reala sau nu.
Ion Rosca, directorul Centrului Comercial de la Moldtelecom, subdiviziune care se ocupa anume de rezolvarea litigiilor cu abonatii, ne-a spus ca, intr-adevar, in Chisinau exista cateva mii de abonati - cei de la Centrala telefonica 37 - ale caror convorbiri telefonice nu pot fi facturate, din cauza unor probleme de ordin tehnic. "Daca abonatii centralei respective nu sunt de acord cu suma pe care trebuie s-o plateasca, ei se pot adresa la Moldtelecom cu o cerere care va fi examinata in conformitate cu Legea petitiilor. Pe de alta parte, Ion Rosca a confirmat ca nici unul dintre abonatii Moldtelecom nu mai primeste, conform unei hotarari speciale, informatii despre numerele solicitate. In cazul in care abonatul insista asupra acestor informatii, el trebuie sa intocmeasca o cerere speciala, in care ar prezenta dovezi ca are nevoie de o asemenea informatie. Solicitat sa ne explice daca Moldtelecomul a urmarit si interese financiar-economice, atunci cand a decis suspendarea acestui fel de informatii, Ion Rosca a spus ca "s-a tinut cont doar de interesele abonatilor". Potrivit lui Rosca asemenea date nu mai sunt oferite abonatilor, "pentru a evita conflictele de familie sau de alt gen".
Astfel, abonatul este obligat sa achite fara a se revolta suma indicata in factura, chiar daca el este sigur ca a vorbit cu mult mai putin la telefon pe parcursul lunii trecute. In caz contrar, telefonul lui va fi deconectat fara avertizare, iar pentru o noua conectare trebuie sa platesti 25 de lei.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
"Tot ceea ce trece ilegal hotarul tarii se vinde la piata"
afirma Gheorghe Postolache, directorul Pietei Centrale
Piata Centrala din Chisinau, unul din locurile aglomerate din oras, este vizitata zilnic de sute si chiar de mii de cumparatori. Aceasta pe langa cei peste 3600 de vanzatori de pe teritoriul Pietei Centrale (PC) si cele aproximativ 500 de persoane din Serviciul de securitate, politie si administratia PC. Gheorghe Postolache, seful PC, cel care administreaza acest "Babel moldovenesc" ne spune ca piata din centrul Chisinaului se modernizeaza pas cu pas.
- Dle Postolache, ce schimbari s-au facut in ultimul timp la Piata Centrala?
- S-a schimbat mult aspectul exterior al pietei. Toate gheretele care erau asezate inainte in randuri lungi au fost mutate invers. Astfel, la PC nu mai sunt randurile celea fara nici o trecere si acum poti trece dintr-o parte a pietei in alta. O data cu aceste randuri transversale s-a marit si numarul vanzatorilor la tarabe - de la 3000 la 3600. Mesele au fost bine prinse de pamant, toate au fost numerotate si introduse in computere. La noi totul este luat la evidenta, chiar si vanzatorii de alte nationalitati vor purta ecusoane cu numele si fotografia vanzatorului, pentru ca administratia sa fie la curent oricand cu ceea ce se intampla in piata, iar cumparatorii sa stie cu cine au de-aface.
- PC a devenit mai curata si mai organizata. Insa in afara pietei alti vanzatori ambulanti imbie trecatorii sa cumpere de la ei. Cum procedati cu ei?
- De tot ceea ce se intampla in afara pietei raspunde politia. Cu parere de rau, acesti precupeti nu dispun de autorizatii sau de licente pentru vinderea marfurilor. Nu de mult, langa piata s-a vandut peste proaspat fara nici o hartie la mana. Le-am propus sa fie verificat in Laboratorul sanitar al pietei, iar marfa sa fie vanduta intr-un loc special rezervat. Este foarte periculos pentru sanatate sa procuram peste proaspat de pe marginea drumului.
- Falsificarea marfurilor ramane o alta problema a cumparatorilor. De cele mai multe ori, fiind chiar foarte atenti la ceea ce cumparam, ne pomenim acasa cu ceai sau piper fals. Ce intreprinde piata in acest sens?
- Este o problema foarte serioasa. Tot ceea ce trece ilegal hotarul tarii se vinde in piata. In aceste cazuri, rog ca toti cumparatorii sa fie atenti la ceea ce cumpara si sa retina locul si numarul mesei de unde a cumparat, pentru ca administratia sa poata pedepsi vanzatorul. Sunt cazuri cand vanzatorilor le este sustrasa licenta si autorizatia de a vinde. Cel mai bine este ca marfurile pentru copii, spre exemplu, sa fie cumparate din magazine, iar de la piata sa se procure legume, fructe, verdeturi. Sa nu ne lasam atrasi doar de ambalajele atragatoare. Este cunoscut cazul ciupercilor din Polonia care au provocat intoxicari la mai multe persoane.
Oamenii bogati nu-si fac cumparaturile la piata, ci in marketuri
- Cine verifica la piata calitatea produselor propuse pentru vanzare?
- Am creat un Laborator sanitar si veterinar dupa doi-trei ani de la tragedia din Cernobil, cand am avut mari neplaceri cu cartofii adusi din Ucraina. Acum produsele sunt controlate pe loc si se garanteaza calitatea lor. In orice caz, in ultimul timp, in legume si fructe nu mai sunt atatea chimicale ca pe timpuri - o data cu destramarea colhozurilor, in republica nu se mai aduc pesticide etc. De asemenea, si lucratorii pietei supravegheaza produsele de pe teritoriul pietei. Spre exemplu, vanzatorii de lactate de la noi au o carticica, unde este insemnat ca ei au trecut controlul medical.
- Cat de protejati sunt producatorii autohtoni atunci cand vin la Piata Centrala?
- Si aceasta problema este destul de serioasa pentru noi. Cel mai trist este cand o babuta de la tara vine sa vanda niste branza de oi si este pur si simplu amagita de asa-numitii "realizatori", care trec numai drumul de la autogara si vand aceasta marfa cu 50 de banuti - un leu mai scump. Aceasta situatie cred ca se va rezolva atunci cand oamenii vor avea locuri suficiente de munca. Nu in toate cazurile ii putem pedepsi pe acesti vanzatori, care nu au asupra lor nici un act despre provenienta marfii.
- Un simplu om de la tara vine la piata cu marfa proprie. Ce trebuie sa faca el ca sa poata vinde nestingherit?
- Plateste 5 lei pentru loc si 3 lei pentru cantar in functie de cantitatea de marfa. Daca are carne, lactate, trebuie sa aiba un certificat special de la veterinar.
- Ati luat sub patronatul dvs toate scolile din sectorul Centru. Aprovizionati sute de copii cu alimente...
- Asiguram cu alimente copiii din 20 de scoli ai acestui sector. Copiii nu trebuie sa stie ca parintii nu primesc salarii si sa fie la curent cu toate barfele din parlament sau guvern, ei trebuie sa fie aprovizionati cu cele necesare. In grija noastra se mai afla si cantina "Caritate", unde, zilnic, se alimenteaza zeci de batrani din capitala.
- Cum procedati cu vanzatorii care insala la cantar?
- Sunt pedepsiti foarte drastic, e posibil sa le sustragem autorizatia. Le confiscam chiar si marfa. De aceea, rugam cumparatorii sa fie atenti si sa verifice cumparaturile la cantarul de control. De Ziua orasului Chisinau am creat primul muzeu din spatiul ex-sovietic al greutatilor care nu corespund standardelor si care inselau cu 100, 200-300 grame la kilogram. Sute de cantare au fost confiscate de la vanzatori si expuse la muzeu (intrarea de pe str. Armeneasca).
- Ce sfaturi le-ati mai da vizitatorilor Pietei Centrale?
- Sa fie foarte atenti, aceasta in primul rand. Sa verifice marfa la cantarul de control. Sa tina minte vanzatorul si locul de unde au cumparat, in caz de falsificare sau inselare la cantar.
Interviu de Rodica Trofimov, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Taranii de la Tareuca stiu una: "Moara e a noastra!"
La inceputul acestei saptamani, la redactia noastra a venit un grup de locuitori din satul Tareuca, judetul Orhei, care s-au declarat nemultumiti de situatia care s-a creat cu moara din aceasta localitate si care apartine, in prezent, sateanului lor, Ion Corcescu. Indignati de nedreptatea care li s-a facut, taranii ne-au povestit durerea lor: "Construita din banii consatenilor, moara a fost cumparata fara stirea noastra. Ion Corcescu, care trebuia sa ne apere interesele, ne-a mintit ca lupta pentru ca moara sa fie a noastra, dar dupa ce a cumparat-o, noi nu i-am mai trebuit. Acum el a marit taxa pentru macinatul fainii. Tot castigul se varsa in buzunarul lui. Daca moara ar fi apartinut locuitorilor, atunci banii castigati i-am fi investit in dezvoltarea social-economica a satului: constructia drumurilor, reparatia scolii etc", ni s-au plans Tudor Grosu, Sergiu Lefter si Ion Taban.
Amintim ca miercuri, 20 octombrie, FLUX a publicat un material despre conflictul dintre Ion Corcescu si sateni. In material, am facut trimitere la un control efectuat de o comisie de la Directia politia financiar-economica a MAI, care anunta ca n-a descoperit nici o incalcare in efectuarea procedurii de sechestrare a morii de catre Inspectoratul Fiscal. Comisia a mai constatat si legalitatea vanzarii, prin licitatie, a acesteia. Cu toate ca grupul venit de la Tareuca a cerut sprijinul redactiei, mentionam ca acest conflict nu poate fi rezolvat in paginile unei publicatii, ci numai apeland la o instanta de judecata.
Natalia Cojocaru, FLUX
"Constructorul" are "sansa" sa fie retrogradata
Un stat care nu investeste in copii este mort
Despre Biblie si Drepturile omului
Maia Gal: Evreii pot trai oriunde, dar trebuie sa stie ca au o singura patrie - Israelul
"Constructorul" are "sansa" sa fie retrogradata
Demnitari din procuratura afirma ca in sport exista coruptie "serioasa", dar nu intreprind nimic
Procuratura municipiului Chisinau a intentat un dosar penal arbitrului Veaceslav Banari. Actiunea penala a demarat in baza declaratiilor facute de presedintele echipei "Constructorul", Valeriu Rotari, in cadrul unei conferinte de presa. Acesta a afirmat ca ar fi dat mita in valoare de 3.000 de dolari pentru ca Banari sa le faciliteze victoria in meciul cu "Tiligul".
Potrivit procurorului adjunct al municipiului Chisinau, Valeriu Gorbulea, in cazul publicarii in mass-media a materialelor despre savarsirea unor crime sau cazuri de coruptie, Procuratura este obligata prin legislatie sa intenteze dosar penal impotriva celui vizat in articol. "Stiu ca in sportul de la noi exista cazuri mult mai serioase de coruptie, decat cel care se va studia acum", a recunoscut Gorbulea.
Ofiterul de presa al Federatiei Moldovenesti de Fotbal (FMF), Vasile Vatamanu, ne-a declarat ca, "in cazul cand organele judiciare vor dovedi vinovatia lui Banari, examinarea acestui caz va fi inclusa pe ordinea de zi a sedintei executivului FMF. In acest caz, Banari va fi descalificat pe viata din activitatea sportiva, iar clubul "Constructorul" va fi retrogradat intr-o divizie inferioara".
Lucrurile insa au luat o intorsatura neasteptata. Miercuri seara, in cadrul emisiunii sportive de la PRO TV Chisinau, Valeriu Rotari si-a caracterizat propriile "iesiri" la acea conferinta de presa drept "o nestapanire de sine".
"M-am pripit cand am facut asemenea declaratii, deoarece nici nu am asemenea sume pentru a le plati arbitrilor", a mai spus Rotari.
Va reamintim ca dupa un caz similar produs in Franta (atunci au fost mituiti chiar si unii jucatori), campioana tarii Olympique Marseille, care in acelasi an castigase si Cupa Campionilor europeni, a fost retrogradata intr-o divizie inferioara, iar presedintele ei, Bernard Tapi, a fost condamnat la inchisoare.
Dorian Jereghi, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Un stat care nu investeste in copii este mort
Interviu cu directorul general al Centrului Medical Privat, Eleferie Pitel, doctor in medicina
DESPRE DOCTORUL ELEFERIE PITEL
E. P.: Sunt doctorul Pitel Eleferie. E un nume care nu se intalneste atat de des si doar in unele locuri in Basarabia de Sud. Pitel, din limba bulgara, inseamna cucos, iar Eleferie, din greaca, inseamna libertate. Daca ati fost la Atena, chiar la intrare, este scris cu majuscule, ELEFERIOS, adica libertate.
Sunt din satul Bascalia, astazi judetul Hancesti. Sunt nascut la 24 februarie, 1958, dupa horoscop, caine si peste. Am studiat la Universitatea de Stat de Medicina, pe care am absolvit-o in 1980. Din 1978, insa, fiind in anul 4 la facultate, am inceput sa fac serviciul de noapte la spital. Cand lumea umbla la fete, eu faceam medicina practica. Ulterior m-am specializat in chirurgia endoscopica si pana in prezent practic aceasta activitate. Pana in 1991, am lucrat la Spitalul Clinic Republican. Am facut doctorantura la Moscova, la Institutul de Chirurgie "Visnevski". Intorcandu-ma de la Moscova, am deschis clinica mea privata. Am 21 de ani de vechime in medicina.
Vin dintr-o vita de buni gospodari. Bunicul meu a fost ultimul primar in perioada antebelica. Fiind nepotul cel mai mare al bunicului care a fost deportat, am inteles ca trebuie sa las ceva in urma mea. La fel ca si bunicul meu care a lasat o avere muncita gospodareste pe timpul cela si care a fost sechestrata de sovietici. Astazi, peste 54 de ani, mama mea are norocul sa se intoarca in curtea in care a copilarit. Aceasta este o mare noutate pentru familia noastra. Am trecut prin doua procese judiciare locale, deciziile carora nu au fost revazute de instantele superioare.
Am un singur frate, Ilie, finansist de profesie. Sunt casatorit. Avem doi feciori, Dumitru, student in anul I la USMF "N.Testimitanu", Facultatea medicina generala, si Alexandru, licean la "Mircea Eliade".
DESPRE FRICA SI TEAMA
A. G.: Pentru ca familia dvs, fiind deportata, a cunoscut aceasta experienta amara, nu ati avut frica sa incepeti o activitate privata in aceasta perioada bantuita de instabilitate?
E. P.: Omul are frica pana a fi supus unei incercari. Daca insa a trecut deja prin frica, el o pierde, capata o imunitate. Atunci cand au fost deportati parintii si bunicii mei, a fost sechestrata intreaga noastra gospodarie. Am gasit actele la Ministerul Securitatii Nationale. Ele confirmau ca bunicii au avut o casa cu doua niveluri, o gospodarie cu mai multe cirezi de vaci si oi, cateva hectare de pamant, beciuri, fantani, hambare. In perioada sovietica, in casa noastra a fost primul "selsovet", prima carmuire a colhozului, primul spital al comunei noastre, Bascalia. La 32 de ani dupa deportare casa a fost demolata. Aveam pe atunci 14 ani si tin minte foarte bine acea zi.
A. G.: Unde au fost deportati bunicii si parintii dvs?
E. P.: Familia a fost separata. O parte a fost deportata la Habarovsk, alta in regiunea Kurgan. In 1986, am avut ocazia sa vad locurile unde au fost deportati parintii mei. Eram la un stagiu si am plecat vreo 300 de km de la Celeabinsk, in satul in care isi dusese povara surghiunului familia mea.
A. G.: Avand un loc stabil de munca, un salariu bun pentru acele timpuri, in 1991, cand afacerile nu aveau inca o perspectiva in R. Moldova, ati decis sa va initiati o afacere proprie. De ce?
E. P.: Este o pagina aparte a vietii mele. In 1991, inca nu intelegeam ce urmeaza sa se intample, dar stiam ca trebuie sa se intample ceva, o schimbare. Asteptam sa fac si eu niste lucruri deosebite. Am inteles ca si in medicina este loc pentru ceva nou. Initial, l-am rugat pe medicul-sef sa-mi permita sa inchiriem un spatiu, unde am acorda niste servicii fara rutina si birocratie. Atunci medicul-sef, dl Mosneaga, m-a intrebat daca nu am frica de ceea ce vreau sa fac, pentru ca in jur erau multe spitale, policlinici si era greu sa prosperi fiind inconjurat de atatia concurenti. I-am spus ca voi incerca sa fac ceva deosebit, pentru a cuceri un numar de pacienti care ar avea nevoie anume de mine. Am facut. Am inceput activitatea in 4 saloane. Acordam servicii legate de specialitatea mea: ecografie si chirurgie endoscopica. Din 1991 si pana astazi, acord aceleasi servicii, private. Acestea se disting prin faptul cum sunt acordate. Pacientii sunt tratati altfel, cu o tehnica performanta pe care am reusit s-o procuram intre timp.
Acum trebuie sa am grija de cateva lucruri: sa fac ceea ce am facut, sa ma straduiesc sa fac mai bine, pentru ca nu-mi dicteaza nimeni, si sa conving lumea ca asa cum fac eu e cel mai bine.
A. G.: Cred ca nu aveti dreptate cand spuneti ca la clinica dvs aceiasi oameni si aceleasi tehnici fac minuni. Chiar nu-i supuneti unui concurs, foarte riguros, pe angajati?
E. P.: La inceput, intr-adevar, eram singur si lucram cu aceeasi tehnica. Acum selectam cadrele, pentru ca vrem sa lucram cu cei mai buni specialisti.
A. G.: Cum ati procurat tehnica mai performanta decat in institutiile de stat?
E. P.: La inceput, de la o banca comerciala cu care am incheiat un contract pe un termen de 15 ani, am luat un credit. Am depus gaj propria casa. Acum cateva luni am inceput sa rambursez creditul.
N. S.: Nu ati avut teama ca ati putea ramane in strada in cazul unui esec al afacerii pe care o initiati?
E. P.: Revin iarasi la aspectul genetic al problemei: toata frica dispare prin frica. A fost un risc. Dar aveam un avantaj pentru ca stiam ce vreau sa fac, imi placea mult ceea ce faceam si eram sigur ca voi avea viitor. A fost o incercare, dar, sa stiti, toata viata noastra e o incercare. Banii au venit pe cont. Ei au fost acordati pentru lucruri foarte concrete. O data pe luna eram verificati ce facem cu banii, unde se duc ei? Fiecare factura este indreptatita in fata celor care ne-au acordat banii.
A. G.: Cum a acceptat familia dvs acest risc?
E. P.: Familia nu a avut altceva de ales decat sa fie de acord. Eram la inceputuri, porneam o activitate noua. Initial m-am informat foarte bine, am fost in mai multe tari. Mai intai in cele mai slab dezvoltate, apoi in Italia, Grecia, Israel. Am capatat o scoala performanta. Mi-am constituit o imagine. Aveam nevoie de o investitie. In medicina, insa, sunt prea putini doritori de a investi. Toata lumea este in cautarea unor venituri imediate. In societatea noastra in medicina banii vin foarte greu, pentru ca populatia, saracita fiind, nu este capabila sa cheltuiasca pentru propria sanatate. Desi de multe ori ni s-au pus piedici, astazi afirm cu satisfactie ca centrul de medicina PITEL este in ascensiune.
DESPRE JAPONEZI SI URA FATA DE GRESELI
N. S.: Ce reprezinta azi afacerea dvs?
E. P.: Astazi si intotdeauna afacerea mea va reprezenta doar medicina. Eu nu voi practica vreodata comertul sau alt fel de afaceri. Avem un salon inzestrat cu tehnica endoscopica a tractului digestiv superior, altul - cu tehnica endoscopica a tractului digestiv inferior, altul - cu tehnica ecografica si un birou. Astazi ne extindem serviciile. Lucram, in exclusivitate cu cea mai performanta tehnica japoneza care nu admite greseli. Desi stiu cum poate fi initiata o afacere, mi-ar fi greu sa spun ce ar trebui sa faca un om care ar vrea sa initieze o afacere similara cu a mea. Sunt multe nuante, strict individuale, care nu pot fi transmise de la om la om.
A. G.: De ce ati decis ca clinica dvs sa se cheme "Dr. Pitel"?
E. P.: Bunicul meu a avut un nume, Pitel, cu care m-am mandrit foarte mult. In limba bulgara inseamna "cucos".
A. A.: Valeriu Matei nu s-a suparat ca purtati numele siglei PFD?
E. P.: Nu s-a suparat. Suntem in relatii bune. Jucam tenis impreuna.
DESPRE DUREREA TRATATA FARA BANI
A. G.: Cine sunt pacientii dvs?
E. P.: Pana in prezent, fiind in reconstructie, nu am plasat publicitate in ziare, reviste, la televiziune sau radio. Permanent, insa, avem pacienti. Unica noastra problema este situatia dezastruoasa a populatiei. Lumea nu are bani, iar noi suntem ca o biserica. La noi se vine ca la o parohie. Avantajul nostru este ca sistemul privat nu-i atat de dur ca sistemul de stat. Astazi, in institutiile de stat, daca aveti nevoie de orice fel de examen, nu-l veti face pe gratis. La noi, daca nu aveti bani, sunteti deserviti si pe gratis. Incercati si veniti... Daca spuneti ca nu aveti bani, dar va chinuie o durere, nimeni nu va indrazni sa nu va ajute. Daca ar incerca, din ziua urmatoare nu ar mai fi angajatul clinicii mele. Aceasta este o regula stricta. Va mai spun ca, de obicei, saracii nu se folosesc de regula aceasta. Daca nu au bani, ei nu vin la noi. In schimb, cei care au de unde, fac in fel si chip sa fie ajutati fara plata.
Va povestesc istoria unei batrane din satul Rezeni. A venit cu un acces renal. I-am spus batranului ca are nevoie de un tratament de 10 zile. M-a intrebat cat ar costa. Nu i-am spus, ca sa nu-l sperii, caci, astazi, 200 de lei pentru un tratament de 10 zile, pentru niste batrani, este o mostenire. Va spun ca la niste prieteni. Astazi batrana a venit la ultima procedura. Era cu o torba. Eu ma aflam afara, la constructie. S-a apropiat de mine si mi-a zis ca vrea sa-mi spuna ceva important. Ma gandeam ca vrea sa-mi arate piatra care a iesit din rinichi. Am zis sa transmita colegilor mei. N-a acceptat. Avea un borcan de 3 litri cu vin. Batrana era atat de bucuroasa ca ma poate multumi cu acest cadou, foarte scump in conceptia ei... A incheiat tratamentul si a plecat foarte satisfacuta ca a putut remunera doctorul. Aceasta este medicina privata. Vor trece 30, 50 de ani si aceasta situatie va disparea de la sine. Omul va avea bani, va avea cartela sau va beneficia de sistemul de asigurare, se va achita, iar doctorul va munci linistit, cu gandul doar la pacient. Astazi, eu sunt cel care propun. Daca omul are nevoie de mine, vine si se achita. Daca nu are de unde, inteleg si asemenea situatii. Astazi eu nu exist pe banii pacientilor clinicii.
C. T.: Vara trecuta, cum v-a afectat caderea leului?
E. P.: Pana in prezent lucram cu aceleasi preturi. Un examen ecografic total costa 50 de lei. Oamenii s-au obisnuit cu aceste preturi, de ce ar trebui sa-i dezvat? Eu, oricum, nu as imbogati. Asa, insa, pacientii vin si-i aduc si pe altii. Beneficiul nostru nu este atat de mare, dar statul isi are cota sa din aceasta afacere.
T. A.: Cum colaborati cu centrele stiintifice de peste hotare?
E. P.: Suntem gata de a colabora cu OMS privind investigarea osteoporozei, o maladie care apare in urma deficitului de calciu. Este stiut ca fiecare dintre noi pierde foarte mult calciu care provoaca maladii grave.
A. G.: Ce pericole ne mai ameninta sanatatea?
E. P.: Hepatitele si gastroduodenitele. Rezultatele investigatiilor noastre ne inspaimanta. Statul ar trebui sa investeasca mai mult in sanatate, mai ales in cea a copiilor.
DESPRE UN MINISTER CARE SUPRAVEGHEAZA
A. G.: Cati pacienti vin zilnic la clinica dvs?
E. P.: Zilnic, ne viziteaza mai multi pacienti. Platesc, insa, mai putini. Avem incheiate contracte cu mai multe banci, intreprinderi, societati pe actiuni. Daca acestea cred ca vor avea nevoie de noi pe parcursul unui an de zile, transfera o anumita suma de bani. Contra acestei sume, sa zicem, urmeaza sa acordam servicii la 100 de pacienti. Se intampla ca vin mult mai putini, pentru ca, din fericire, o buna parte sunt sanatosi si nu au nevoie de noi, iar alta parte sunt indiferenti fata de propria lor sanatate si tot nu vin la noi. Din banii transferati deja putem acoperi scarba si durerea batranilor. Acum extindem clinica si vom avea chirurgie estetica, chirurgie plastica. Cred ca voi reusi, pentru ca nimeni nu are dreptul sa-mi incurce. Fac cum stiu eu. Desi sunt mai multe aspecte in care ministerul ma supravegheaza.
A. G.: Pentru ca "va supravegheaza", achitati niste taxe?
E. P.: Nu. Am achitat doar licenta, pentru trei ani inainte. Am platit 2700 de lei. Am alocat acesti bani pentru ca mi-au dat voie sa fac ceea ce am facut toata viata. Statul cere de la mine un ban pentru a-mi acorda dreptul sa activez. Ca sa ma numesc astazi privat si ca sa activez la fel ca si ieri, dar poate chiar mult mai bine, trebuie sa obtin de la stat o hartie.
A. G.: Cum ati reusit sa angajati la clinica dvs cei mai buni specialisti?
E. P.: Astazi au ajuns in strada foarte multi oameni extrem de valorosi care in afara de ceea ce au facut toata viata nu stiu sa faca nimic mai bine. Ei nu pot vinde, nu pot minti, nu pot fura, ei sunt specialisti. Eu si altii ca mine nu pot sa acopere toata gaura care a facut-o brusc statul. La noi sunt foarte multi medici exceptionali. Ei, ca si oamenii de alte profesii, la fel ca si sobolanii de pe corabia din zicala, simt cand, pentru a se salva, trebuie sa paraseasca locul. Ies in strada. Cauta. Pe cei mai buni, ii prindem noi si ii luam. Eu le organizez tot... Ei trebuie doar sa vina si cu multa responsabilitate sa-si aplice capacitatile.
A. G.: Cine sunt ei?
E. P.: Astazi avem cativa, pentru ca, in 600 m.p., nu putem, deocamdata, sa ne permitem sa angajam mai multi. Este doctorul Feodosie Bejan, cunoscut foarte bine, este doctorul Pitel, adica eu, dna doctorita Raisa Plotnicu, mai am doctori de laborator, Vera Sali, profesorul Vasile Gutu, specialist in chirurgie endoscopica. Avem mai multi specialisti care lucreaza prin cumul.
D. J.: Aveti angajati care nu vorbesc limba romana?
E. P.: Nu ca am vrut sa nu-i am, dar nu-i am. De fapt, o mare parte a doctorilor de la noi se straduiesc sa cunoasca limba romana.
C. T.: Cum se comporta statul in raport cu cei care vor sa puna pe roate o afacere?
E. P.: Cred ca statul nici nu intelege ca le incurca oamenilor care vor sa inceapa o afacere. Sa va spun despre politica fiscala, care este una standard, foarte generala. Astazi, din punct de vedere al nomenclatorului de inregistrare, clinica mea este SRL. Incredibil, nu? Ati auzit candva, de exemplu, sa se numeasca "SRL - biserica cutare"? In conditiile actuale suntem siliti sa ne salvam noi insine. Deseori trebuie sa fiu si siret, si destept ca sa exist in calitate de conducator care, in fiecare a 25-a zi a lunii, trebuie sa-i remunerez pe angajatii care lucreaza altfel decat la stat. Ei vin cu o ora mai devreme de inceputul zilei de munca. Catre venirea primilor pacienti la noi e cald, miroase a flori sau a cafea. Angajatii nostri au depasit o anumita mentalitate. Trebuie sa intelegem cu totii ca a venit timpul sa schimbam foarte mult in atitudinea noastra fata de lucru.
DESPRE UN STAT BUN
C. T.: Statul vrea sa iasa din groapa in care am nimerit printr-o politica statala dura. Credeti ca are sanse?
E. P.: Nu pot sa dau sfaturi cuiva din conducerea statului cum si ce trebuie sa faca. Pe moment, statul nostru, care este foarte bun fiind al meu si fata de care am o parere proprie, nu va iesi din impas cu asemenea programe, foarte dure.
C. T.: Toate statele care au trecut prin reforme si au ajuns la capitalism, au trecut etapa constituirii unei clase de mijloc. Dvs, proiectat pe standardele europene, ati fi unul dintre cei care reprezinta clasa de mijloc: inca nu sunteti capitalistul care ar putea cumpara jumatate de Africa, dar nici proprietarul care nu-si permite sa mearga la un concert cu $150 SUA. Cum credeti, in ritmul in care ne miscam acum, de cati ani mai e nevoie ca in Moldova sa apara o clasa de mijloc?
E. P.: Sa va spun sincer? Cred ca am avea nevoie de foarte mult timp, in care foarte mult va depinde de generatia noua. Sa ma refer la medicina. Daca noi vrem sa iesim din impasul in care ne-am pomenit astazi, ar trebui, la fel ca in toata lumea, sa avem spitale care lucreaza pe baza de asigurare. In al doilea rand, societatea ar trebui sa aiba o mai buna capacitate de plata. Acum noi nu avem nici una din cele mentionate. De aceea, deocamdata, trebuie sa pastram ce avem. Pentru ca, desi suntem saraci, mai suntem in stare sa mentinem spitalele de tuberculoza sau cele de psihiatrie. Noi nu vrem sa le intretinem, nu vrem sa ne doara capul. Bolnavi de maladii sociale nu sunt chiar atat de multi ca statul sa nu le poata acorda o mana de ajutor. Noi, care putem face ceva, cerem un singur lucru: din ceea ce nu folosesc ei, sa ne acorde noua, imobile, aparate etc.
A. G.: In acest sens, ce fel de relatii exista in alte tari?
E. P.: Va raspund printr-un exemplu. Fiica unui prieten de-al meu din Orhei, la varsa de 6 ani, fusese operata la noi. Suferea de bleferoctoza, adica nu i se ridica pleoapa unui ochisor. Operatia a fost ineficienta, astfel incat, cu trecerea anilor, starea pacientei s-a agravat. Ea a suportat aceasta stare 13 ani de zile. Intre timp a devenit studenta, iar problemele erau si mai mari. Taica-sau a zis ca face orice pentru a schimba destinul fiicei sale. Am plecat in Israel, la niste prieteni. Operatia a continuat timp de 24 de minute. A platit $4500 USA. Am stat doua zile si am venit acasa. Atunci cand tatal fetei a numarat banii, medicii l-au intrebat curiosi de unde i-a luat. El le-a povestit ca a vandut cate ceva pentru a aduna acesti bani. Acolo nu exista asemenea situatii. Lumea nu tremura de teama ca s-ar putea intampla ca sa nu poata plati pentru sanatate. Sistemul de asigurari in medicina este atat de bine pus la punct, incat omul aloca in fiecare luna doar cativa bani, iar, ulterior, in caz de nevoie, intreg tratamentul este gratuit. Deci, atunci cand omul nimereste la grea cumpana, nu este nevoit sa-si iroseasca sanatatea in cautarea banilor, iar, negasindu-i, sa aleaga cea mai trista cale din cate exista pe pamant. La acest sistem de asigurari ar trebui sa ajungem si noi.
DESPRE ACOPERIREA POLITICA
C.T.: Toate revolutiile care s-au facut au avut un singur scop, ca cei care vin la putere sa devina o acoperire politica. Ei au fost exponentii unor interese economice mari. De ce grupul acesta social, oamenii nostri de afaceri care incearca sa lucreze cinstit, nu doresc sa aiba o expresie politica, o acoperire politica in Parlament? In caz contrar, nu puteti avea o legislatie care ar promova interesele sectorului privat.
E. P.: Daca e sa va vorbesc despre medici, ei intotdeauna au fost departe de politica. Noi avem asociatii ale medicilor, ele trebuie sa se miste in acest sens. Cred ca am fi receptivi. Pur si simplu, in starea actuala de dezastru, toata lumea se gandeste cum sa traiasca ziua de azi si, cel mult, cea de maine. Candva am fost si eu incadrat in lupta aceasta pentru o functie in parlament, dar am inteles ca nu este painea mea si m-am retras. Cei care "se ocupa" cu tutunul, vinurile sau petrolul au sustinere in parlament. Noi nu avem si nici nu am avut, desi am lecuit tot felul de oameni. Cred ca mai trebuie sa treaca timp ca lumea sa inteleaga ca avem si noi nevoie de cineva, acolo sus, ca sa ne apere. Eu am grija de neam si nu de politica, iar ei, acolo sus, nu au grija de mine, deci si de neam, de aceea trebuie sa am grija de mine. Si am. Si neamul meu, la fel, trebuie sa invete a avea grija de sine.
C. T.: Persoanele care activeaza in sectorul privat, pot supravietui fara contabilitate dubla?
E. P.: Nu ca nu pot supravietui fara contabilitate dubla, nici nu te poti gandi la o asemenea solutie. Statul ia cea mai mare cota din leu, iar, din 10 bolnavi care vin, platesc doar vreo 4. Nu sunt suparat pe cei 6 care nu platesc; sunt suparat ca pe banii celor 4 nu pot trai. La noi, in egala masura, sunt ajutati toti pacientii, pentru ca pretindem a fi doctori adevarati.
C. T.: Cum va afecteaza asemenea fenomene cum sunt mafia, coruptia?
E. T.: Un singur lucru pot sa-l afirm cu certitudine: ele nu m-au preocupat niciodata. Doar sub o singura forma contactam. Ei vin, profita de serviciile noastre si pleaca. Noi le acordam servicii pentru a evita agresiunea sau niste actiuni distructive din partea lor.
C. T.: Este adevarat ca frica de racket ii opreste pe oameni de a porni o afacere sau este o motivare a inactivitatii lor?
E. P.: Dupa cum v-am spus, la noi toti se adreseaza dupa ajutor. Stiu doar ca oamenii au frica de acest fenomen.
DESPRE CONCURENTII CARE LIPSESC
A. G.: Cine sunt concurentii dvs?
E. P.: Eu nu am concurenti. Invidiosi - foarte multi. Parintii m-au invatat sa iubesc toata lumea. Eu asa traiesc. Doar iubindu-i pe toti, imi dau seama pe care, totusi, il iubesc mai tare.
C. T.: Cum credeti, este adevarat ca investitorii straini ezita sa investeasca in R. Moldova pentru ca, se vorbeste, la noi economia este controlata de clanuri mafiote?
E. P.: Cred ca pentru straini este egal de importanta atat stabilitatea politica, cat si cea economica. In toata lumea o tara investeste in alta si viceversa. Spre deosebire de R. Moldova, insa, acolo banii sunt alocati in afaceri serioase, la noi insa... Noi aducem trandafiri din Olanda sau vindem ardeii proaspat crescuti. Nicaieri in lume nu se lucreaza asa. Peste tot exista o activitate de perspectiva. In ceea ce se intampla la noi, 40 la suta suntem chiar noi de vina. Acolo unde sunt doua ambasade atat de mari, cum e cea a Rusiei si a SUA, nu ar trebui sa existe saracie. Trebuie sa avem rabdare, dar sa muncim.
A. G.: Ce credeti despre reforma sistemului sanatatii care se desfasoara acum in republica?
E. P.: Nu am nici o parere. Sunt neutru. Cred ca oamenii care au inceput reforma sunt extraordinar de competenti, dar ei sunt competenti in medicina, si nu in arta promovarii reformelor... fara bani. Ei fac reforme pe hartie si acestea acolo raman. Cum sa faci o reforma fara bani? Din aceasta cauza ei au declarat ca nu mai pot sprijini deplin spitalele de boli sociale, de tuberculoza, de psihiatrie etc.
A. G.: Este adevarat ca dupa inchiderea sectiilor de ftiziatrie bolnavii de tuberculoza s-au pomenit ai nimanui?
E. P.: Vorbiti asa de parca ar fi vina bolnavilor. Imi amintesc de un bolnav de-al meu, de 38 de ani, care s-a adresat la mine cu o problema mai intima. Dupa ce am efectuat investigatiile, am depistat ca pacientul meu sufera de tuberculoza la rinichi. Acest bolnav a avut, intr-un fel, noroc. A nimerit la noi si am efectuat o investigatie corecta a bolii. L-am trimis la spitalul de tuberculoza unde, timp de opt luni, a continuat tratamentul. Diagnosticarea corecta este foarte importanta, dar si foarte dificila. Astazi, prin spitale umbla foarte multi bolnavi cu dureri de cap, de rinichi, stomac sau de ficat, dar, in esenta, au cu totul altceva, deseori si oftica, cum i se spune in popor tuberculozei.
Medicii nu elibereaza pe nimeni din spitale, atunci cand stiu ca bolnavii sufera de tuberculoza activa.
A. G.: In aceasta realitate, e greu sau usor sa ramai optimist?
E. P.: Toti trebuie sa ne gandim sa lasam ceva dupa noi. Eu fac un lucru simplu: creez conditii celor care vor sa lucreze si celor care au nevoie de tratament.
Si voi faceti un lucru deosebit: eu iau in maini ziarul vostru si ma chinui sa ma bucur.
In dialog cu Eleferie Pitel au fost:
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Dorian Jereghi, FLUX
Este urat de tot ce se intampla la ora actuala in fotbalul basarabean.
Se vorbeste de un "razboi" in fotbalul basarabean, insa dupa mine nu e decat un razboi al declaratiilor foarte dure.
E deja ca o boala - din moment ce nu mai merge bine jocul unei echipe toate oalele se sparg de capul Federatiei. Imi aduc aminte cum in urmatorul sezon dupa ce castigase titlul de campioana, din cauza ca juca oribil, presedintele Constructorului nu facea altceva decat sa invinuiasca arbitrii de partialitate. A ajuns chiar sa trimita caseta de la meciul Constructorul-Zimbru (2:2) la UEFA. Europenii, fiind oameni seriosi, au trimis caseta inapoi, invinuindu-ne atunci de neprofesionalism. A fost prezent si subsemnatul la acel memorabil meci, insa nici pe departe nu au fost comise greseli pentru care sa te incumeti a te adresa la UEFA.
Anul acesta a venit randul Zimbrului sa faca scamatorii. Dupa ce a rupt gura targului in meciurile din Cupele europene, "zimbrii" nu au putut sa se mentina la inaltime si in Divizia Nationala. Nici nu au avut cum. Chiar si marile cluburi dupa evolutii formidabile in cupele europene, in campionatul intern clacheaza, inregistrand pierderi surprinzatoare.
In Europa, asemenea lucruri se considera ca ceva normal, la noi insa vinovatul principal este Pavel Ciobanu, presedintele Federatiei moldovenesti de fotbal. Dl Ciornai, presedintele Zimbrului, este preocupat in ultima vreme mai mult de destinele federatiei, decat de propria echipa, de parca FRF e pe cale sa naufragieze. Ultimele evolutii ale campioanei au deceptionat, deoarece presedintele se tine de facut diferite conferinte, declaratii in care subiectul principal nu este echipa lui, ci federatia. Curios, nu?
Si inca ceva, ambii presedinti ai celor mai titrate grupari de la noi (Ciornai-Zimbru si Rotari-Constructorul) considera ca formatiile lor inregistreaza infrangeri din cauza arbitrilor, care sunt corupti si favorizeaza adversarul, si ca acesti arbitri sunt influentati de Ciobanu sa ia asemenea decizii. Asta da!
Va inchipuiti, stimati cititori, cat de bogate sunt cluburile noastre, daca a ajuns Roma, FC Agro sau Olimpia sa corupa "centralii" pentru a le lua partea in meciuri cu granzi ai fotbalului autohton ca Zimbru sau Constructorul!
Ingenios mai este si Pasa ista al nostru!
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Despre Biblie si Drepturile omului
in care se vorbeste despre "drepturile" dar mai ales despre indatoririle omului; totodata se arata ca in Sfanta Scriptura afirmatia cuvantului biblic functioneaza strict si in directia si la persoana la care se refera si nu suporta nici un fel de prelungire sau deductie logica prin inversarea termenilor.
Preot Constantin Coman
In Biblie nu gasim temeiuri pentru sustinerea drepturilor omului. Oricat de ciudata ar parea aceasta afirmatie - mai ales contemporanilor nostri care se vor indreptatiti si laudati tocmai pentru ca au descoperit si sustin cu tarie lozinca drepturilor omului - ea rezista dupa parerea noastra si celor mai exigente verificari. Cand am cerut unui biblist olandez, fervent luptator pentru drepturile omului, sa-mi citeze macar un text nou-testamentar care sa fundamenteze drepturile omului, s-a grabit sa trimita la pasajul judecatii din urma (Matei 25, 31-46). El invoca, deci, drepturile celor flamanzi, insetati, goi, intemnitati, bolnavi si ale celor straini, categorii sociale pe care le aminteste Mantuitorul in contextul judecatii de obste. I-am replicat ca aici Mantuitorul Hristos nu vorbeste despre drepturile omului, ci despre indatoririle omului. Intr-adevar, daca suntem atenti, chiar la prima lectura a textului vom fi obligati sa constatam aceasta evidenta.
Mantuitorul nu este preocupat de drepturile categoriilor sociale defavorizate, ci de indatoririle semenilor acestora fata de ei.
Nici cea mai fortata erminie nu poate sustine ca aici Mantuitorul ar presupune posibilitatea acestor categorii sociale defavorizate de a revendica, de a cere semenilor lor, in virtutea drepturilor umane, cele necesare existentei. Pe scurt, aici Mantuitorul vorbeste despre indatoriri si nu despre drepturi umane.
Cei flamanzi sau insetati, sau goi etc. nu sunt luati in discutie decat indirect. Sunt luati in discutie toti oamenii, judecati fiind in functie de felul in care au raspuns nevoilor semenilor lor defavorizati. Nu putem in nici un caz sa facem aici loc - ca de altfel in nici o alta parte a Evangheliei - ideii de revendicare, ideii de drept. Nici chiar atunci cand Mantuitorul ne indeamna categoric: "Cereti si vi se va da" (Matei 7, 7). Nu putem presupune ideea de revendicare. A cere in acest caz, nu inseamna deloc a revendica de la celalalt ceva ce ti se cuvine, ci pur si simplu a cere celuilalt sprijin, ajutor. Dar nu numai despre drepturile omului dorim sa vorbim aici. Tema aceasta este si un pretext pentru a pune in discutie un principiu biblic ermeneutic ce ni se pare fundamental. Intr-adevar, ceea ce ar parea la prima vedere o pura speculatie ilustreaza, in fond, un principiu biblic general.
Plecand tot de la exemplul nostru initial, ar putea cineva sa spuna ca desi intr-adevar Mantuitorul se refera direct la indatoririle oamenilor, am putea deduce drepturile semenilor lor defavorizati, conform logicii care in indatoririle unei parti vede drepturile celeilalte parti. Ori tocmai acest lucru dorim noi sa aratam, ca in Sfanta Scriptura nu functioneaza aceasta logica; afirmatia cuvantului biblic functioneaza strict in directia si la persoana la care se refera si nu suporta nici un fel de prelungire sau deductie logica prin inversarea termenilor.
Drepturile omului genereaza tensiuni si conflicte pentru ca dreptul cuiva intra in conflict cu dreptul celuilalt.
Sa mai citam cateva exemple: Tot sufletul sa se supuna inaltelor stapaniri, scrie Sf. Ap. Pavel romanilor (Rom. 13,1), ceea ce inseamna strict ca toti oamenii trebuie sa se supuna stapanirii. Acest text nu poate fi invocat de stapanitori pentru a cere celor de sub stapanirea lor supunere, lucru pe care logica l-ar deduce din afirmatia initiala. In Epistola catre Coloseni citim: "Slugilor, ascultati intru toate pe stapanii vostri trupesti" (3, 22), si cateva versete mai jos: "Stapanilor, dati slugilor voastre ce este drept si potrivit" (4, 1). Daca cele doua categorii sociale avute aici in vedere, aflate intr-o relatie directa, nu ar ramane fiecare la indemnul care i se adreseaza strict si care cuprinde datoria unora fata de ceilalti si ar deduce drepturile care ar fi cuprinse implicit in indatorirea celeilalte categorii, atunci indemnurile initiale nu ar mai fi aplicabile.
Ramanand la Sf. Ap. Pavel, citam din I Corinteni 7, 4 : "Femeia nu este stapana pe trupul sau, ci barbatul, asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau, ci femeia". In cazul de fata, daca am aplica principiul deductiei logice am ajunge inevitabil la ciocnirea a doua "drepturi", care, revendicate pe acest temei ar conduce, desigur, la rezultate contrare celor urmarite de Apostol. In realitate, avem aici nu doua "drepturi", ci doua "indatoriri", ale fiecaruia catre celalalt, indatoriri care nu pot fi convertite, in nici un fel, in drepturi.
Femeia nu poate invoca acest text pentru a revendica dreptul asupra trupului barbatului, si nici barbatul pentru a revendica dreptul de stapanire asupra trupului femeii. Textul are un singur sens, o singura directie, si anume cere femeii sa socoteasca pe barbat stapan pe trupul ei, iar barbatul sa socoteasca pe femeie stapana pe trupul lui. Reciproca nu functioneaza, nu este valabila.
Exemplele pot continua la nesfarsit. In Apostolul care se citeste la Cununie auzim indemnul Sf. Apostol catre femei: "femeile sa se supuna barbatilor ca Domnului..." sau "Precum Biserica se supune lui Hristos, asa si femeile barbatilor lor, intru totul" (Efes. 5, 22,24). Aceasta datorie a femeilor nu poate fi convertita in nici un fel in drept al barbatului. Acesta din urma nu se poate folosi de porunca lui Pavel adresata femeii pentru a pretinde de la ea supunere.
Evanghelia ne propune o spiritualitate a indatoririlor, si nu una a drepturilor umane.
Dincolo de aceste exemple concrete si de multe altele care ar putea fi citate, cine este putin familiarizat cu atmosfera generala a Evangheliei va fi de acord cu noi in a sustine ca acesteia ii este straina orice idee de revendicare si, prin urmare, orice idee de "drept", de indreptatire. Evanghelia si, in consecinta, intreaga traditie crestina fidela Evangheliei, ne propune o spiritualitate a indatoririlor, si nu una a drepturilor umane. Si aceasta, in conditiile in care, cum am vazut, indatoririle cuiva nu pot fi convertite prin logica umana in drepturile altcuiva. Solutia pe care o propune Mantuitorul pentru bunul mers al relatiilor interumane este de a le percepe pe acestea prin prisma exclusiva a indatoririlor. Aceasta solutie este radical diferita de cea pe care o propune perspectiva drepturilor omului. Si cea mai elementara analiza ne demonstreaza ca perspectiva "drepturilor" omului, departe de a solutiona problemele existente, genereaza tensiuni si conflicte pentru simplul motiv ca dreptul cuiva intra in conflict cu dreptul celuilalt. Ca sa nu mai spunem ca ideea de "drept" uman este strans inrudita cu cea de indreptatire, satisfacere, toate exprimand o abordare egoista a realitatii. Ori, duhul Evangheliei este dimpotriva cel al renuntarii de sine, cel al jertfei, nu cel al indreptatirii, al justificarii de sine.
Revenind la imaginea judecatii din urma, oamenii vor fi rasplatiti sau osanditi nu pentru ca au respectat sau nu au respectat drepturile omului, ci pentru ca au reusit aceasta renuntare de sine, aceasta jertfa care este, in cele din urma, semn al dragostei pentru celalalt. Paradoxal, dar foarte adevarat, miscarea de revendicare sau de invocare a unui drept de catre cineva anuleaza posibilitatea gestului sau actului de dragoste din partea celuilalt.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Maia Gal: Evreii pot trai oriunde, dar trebuie sa stie ca au o singura patrie - Israelul
FISIER BIOGRAFIC
Maia Gal este nascuta in 5 octombrie 1945 in oraselul Rezina din fosta R.S.S. Moldoveneasca. In anii '50, impreuna cu familia, a plecat in Romania, de unde, in 1965, a emigrat in Israel. A absolvit Facultatea de istorie, stiinte politice si "russian studies" din Ierusalim. In prezent, este ministru-consilier al Ambasadei Israelului in Ucraina, responsabil pentru Republica Moldova.
"Mama era o femeie foarte frumoasa, bruneta cu ochi albastri. Tata, de dorul ei, a dezertat din Armata Romana si a venit dupa tanara lui nevasta in Moldova..."
- Multstimata doamna Maia Gal, ce amintiri va leaga de Republica Moldova?
- In primul rand, amintirile despre bunicii mei, despre viata lor intr-un orasel de pe malul Nistrului - Rezina - inainte de razboi.
- Cine sunt parintii dumneavoastra?
- Este o istorie lunga si o voi povesti de la capat. Bunicul din partea mamei era plantator de tutun, avea 3 hectare de pamant si muncea din greu ca sa creasca cei cinci copii pe care i-a avut cu bunica. Bunica tinea o vaca si, dupa moartea bunicului, singura sursa de hrana ramasese aceasta vaca. Mama a facut liceul romanesc la Rezina. La 17 ani, a parasit campul de tutun, declarand ca pleaca sa invete mositul la Scoala de surori din Iasi. Bunicul i-a zis ca nu va putea sa o sustina financiar, de aceea mama s-a angajat, in calitate de guvernanta, la Iasi.
Tata era originar din Iasi, fiul primului tipograf din oras, care a adus masini tipografice in Romania din Germania. In anii '30, bunicul din partea tatei a plecat sa aduca masini de tipografie, dar in tren a fost batut de legionari si, astfel, a murit la 44 de ani.
Parintii mei s-au cunoscut la Bucuresti in 1940. Dupa cateva luni de la casatorie, tata a fost luat in Armata Romana. Atunci cand la radio s-a anuntat ca s-a inchis granita, mama a zavorat casa cu covoare basarabene si s-a intors acasa, la Rezina. I-a scris tatei o carte postala si i-a spus ca-l asteapta in Moldova.
Mama era o femeie foarte frumoasa, bruneta cu ochi albastri. Tata, de dorul ei, a dezertat din Armata Romana si a venit dupa tanara lui nevasta in Moldova, la Rezina. Bunica murise deja, mama lucra in calitate de moasa la maternitatea din localitate si tata, negasind de lucru ca tipograf, s-a angajat ca profesor de sport intr-un sat de langa Rezina. Dar ii era foarte greu si, de aceea, insista ca familia sa se mute intr-un oras mare. In mai '41 a plecat la Chisinau, unde si-a gasit de lucru si a inchiriat o casa. I-a scris mamei despre aceasta, ea s-a dus sa-si ia demisia, dar a mai ramas pentru o luna la Rezina. Asa i-a prins ziua de 22 iunie. In aceasta zi, tata avea bilet la cinema, un bilet pe care l-a pastrat intreg razboiul...
Mama a fost luata, ca sora de caritate, in armata si a facut razboiul de la Odesa pana la Stalingrad. Tata, strain fiind, a fost dus in lagar, in Karelia. A scapat din lagar si, cu niste evrei polonezi, a ajuns in Asia, pentru ca acolo era cald. Si-a aruncat actele si spunea la toata lumea ca e din Moldova, pentru ca, daca zicea ca este din Romania, o patea rau.
Astfel, mai multi ani, parintii mei n-au stiut nimic unul de altul. S-au gasit abia in 1944, prin intermediul unei agentii din Moscova, la care toata lumea scria scrisori si-si cauta rudele pierdute. Mama a primit informatie despre tata, s-au intalnit si, probabil, atunci m-au si conceput, pentru ca m-am nascut si eu imediat dupa razboi.
"Cartile mele de capatai sunt poeziile lui Eminescu si ale lui Ion Minulescu. Pot sa le recit si pana astazi..."
- Cum ati ajuns in Israel?
- In anii '50 era o lege care prevedea ca toti strainii din Rusia aveau dreptul sa revina acasa. Aveam 11 ani cand am plecat, impreuna cu parintii, de la Cernauti la Iasi. In perioada sovietica, cand erau inchise granitele, tata nu mai stiuse nimic despre rudele lui de la Iasi. Abia cand am ajuns acolo a aflat ca mama lui murise, iar fratele fusese ucis in "trenul mortii" de la Iasi.
Am absolvit Liceul "Oltea Doamna" de la Iasi, actualul Liceu "Mihai Eminescu". Dupa care am facut primul an la Facultatea de filologie la Iasi. In 1965, am emigrat in Israel. Am absolvit Facultatea de istorie, stiinte politice si "russian studies" din Ierusalim. La fel ca mama, lucram si studiam. Primul an am lucrat la biblioteca, in anul doi m-a observat un profesor si am devenit asistenta lui la cercetare.
Sunt foarte atasata de mediul universitar, pentru ca am lucrat 10 ani la Universitatea din Ierusalim. De aceea, venind in Moldova, am vizitat ULIM, unde m-am intalnit cu Oleg Serebrian, care mi-a facut impresia ca este cel mai mare intelectual intalnit vreodata in spatiul CSI. La USM m-am intalnit cu seful Catedrei de relatii internationale, Valentin Beniuc, un profesionist cu foarte mult umor, cu care am discutat despre ceea ce se intampla astazi in Republica Moldova.
- Dupa perioada de la Iasi, cand ati mai fost la Chisinau?
- Am fost diplomat patru ani de zile in Germania. Apoi am fost 5 ani de zile consul general si inspector pe CSI la Moscova. In aceasta perioada de aflare la Moscova am fost la Chisinau in inspectie in '93-'94 si in '95.
- Care este scopul acestei vizite a dumneavoastra la Chisinau?
- Este o vizita oficiala, de lucru, al unui membru al Ambasadei Israelului, care urmareste evenimentele din Republica Moldova prin intermediul presei. Am venit ca sa vad ce se intampla in realitate aici, pentru ca Ambasada de la Kiev este acreditata si pentru Republica Moldova. Deocamdata, avem aici un consulat care se ocupa de probleme de vize pentru emigrare si turism.
- De unde cunoasteti limba rusa?
- De acasa si de la scoala, chiar daca parintii mei acasa nu vorbeau ruseste. La "Oltea Doamna" am avut o profesoara foarte buna de rusa. Apoi, la Universitatea din Iasi, am invatat limba slava veche. Aveam o profesoara, Maria Ivanovna, care ne-a bagat bine gramatica in cap. La Ierusalim, dupa cum v-am zis, am facut "studii despre Rusia", perioada in care a trebuit sa scriu diverse lucrari despre Rusia, cum ar fi, de exemplu, "Probleme de educatie pe timpul Ecaterinei a II-a", sau sa citesc revista "Teatr". Cu toate acestea, cartile mele de capatai sunt poeziile lui Eminescu si ale lui Ion Minulescu. Pot sa le recit si pana astazi.
"Am vrea sa investim in Republica Moldova si financiar, si spiritual..."
- De cand sunteti in Ministerul Afacerilor Externe al Israelului?
- Lucrez de 26 de ani si sunt diplomat de cariera. Dar am o singura casa - Ierusalimul.
- Ati avut probleme la angajare?
- Vreti sa stiti daca sunt o persoana cu o origine "sanatoasa"? Intrebarea dumneavoastra este pur "sovietica". Am venit in Israel la 20 de ani, am intrat la MAE la 36 de ani si nu inteleg ce legatura poate sa aiba asta cu parintii mei. Israelul este o tara de emigranti, primeste evrei din toata lumea, avem ideologia sionismului, ceea ce inseamna ca evreii pot trai oriunde, dar trebuie sa stie ca au o singura patrie - Israelul.
- Exista o politica a statului evreu in problema diasporei?
- Avem un Minister al Absorbtiei, care are grija de problemele celor ce emigreaza in Israel. De exemplu, daca azi in tara soseste un evreu si el a implinit 60 de ani, acesta primeste automat o pensie decenta, fara sa fi lucrat insa macar o zi in Israel. De asemenea, i se ofera o asigurare de sanatate. Deci, batranilor care vin le este asigurata batranetea.
- Exista divergente intre partide in ceea ce priveste emigrarea?
- Nu cunosc nici un partid care s-ar opune emigrarii. Este politica tarii noastre.
- In Israel exista probleme lingvistice?
- Nu. De exemplu, in prezent in Israel locuiesc un milion de emigranti din Rusia. De aceea, avem ziare in limba rusa. Sunt si ziare in limba romana, pe care le citeste tatal meu. Cred ca va citi si FLUXUL, cand i-l voi duce.
- Care este interesul Israelului pentru Republica Moldova?
- Republica Moldova este o tara agrara, cu foarte mare potential de colaborari economice. Noi avem un program pentru tarile mai putin dezvoltate - trimitem oameni de aici ca sa invete agricultura, medicina si viceversa. Totodata, vrem sa dezvoltam si relatiile culturale. De aceea, am fost la Sala cu Orga din Chisinau, unde vreau sa aduc un organist pentru un concert. Voi merge la Casa Cineastilor, ca sa discutam despre organizarea unei Saptamani a filmului israelian. Mi-ar placea sa se intample si invers. Pentru ca noi am vrea sa investim aici si financiar, si spiritual.
- Ce stiti despre moldovenii care lucreaza in Israel?
- Nu creeaza probleme, lucreaza bine. Dar as prefera sa dau de lucru vecinului meu arab, ca sa solutionez problema somajului la noi. Accept sa vina si straini, dar pe cale legala. Israelul trebuie sa asigure mai intai munca propriilor cetateni.
"Daca vreti sa veniti in pelerinaj in Israel, pentru a vizita locurile sfinte, adresati-va la consulat..."
- Cu ce factori de decizie v-ati intalnit la Chisinau?
- Am avut intalniri cu specific mai mult cultural - ziaristi, oameni de cultura, profesori universitari, politologi. Nu m-am intalnit cu ministri.
- Ati fost la Rezina?
- Ma gandesc sa ajung in cele cateva zile cat voi mai sta aici, sa gasesc mormantul bunicilor. Dar nu stiu daca cimitirul evreiesc s-a mai pastrat. Daca nu voi avea, totusi, timp, o voi face neaparat in apropiata mea vizita.
- Nu aveti resentimente, aflandu-va aici?
- Nu. Dar nu iert nici pentru o clipa ceea ce i s-a intamplat familiei mele. Inainte de a veni la Chisinau, unii colegi de la ambasada mi-au zis: "Pleci acolo, unde a avut loc pogromul de la 1903?" Le-am spus ca da. Pastrez relatii si cu profesoara mea de istorie de la Iasi, si cu fostii colegi de liceu, dar totodata nu pot sa uit nimic din ceea ce li s-a intamplat rudelor mele in timpul legionarilor si in timpul razboiului.
- Cum va pregatiti pentru aniversarea de 2000 de ani ai crestinismului?
- Una dintre cele mai interesante intalniri pe care am avut-o la Chisinau a fost la TVM, cu Vera Galkovski, careia i-am inmanat o caseta continand clipuri cu locurile sfinte din Israel. Ele urmeaza sa fie prezentate in decembrie, inainte de Craciun. Daca vreti sa veniti in pelerinaj in Israel, adresati-va la consulat. Suntem o tara care traieste din turism si incurajeaza turismul, oameni din toata lumea venind la noi pentru a vizita locurile sfinte.
- Ce mesaj aveti pentru romanii din Republica Moldova?
- Privesc aceasta tara cu mare placere. Vad ca e o tara bogata si-i doresc sa se dezvolte si sa devina si mai bogata.
- Recunoasteti independenta Transnistriei?
- Sunt la curent cu aceasta problema. Dar ma gandesc, in primul rand, la un peste bun de la Nistru.
- In centrele evreiesti, de unde s-a emigrat mult in ultimii ani, cat de puternice sunt comunitatile evreiesti si cat de stranse sunt contactele Israelului cu ele?
- Contactele sunt mai mult culturale, aceste centre avand o bogata viata culturala, unde se invata limba ivrit si traditiile evreiesti. De exemplu, in viitorul apropiat intentionam sa organizam Zilele culturii ebraice la Chisinau si, dupa cum v-am mai zis, o Saptamana a filmului israelian.
- In familia dumneavoastra se prepara bucate moldovenesti?
- La ultimul Revelion ne-am adunat mai multe colege de la Iasi si am pregatit tot felul de bucate romanesti, in special sarmalute. In Germania, de asemenea, am facut un Revelion specific romanesc. Imi place mult mamaliguta si ciorba.
O cafea de Sorina Stefarta
Au participat: Constantin Tanase, Rodica Mahu, Gheorghe Budeanu, Nina Serban, Aneta Grosu, Alina Radu, Silvia Bogdanas, Rodica Trofimov, Dorian Jereghi, Alina Anghel s.a.
