|
|
EDITIA DE VINERI COTIDIAN NATIONAL
Anul V, Nr. 42 (223) 05 noiembrie1999
Boris Vieru
"Tema" principala, linia melodica centrala a carnavalului politic de la Chisinau nu este, asa cum am crezut pana in ultima clipa, nici criza de guvern, nici demiterea lui Sturza, nici risipirea coalitiei de guvernamant, nici criza energetica, nici rasunatoarele dezvaluiri de coruptie in mass-media rusa privitoare la gruparile Diacov-Sturza si Snegur-Andronic, nici lipsa energiei electrice si a caldurii in casele noastre. "Subiectele" respective, desi sunt suficiente pentru a releva cu toata pregnanta agonia Puterii si a statului mafiot in care se exercita aceasta Putere, sunt doar "variatiuni" la "tema" principala, care este alta. Ele raman bineinteles actuale, liniile lor pot evolua in saptamanile urmatoare spre o finalitate logica, toate sau o parte din ele, dar, repet, nu aceasta este "tema" care cotropeste subteran scena carnavalului de la Chisinau, subsumandu-si si supunandu-si toate aceste elemente riguros puse in scena si artistic, am zice, concertate. Iar "tema" este "moftul" dlui Lucinschi - schimbarea regimului parlamentar cu un regim autoritar de conducere prezidentiala. Este greu sa spunem cat efort personal, cata pasiune angajeaza dl Lucinschi in aceasta cruciada pentru cucerirea unei puteri discretionare, pe de o parte, si cat interes rusesc se afla in spatele sau, pe de alta parte. Cert este ca masinaria propagandistica declansata, se pare ca si banii mari cheltuiti pentru aceasta, plus lucratura "la metru" care s-a facut in mediul parlamentar, tradeaza un angajament de anvergura mare, ale carui dimensiuni au fost greu de evaluat pana acum. Cate ceva a iesit la iveala in ultima saptamana, iar deruta si teama din ochii dlor Diacov si Sturza, aparuti la televizor pe coama alba a acestor zvarcoliri, ca sa nu-i mai pomenim pe altii, vorbesc mai mult despre proportiile si miza jocului politic pornit de Lucinschi decat oricare alte materiale senzationale.
Pana ieri, si spunem bineinteles acest lucru facand abstractie de declaratiile onctuoase ale dlui presedinte, care s-a ostenit de draga dimineata pana peste drum, in legislativ, ca sa-i indemne parinteste pe deputati la "pace, intelegere si consens" "intre ramuri", pana mai ieri, asadar, impresia era ca Presedintia va actiona dupa principiul: piara toti, dar ceea ce dorim noi vom obtine cu orice pret. Iata, insa, ca dl Lucinschi, cu flexibilitatea sa demna de o mai buna cauza, a schimbat "cursul": s-a facut ca nu pricepe de ce e atata tambalau in Parlament si Guvern, nu stia, bietul de el, nici cu spatele de fosaiala de a-l demite pe Sturza, incarnarea "ultimei sanse" de salvare a "natiunii moldovenesti" inventate de dl Diacov, ba mai mult - le-a facut din ochi comunistilor, solicitandu-le sa voteze tot ce cere FMI-ul, si acestia pareau sa se conformeze ca sub vraja unei baghete irezistibile tuturor "doleantelor" venite de "peste ocean".
Firesc este sa ne intrebam: ce s-a intamplat peste noapte? S-a impacat presedintele cu domnii Diacov si Sturza, ori comunistii au subscris la programul de privatizare a "Cricovei" si a combinatului de tutun, scazandu-le presiunea in cazane? Cu alte cuvinte, a fost cu putinta ca gruparea "randunicii", comunistii si grupul de buzunar al "independentilor" sa fi cazut la o invoiala despre "reimpartirea" puterii si a feliilor privatizabile din patrimoniul national? Nu stim, dar lucrul acesta se va vadi foarte curand. Cert este ca Lucinschi, dupa decizia Curtii Constitutionale, care i-a pus referendumul la discretia votului parlamentar, a dat un pas inapoi. Si o data cu aceasta retragere, pare sa le fi revenit culoarea in obraji si domnilor Diacov si Sturza. Parerea noastra este totusi ca lucrurile au ajuns intr-un punct din care nu mai pot fi intoarse inapoi, de aceea nu credem ca Lucinschi a batut definitiv in retragere, iar guvernelul minoritar al dlui Ionel Sturza va fi lasat sa doarma pe fasicurile de dolari primite de la FMI.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
SUBIECTUL DE AZI de Constantin Tanase
Va-ha-ha!
Va-ha-ha! ca tare mai suntem prosti si inca ne plangem ca o ducem rau. Cu mintea pe care o avem o ducem inca destul de bine!
Uite, sa luam de exemplu chestia cu banii, ca asta-i framanta pe toti. N-am auzit pe nimeni sa spuna: Ba, voi cei de la guvernare, sa nu mai imprumutati nici un ban de la occidentali, ca va rupem capul! Toti tacem ca niste carasei in balta. Ba mai mult chiar, ii aprobam si-i laudam ca imprumuta. N-am auzit ca, intr-o familie normala, parintii sa fie laudati pentru ca pot imprumuta bani de la vecini, ca sa nu le moara de foame copiii: Ia ce oameni gospodari mai sunt si Gheorghe si Ileana! Bravo lor - au alergat, au batut la toate portile si au imprumutat zece lei sa cumpere paine la copii! Asa procedam si cu premierii nostri - in loc sa le cerem sa creeze noi locuri de munca, sa puna pe roate agricultura, industria, constructiile etc., noi ii laudam ca stiu sa imprumute bani de la organismele financiare internationale.
Alaltaseara, la PRO TV Chisinau, Ion Sturza ne ameninta ca daca guvernul va fi demis, ne-am ars, pentru ca occidentalii n-o sa vrea sa ne imprumute bani... Si noi mai-mai sa-l compatimim - ba, ce-s cu deputatii istia, au innebunit? Daca-l dau afara pe Sturza, cine va imprumuta bani? Daca n-am fi chiar prosti cu totul, l-am intreba: Ba Ionica, baiatul tatei, ia spune, ba frumosule, manca-ti-as leafa ta, ca pe-a mea nu mi-o dai, de ce, ba ochiosule, nu strangi impozitele, de ce nu opresti contrabanda si hotia, ca sa ne folosim de banii nostri, dar nu de cei imprumutati? De ce, ba sufletelule, umbli prin Europa si America, cu palaria, dar nu stai acasa sa aduni banii care se fura sub nasul tau de premier reformator si de oameni iubitor?
Mai alaltaseara, tot Sturza povestea la televizor ca, din 9 miliarde de tigari care se produc la Combinatul de la Chisinau, 3 se vand in mod legal in Moldova, iar sase se exporta prin contrabanda dincolo de hotarele iubitei noastre patrii. Si bineinteles ca banii se duc in buzunarele contrabandistilor, nu la buget. N-am auzit sa se revolte cineva, sa-i dea in obraz premierului: Ba Ionel, Ionelule, ce ne freci, baiatule, ca tara asta a noastra nu se intinde doar de la Kamceatka pana la Marea Rosie ca sa nu-i poti controla frontierele. Avem o tarisoricuta ca o treci cu pasul, de la un capat la altul, de cateva ori pe zi, avem atata armata si politie ca ai putea sa faci un zid viu de jur imprejur, ca n-ar zbura peste granita o samanta de mac, nu sase miliarde de tigari! De ce, ba Ionelule-compotelule, nu aduni ministri, nu bati cu pumnul in masa si nu le hotarasti: gata, tovaraseilor, opriti contrabanda, ca va dau afara si va bag la duba - cate un an de puscarie pentru fiecare tigara! Cine te incurca sa faci asa ceva, ba Ionelule-premierule? Diacov, Filat sau cine? Si nu cumva banii pe care ii imprumuti de la occidentali sunt chiar banii facuti pe tigarile de contrabanda?
Dar ce sa mai vorbim degeaba! DACA n-am fi prosti, DACA am fi destepti... Asta-i problema - DACA! De n-ar fi DACA si DARA n-ar mai fi Sturza in tara! Dar asa este. Va-ha-ha!
Gruparea "Solntevskaia" a facut afaceri ilicite in Moldova
"Dl Diacov ar fi putut gasi o modalitate mai reusita de a se justifica..."
Parlamentul a votat modificarile la Legea bugetului pe 1999
Gruparea "Solntevskaia" a facut afaceri ilicite in Moldova
Interviu cu generalul Nicolae Alexei, ex-sef al Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si a Coruptiei
FLUX: Ati promis niste dezvaluiri pe marginea activitatii gruparii "Solntevskaia" in Moldova. Ce argumente aveti?
Nicolae Alexei: In baza holdingului cu denumirea "Dionis Club" din orasul Moscova, in perioada 1997-1999, in R.Moldova au fost inregistrate doua firme moldo-ruse cu denumirile de "West Wordwide Corp" SRL si "Dionis Club Intertrade" SRL. In actele de constituire a acestora a fost prevazuta producerea si vanzarea produselor vinicole.
Fondatorii si conducatorii acestor firme, cetateni ai Federatiei Ruse, au locuit in municipiul Chisinau, incalcand regimul de vize, stabilit pentru cetatenii straini in R.Moldova. Mai mult ca atat, o parte din aceste persoane erau date in urmarire penala de catre organele de interne ale Rusiei. Ulterior, s-a constatat ca acestea faceau parte chiar din renumita organizatie criminala "Solntevskaia". In baza controalelor pe care le-am efectuat la intreprinderile sus-pomenite, a fost deschis procesul penal cu numarul 99337026, in baza art.164, 6 prim al CP RM, pentru comiterea evaziunilor fiscale.
In prezent, se examineaza si materialele prezentate de Inspectoratul Fiscal de Stat cu privire la comiterea evaziunii fiscale in valoare de 2.500.179 lei de catre aceste firme, urmand sa fie deschis un alt proces penal.
FLUX: Cu cine mai colabora "Solntevskaia" la Chisinau?
N.A.: In cadrul anchetei preliminare, s-a constatat ca firmele mentionate au stranse legaturi economice cu fabrica de vinuri si coniacuri "Calarasi". Acolo a si fost initiata o revizie cu privire la legalitatea livrarii productiei vinicole de la aceasta fabrica catre holdingul moscovit, avand la baza contractele incheiate cu acesta in 1996-1999.
In urma acestei revizii, s-a constatat ca administratia fabricii de la Calarasi a admis sustrageri prin delapidare a bunurilor materiale si a surselor banesti in valoare de peste 10 milioane lei. Aceasta procedura a dus intreprinderea la faliment. Pe marginea acestui caz a fost deschis dosarul penal cu numarul 99337029, in baza art. 123 prim, CP RM.
FLUX: Pe ce cai au fost efectuate delapidarile?
N.A.: In timpul anchetarii acestui caz, s-a constatat ca delapidarile au fost admise, prin mai multe incalcari facute de conducerea fabricii.
In primul rand, productia a fost vanduta cu preturi mai joase decat costul ei real si decat preturile aprobate de intreprindere.
In randul doi, cheltuielile pentru unele servicii prestate holdingului rus (pastrarea, imbutelierea s.a) au fost trecute nemotivat pe contul intreprinderii de la Calarasi.
In randul trei, fabrica din Calarasi continua sa livreze productie aceluiasi holding, desi acesta avea deja datorii catre producator.
In randul patru, s-au efectuat transferuri banesti, fara temei, catre Holdingul "Dionis Club".
Totodata, unele pierderi ale aceluiasi holding au fost transferate tot pe seama fabricii de vinuri "Calarasi". A mai fost admisa schimbarea preturilor de invoice-uri dupa trecerea productiei prin punctele vamale cu scopul eschivarii de la plata taxelor vamale si a achitarilor de impozite.
FLUX: Care este situatia actuala la aceasta fabrica?
N.A.: In pofida faptului ca Fabrica "Calarasi" e in stare de faliment, au fost pregatite actele respective pentru privatizarea intreprinderii la un pret de 50 milioane de lei. Revizorii de la DCCOC au depistat activitati ilegale, indreptate spre devalorizarea artificiala a costului real al fabricii. In actele intreprinderii a fost camuflat coniac brut cu termen de pastrare de 20 de ani in valoare de 200 mil. lei. Revizorii au mai curmat actiunea de sustragere a unei cantitati de un milion sticle de coniacuri. Or, fabrica de coniacuri din Calarasi a luat un credit de la Mobiasbanca, punand in gaj la pret redus coniac cu termen de pastrare de 20 de ani, care nu era trecut in actele pentru privatizare. Numai din aceasta afacere conducerea holdingului "Dionis Club" urma sa aiba un beneficiu de un milion de dolari SUA.
Trebuie sa mentionam ca in momentul efectuarii reviziei la fabrica "Calarasi" au aparut Nicolae Andronic si Mircea Snegur. Ei au participat la adunarea ordinara a actionarilor acestei societati pe actiuni.
In cadrul anchetei, s-a mai stabilit ca holdingul rus expedia din republica productie falsificata si anume, vin din must de mere, fapt ce contribuia la compromiterea produselor din R.Moldova si devalorizarea lor pe piata ruseasca. In afara de aceasta, acelasi agent economic din Rusia tinea stranse legaturi economice cu fabricile de vinuri din Leova, Sangerei si Telenesti. De asemenea, departamentul a cerut si la aceste intreprinderi revizii tematico-documentare.
Aneta Grosu, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
"Dl Diacov ar fi putut gasi o modalitate mai reusita de a se justifica..."
Interviu cu lt.col. Vladimir Racu, seful Serviciului de combatere a crimei organizate a DCCOC
Presedintele parlamentului, Dumitru Diacov, a sustinut o conferinta de presa, in cadrul careia a dezmintit informatia difuzata luni seara de postul rusesc de televiziune NTV, potrivit careia fiica sa ar fi implicata in contrabanda cu tigari. Diacov a declarat ca va transmite toate documentele ce demonstreaza nevinovatia fiicei sale la Procuratura, pentru ca aceasta "sa clarifice lucrurile". (AP FLUX, 2 noiembrie)
- Dle lt.col. Racu, ati luat parte la operatiunea in care a fost retinut automobilul condus de fiica presedintelui parlamentului R. Moldova, Dumitru Diacov, dupa care ati fost escortat chiar la el in birou, unde s-a insistat sa faceti tot posibilul pentru ca aceasta informatie sa nu se strecoare in presa?
- Este adevarat. Acest dialog a avut loc chiar in ziua in care a fost retinut GEEP-ul suspectat si urmarit de noi, pe la orele 11.00 - 12.00. Nu stiu de ce dl Diacov nu vrea sa recunoasca, cu atata insistenta, acest fapt. Pentru ca exista si un proces-verbal al actiunii de retinere a automobilului, si cadre documentare filmate pe caseta video, iar talonul special cu numarul 000002, pe care l-a prezentat Natalia Diacov, a fost vazut de toti lucratorii DCCOC aflati la fata locului. Mai mult decat atat, fiind interogata, Natalia Diacov a dat depozitii despre aceea ca talonul l-a luat de la taica-sau pentru a se folosi de el. Acest talon l-a restituit dlui Diacov unul din bodyguarzii sai. Iar toate actiunile presedintelui parlamenului si a anturajului sau trebuie sa fie apreciate de organele de drept.
- Cum veti raspunde presedintelui parlamentului?
- Mi-ar fi rusine, dupa o munca de 22 de ani in serviciul operativ de investigatii, sa spun minciuni. Dl Diacov ar fi putut gasi o modalitate mai reusita de a se justifica, decat sa ma invinuiasca pe mine de o expunere eronata a faptelor. Spre exemplu, el putea sa apeleze la organele de drept chiar atunci, in februarie. De ce a tacut pana acum? Desi stiu ca a facut niste interpelari, care i-au confirmat cele spuse de mine, adica faptul ca fiica d-lui intr-adevar se afla la volanul unui automobil suspect, in posesia unui talon special, pe care au dreptul sa-l poarte numai reprezentanti ai serviciilor operative ale ministerelor de forta. Ma-ntreb, de ce Dumitru Diacov nu face daclaratii despre aceea cum am fost umiliti si injositi de paza sa de corp si de soferul sau, de ce nu povesteste cum am fost amenintati ca vom fi arestati si impuscati daca nu ne vom supune?
Sorina Stefarta, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Propuneri tardive
Vitalie Ciobanu pentru FLUX
Mediile de informare de la Chisinau au comentat destul de acid pe alocuri conditiile inaintate de Valeriu Matei, presedintele Partidului Fortelor Democratice, partenerilor din ADR, in schimbul sustinerii guvernului in exercitiu. S-a scris ca gestul lui Matei exprima criza de imagine pe care o traverseaza acest partid, dupa demisia lipsita de glorie a liderului sau din functia de vicepresedinte al Legislativului. Noua, mai importante decat mobilul acestei "iesiri la rampa", ni se par conditiile in sine avansate de Valeriu Matei. Ele sunt: 1. Legalizarea Mitropoliei Basarabiei; 2. Eliberarea grupului Ilascu; 3. Adoptarea pana la 1 februarie 2000 a Legii lustratiei, care prevede suspendarea fostilor agenti si colaboratori KGB, pe un interval determinat de timp, din functiile importante ale statului, precum si accesul cetatenilor la propriile dosare sigilate in arhivele securitatii. Indispensabile ca acte de justitie, masurile formulate de presedintele PFD au capacitatea sa insanatoseasca climatul politic si social din Republica Moldova. Ele vin insa foarte tarziu, la capatul unei perioade aglomerate cu erori si prestatii discutabile ale politicienilor nostri pretinsi democrati, perioada care se intinde din 1994 incoace, adica incepand cu scrutinul parlamentar castigat de agrarieni, de cand nu s-a mai putut forma o alianta electorala unica a partidelor de dreapta. Aceste derapaje, luate impreuna - o spunem cu regret - au constituit tot atatea infrangeri pentru cauza nationala si democratica. Toate cele trei conditii mentionate ar fi trebuit sa se materializeze mai de mult intr-o serie de actiuni concertate si proiecte de lege, la elaborarea carora experti din formatiuni apropiate ca viziune politica sa fi lucrat cot la cot.
N-a fost sa fie asa, dar este bine ca macar in al 12-lea ceas cateva probleme de interes major au fost exprimate ritos si de liderul PFD. Nu vom insista asupra primelor doua conditii avansate de Valeriu Matei partenerilor de coalitie; ele rezuma subiecte dezbatute pe larg si cu multa pasiune in presa de la Chisinau, care a scos in prim-plan, intre altele, instrumentarea lor conjuncturala, ingust-politicianista, de catre alesii nostri de-a lungul celor 7 ani de independenta. Despre Legea lustratiei, in schimb, in Republica Moldova s-a scris putin si cu timiditate, probabil de teama de a nu fi luata prea in serios, ea devenind un subiect ceva mai frecventat abia de cateva luni in unele publicatii de partid. Prezenta agentilor KGB si, as adauga, a fostilor inalti cinovnici ai Partidului Comunist sovietic in structurile puterii de la Chisinau, posibilitatea de a manipula cu dosarele politiei politice in interes de grup si electoral, reprezinta de departe cauza principala a blocarii Republicii Moldova in ariergarda proceselor de reforma in curs de desfasurare in intreg spatiul est-european. Nimeni din actualii sefi de partide moldoveni, cu ascendenta in vechiul CC sau Soviet Suprem, nu a sustinut pana acum ideea unei reforme morale, pe care o implica Legea lustratiei, adoptata - sa amintim, in toate tarile membre ale fostului Tratat de la Varsovia, cu exceptia Romaniei, unde un atare proiect de lege se afla in dezbaterea Parlamentului -, si ar fi ridicol sa credem ca acesti demnitari vor vota propria excludere din viata politica. De aceea nu ei, in opinia noastra, poarta raspundere pentru faptul ca nu avem o Lege a lustratiei in Basarabia, ci intelectualii democrati, liderii de opinie, care au refuzat sa pledeze pentru administrarea unui "purgativ" necesar salubrizarii scenei politice, asa cum s-a procedat in Estonia, tara care a furnizat un precedent spatiului ex-sovietic. Faptul ca aceasta lege nu a constituit un punct urmarit cu consecventa in agenda partidelor politice de la noi se datoreste exclusiv acestor exponenti ai societatii civile, pe care nimeni nu i-a impiedicat sa aduca in dezbatere publica aceasta chestiune, decat poate propriul trecut inavuabil. Cum sa nu-ti amintesti, in aceasta ordine de idei, de un interviu al presedintelui Lucinschi, publicat cateva luni in urma in hebdomadarul "Saptamana" de la Chisinau, in care domnia sa afirma ca daca s-ar adopta o lege privind accesul cetatenilor la dosarele securitatii am ramane fara intelectuali in Republica Moldova. In mod ciudat, nimeni dintre publicistii sau scriitorii nostri nu a comentat in vreun fel si nu a exprimat o obiectie la aceasta asertiune a presedintelui, care punea sub semnul intrebarii moralitatea elitelor noastre intelectuale. Daca afirmatia sefului statului nu insemna decat o testare a curajului pe care si-l pot asuma straturile mai culte din Republica Moldova, se poate spune ca intelectualii au ramas restantieri la aceasta proba. Tacerea penibila ce a urmat publicarii interviului sus-pomenit a confirmat, in fapt, marele potential de santaj care tine in sah constiinta multor oameni de cultura basarabeni, dezvaluind, in ultima instanta, resorturile culpei originare a acestora. Nu mai trebuie sa subliniem cat de nociva pentru intregul organism social din Republica Moldova este aceasta vinovatie difuza si otravita, pe care absenta accesului cetatenilor la dosarele securitatii o implica. Atata timp cat nu exista o lege care sa reglementeze chestiunea, nimeni din cei ce se stiu cu musca pe caciula nu va risca sa-si toarne cenusa pe cap, intrucat consecintele publice ale unui asemenea gest le va suporta cel mult persoana in cauza. Cunoscand tipul de imprejurari in care "pactul cu diavolul" s-a produs, sa adaugam ca tot o motivatie de ordin practic impiedica in prezent asumarea unei optiuni de sens invers, de data aceasta in deplina libertate. Sigur, nimeni nu este dispus sa puna vreun pret pe valoarea eliberarii prin marturisire, intr-o ordine superioara celei lumesti. Asta, evident, nu ne impiedica sa peroram despre "mantuirea sufletului", intr-o perfecta ipocrizie si dezangajare personala fata de continutul sentintelor rostite.
Chiar daca formulate tardiv si in imprejurari delicate pentru alianta de guvernamant, problemele ridicate de Valeriu Matei trebuie salutate ca un moment al adevarului pentru clasa noastra politica. Fara a ne mai imbata cu iluzii privind transpunerea lor in realitate, va fi totusi interesant sa urmarim ecourile pe care propunerile sale le vor starni, fie si dintr-un interes strict documentar.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Privatizarea S.A. Moldtelecom - o zona tabu pentru angajati, abonati, dar si pentru mediile de informare
Proiectul individual de privatizare a S.A. Moldtelecom a fost prezentat Parlamentului in cateva variante. Prima - a fost respinsa de catre Curtea Constitutionala, fiind apreciata drept neconstitutionala, a doua - desi la insistenta Guvernului s-a votat in Parlament - nu a fost promulgata de presedinte. Abia a patra oara, Proiectul "a trecut". Lipsa de transparenta, insa, provoaca interpretari contradictorii in cercurile politice, de afaceri, dar si in randurile beneficiarilor.
Aneta Grosu FLUX
La etapa privatizarii contra bonuri patrimoniale, cateva domenii nu au fost supuse privatizarii. Printre acestea - telecomunicatiile, energetica, vinificatia si tutunaritul. Motivul invocat pe atunci de Guvernul Sangheli era urmatorul: acestea sunt "ramuri strategice in economie", din care cauza nu pot avea alt stapan decat statul.
O data cu incheierea procesului de privatizare, problema privatizarii Moldtelecom-ului a reaparut. Actualul Guvern intreprinde actiuni tot mai energice in scopul gasirii unor investitori solizi care si-ar asuma responsabilitatea pentru activitatea de perspectiva a acestei sfere.
O paranteza utila
FISIER:
S.A. Moldtelecom a fost constituita acum 6 ani;
Numarul angajatilor S.A. Moldtelecom este de 7400 persoane;
Din anul 1993, numarul abonatilor a crescut cu 20 de mii;
volumul serviciilor prestate a crescut cu peste 200 mln lei;
suma defalcarilor catre Bugetul de stat s-a majorat cu peste 40 mln lei;
suma defalcarilor catre Fondul social a crescut cu cca 1,5 mln lei.
Aceste date se contin intr-o declaratie a membrilor Sindicatului lucratorilor din comunicatii adresata Parlamentului. Declaratia nu contine, insa, alte cifre privind majorarea taxelor pentru servicii, fapt care, zi de zi, provoaca revolta abonatilor. Iar Telecom-ul nu le poate demonstra veridicitatea facturilor. Intentiile FLUXULUI de a face lumina in aceasta problema (articolul "Moldtelecom-ul isi jupoaie abonatii", publicat la 27.10.1999) s-au soldat cu o explicatie, sosita la redactie.
Raspunsul contine si un argument de toata mandria. Potrivit explicatiei adresate FLUXULUI, Telecom-ul s-a angajat sa vegheze la climatul psihologic din familiile abonatilor. In scopul prevenirii unor conflicte de familie el refuza sa ofere numerele de telefoane la care s-a vorbit de la postul telefonic al clientilor.
Povestea unui referent util
In scopul investigarii acestei teme, ne-am adresat la S.A. Moldtelecom, unde referentul Vitalie Nistreanu ne-a spus ca doar prin intermediul sau am putea sa adresam intrebarile noastre directorului, dnei Stela Scola. Desi am acceptat aceasta conditie si am expediat setul nostru de intrebari, timp de 10 zile, referentul S.A. Moldtelecom a tergiversat in fel si chip expedierea raspunsurilor. Intentiile FLUXULUI de a afla din ce cauza privatizarea Moldtelecom-ului mai ramane o problema, in ce masura sunt implicate in afacere unele forte politice, cum se rasfrange asupra abonatilor aceasta situatie de incertitudine, au esuat. Referentul ne-a spus ca dna Stela Scola nu va accepta in nici un caz sa raspunda la asemenea intrebari.
Dupa mai multe zile "de lucru" celelalte intrebari adresate de FLUX conducerii S.A. Moldtelecom au fost onorate cu un singur raspuns - "NU". Vitalie Nistreanu a facut trimitere la Departamentul Privatizarii, explicand ca tot ce tine de investitii si investitori este concentrat anume acolo. La departamentul respectiv, potrivit secretarei, vicedirectorul Victor Bodiu, care este responsabil de organizarea procesului de privatizare a Moldtelecom-ului, nu discuta cu presa.
Dezvaluiri utile despre privatizarea Moldtelecom-ului
La serviciul de presa al Departamentului Privatizare, Valentina Osacii ne-a spus ca nu detine alta informatie decat cea facuta publica saptamana trecuta in cadrul unui briefing. Ea a precizat ca termenul limita de depunere a ofertelor de participare la concursul de selectare a consultantului financiar pentru privatizarea S.A. "Moldtelecom" a fost prelungit pana la 15 noiembrie a.c. Departamentul Privatizarii a prelungit termenul de depunere a ofertelor de selectare a consultantului financiar pentru privatizarea SA "Moldtelecom" deoarece USAID, care s-a angajat initial sa finanteze o parte din plata fixa pentru prestarea serviciilor de consultanta financiara, a avansat conditia ca la concurs sa participe doar bancile americane. Guvernul nu a putut fi de acord cu aceasta conditie pe motiv ca ea contravine Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a SA "Moldtelecom". Conform acestui act legislativ, concursul pentru selectarea consultantului financiar este unul deschis.
La briefing s-a mai accentuat ca termenul de selectare a consultantului financiar pentru privatizarea S.A. "Moldtelecom" nu a fost prelungit din cauza acutizarii crizei politice din Parlament.
Solicitata sa se refere la conditiile de selectare a eventualilor investitori, Valentina Osacii a precizat ca atat investitorii straini, cat si cei locali vor concura in conditii egale, fiind selectata banca ce va recomanda cea mai eficienta strategie de privatizare.
Presedintele Comisiei parlamentare pentru privatizare, Eugen Garla, ne-a declarat ca o data cu publicarea Proiectului individual de privatizare a Moldtelecom-ului, disensiunile de ordin legislativ au fost depasite. Potrivit lui Garla, potentialii investitori nu sunt cunoscuti deocamdata. Solicitat sa se refere la sansele unor anumite structuri de a exercita presiuni asupra procesului de privatizare, Garla a recunoscut ca nu sunt excluse asemenea situatii. Ar fi trebuit sa se constituie o Comisie nationala care, la fel ca si in domeniul energeticii, ar fi supravegheat orice incalcari ale legislatiei sau ale procedurii de privatizare. Garla sustine ca doar concursul investitional este cel care, fiind organizat chibzuit, ar exclude riscurile unor delapidari.
Versiunea unui audit FOARTE util
Desi Telecom-ul este sfera in care, sub amenintarea deconectarilor, se obtin mari colectari de fonduri, deseori banii sunt gestionati nejustificat. Despre aceasta a fost informat si Parlamentul R. Moldova. Potrivit expertilor, in scopul excluderii unor conflicte cu viitorii investitori, urmeaza a fi creata o comisie de audit care ar evalua situatia reala de la S.A. Moldtelecom.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Parlamentul a votat modificarile la Legea bugetului pe 1999
Primul ministru Ion Sturza a solicitat joi pentru a doua oara Parlamentului aprobarea in termen de 10-12 zile a modificarilor propuse de guvern la Bugetul pe anul 1999, aprobarea unor proiecte individuale de privatizare si inceperea dezbaterilor asupra Bugetului pentru 2000. Sturza a spus ca daca legislativul nu va satisface cererea guvernului, aceasta va insemna acordarea unui vot de neincredere actualului cabinet de ministri. Prin urmare, - a spus Sturza, - guvernul va demisiona.
Sturza a apreciat ca "nu i-i rusine" sa "spuna ca, incepand cu lunile mai si iulie 1998, are loc o crestere dinamica a productiei industriale si a situatiei economice".
Pe rand, reprezentantii grupurilor parlamentare si-au expus pozitiile fata de guvern. Presedintele CDM, Mircea Snegur, a declarat ca, "in cazul demisiei actualului guvern, CDM nu va participa la formarea unui nou cabinet de ministri". Snegur a fost de parerea ca "insinuarile permanente la adresa liderilor grupurilor parlamentare componente ale ADR, care au dus la destramarea coalitiei majoritare, au fost dirijate din afara parlamentului".
Deputatul BpMDP, Mihail Ciobanu, a propus "ca in regim de urgenta sa fie formata o comisie, care, impreuna cu seful statului, prin consens, sa stabileasca candidatura viitorului premier". In opinia sa, ar fi nevoie de un guvern de tehnicieni: "Este foarte important ca persoana respectiva sa nu fie angajata politic intr-o formatiune sau alta, sa fie un specialist de inalta calificare, recunoscut in republica si de organismele financiare internationale. Viitorul premier trebuie sa fie onest, necorupt si fara legaturi cu structurile mafiote".
Presedintele Lucinschi s-a aratat conciliant. El a recunoscut ca guvernul ar avea unele merite "la nivel macroeconomic, dar intram in iarna fara energie electrica si acestea sunt probleme pe care nu le poti lasa de azi pe maine". "Rectificarile propuse de Guvern la Legea Bugetului pe anul 1999 trebuie sa fie adoptate. O alta decizie va intrerupe procesul de functionare a economiei si, in primul rand, a sferei sociale".
Dupa aceste interventii, Parlamentul a votat modificarile propuse de guvern la Legea Bugetului pe 1999.
Vitalie Calugareanu, FLUX
Hotii de apartamente - "oaspeti" asteptati
O data cu frigul de afara, devenim mai flamanzi si mai lenosi
Parlamentul a votat modificarile la Legea bugetului pe 1999
Hotii de apartamente - "oaspeti" asteptati
De regula, hotii de apartamente activeaza in grupuri formate din 5-6 oameni. Dintre acestia, doi intra in apartament, restul stau la panda. In majoritatea cazurilor, infractorii "ochesc" apartamentele stapanilor bogati, despre starea materiala a carora sunt informati din propriile surse.
Cel mai des, infractorii patrund prin usa apartamentului, cu "chei universale", care se potrivesc la orice lacat si sunt fabricate de cunostintele lor. Hotii isi fac mendrele ziua, cand stapanii sunt la serviciu sau in zilele de odihna, cand acestia sunt plecati de acasa. Vazandu-se in casa, ei nu se retin in ea mai mult de douazeci de minute. Hotii de apartamente solicita locuintele din sectoarele Ciocana si Buiucani. Cele mai multe furturi de apartamente au fost inregistrate pe strazile Mircea cel Batran, Zadnipru, Albisoara, Alba Iulia, Hancesti si Milescu Spataru.
Pentru a impiedica spargerile de apartamente, va recomandam sa inchideti bine geamurile, sa va impacati cu vecinii (or, practica arata ca fiecare al patrulea furt de apartament este savarsit in vazul lor), sa nu deschideti usa strainilor, chiar daca afirma ca-s vecini, tehnicieni sau angajati ai SEL-urilor. O buna si sigura protectie o veti avea daca va veti conecta apartamentul la pupitrul de paza centralizata a Ministerului de Interne. Aceasta conectare v-ar costa 3.500 de lei, iar plata lunara nu ar depasi 25 de lei. Statisticile arata ca in aceste apartamente practic n-au fost inregistrate spargeri, iar in cazul unui furt, organele de drept va vor plati prejudiciul material.
Ina Prisacaru, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
In periada 1-4 noiembrie, pe teritoriul republicii au fost inregistrate 393 de infractiuni, dintre care 137 au fost savarsite in Chisinau. In intervalul mentionat, au fost retinute si suspectate 193 de persoane.
Nu le-a mers hotilor!
La 2 noiembrie, in jurul orei 23, pe str. Bulgara din Chisinau, doi necunoscuti s-au urcat intr-un taxi particular si, agresandu-l pe sofer, i-au sustras acestuia 90 de lei si casetofonul. Peste o ora, infractorii "isi faceau meseria" pe str. Valea Dicescu. Dar de data aceasta nu le-a mers. Cand au incercat sa-l stranguleze pe sofer, la strigatele acestuia, oamenii care se aflau prin apropiere i-au sarit in ajutor. In scurt timp, jefuitorii au fost prinsi de politie. Acestia s-au dovedit a fi doi tineri de 27 si de 22 de ani, originari din comuna Horodiste, judetul Ungheni, si, respectiv, din comuna Pepeni(?), judetul Balti.
Taximetristii nu au liniste
La 3 noiembrie, in jurul orei 17, doi necunoscuti, dupa ce l-au snopit in batai pe soferul unui automobil de marca GAZ 2117, taximetru al serviciului 905, i-au sustras acestuia 90 de lei. Si de aceasta data, infractorii au fost retinuti foarte repede.
Rima Placinta, FLUX
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
O data cu frigul de afara, devenim mai flamanzi si mai lenosi
Organismul nostru este intr-un permanent schimb informational si energetic cu mediul care ne inconjoara. Schimbarea vremii are cateva consecinte directe asupra entitatii noastre fiziologice si desigur ne influenteaza modul nostru de gandire si comportare. Cel mai curios lucru este ca atunci cand vine anotimpul rece, oamenilor le creste brusc pofta de mancare. Acest fapt se explica prin nevoia unei cantitati mai mari de energie, pentru reglarea balantei termice a corpului. Nu incercati, deci, sa incepeti cure de slabire in aceasta perioada a anului. Incomoditatea enervanta, resimtita de multa lume, a hainelor groase, devenite piese de vestimentatie obligatorii in aceasta perioada a anului, poate fi o adevarata sursa de stres, in special pentru oamenii activi.
Modul in care influenteaza schimbarea vremii felul de a fi al oamenilor, a fost tema multor cercetari facute de-a lungul timpului. Un studiu celebru al lui Cezare Lombroso "limita dintre nebunie si genialitate" descrie, printre altele, felul in care personalitati geniale reactionau la schimbarea vremii. Bayron spunea ca se teme de frig ca o gazela, Milton, in elegiile latine, recunoastea ca o data cu frigul ii ingheata si muza, Heine spunea ca poate scrie mai bine in Franta decat in Germania, caci clima rece face ca scrisorile sa i se "raceasca". Se pare ca si marile descoperiri au fost facute mai degraba in perioada calda decat in cea rece.
In ultimul timp se vorbeste tot mai mult despre conceptul de "economie a resurselor cognitive". Adica, in orice activitate pe care o intreprindem incercam sa depunem cat mai putin efort cu putinta. Pornind de aici, frigul, neputand fi controlat, devenea un motiv "serios" pentru incetarea activitatilor de orice fel. Sa amintim ca instalatiile de incalzire fac parte din viata noastra de foarte putin timp, in trecut existand doar camine si sobe. Este curios faptul ca noi semanam cu stramosii la acest capitol, chiar de avem instalatii suferim de frig ca si ei.
Tudor Ajder, psiholog, FLUX
Bucov si Lupan: recurs la piedestal
Tratat de patrihotie
(adaptare dupa Fazil Iskander "Dumaiuscii o Rossii i americanet")
Vasile Vasilache
Chisinau. Vestibulul unui hotel de lux. Mai la vedere un cetatean strain si un moldovean chipes. Mai in fund foieste lume fel de fel. Ca in orice vestibul-bar, clienti bautori, domni de toate varstele. Surprinde o scena dintre un domn cu mustata a la Taras Sevcenko si o doamna. Mustaciosul povesteste ceva foarte amuzant, iar doamna hohoteste. Banuim, e soata strainului, caci din cand in cand flutura spre el bratul cu batista, dupa ce isi sterge ochii umeziti de haz. Chipurile, asteapta un pic.
In rest, un du-te-vino seral. Doar cate un respectabil scoate iute celularul ca pe un revolver si se retrage ca sa raspunda.
Deslusim numai dialogul, sa zicem, al americanului cu moldoveanul ritos.
- Totusi, ceva se face in Moldova?
- Gandim intens la soarta Moldovei.
- Va intreb CE ANUME se face in Moldova?
- Pai, va raspund, domnule: se gandeste la soarta Moldovei.
- Nu m-ati inteles: CE SE FACE in Moldova? Ce se intreprinde, ce fel de activitati ii preocupa pe moldoveni?
- Tot moldoveanul se gandeste la soarta Moldovei. Asta primeaza in activitatea noastra statala, publica. Indeosebi, a patriotilor!
- Clar, am inteles. Daca moldovenii sunt preocupati de soarta Moldovei, probabil mai au si alte activitati, de alta natura, mai putin importante. Aveti categorii de cetateni care nu se gandesc la soarta Moldovei?
- Ah, aveti in vedere minoritatile noastre? Sau pe ceilalti, care nu sunt patrioti? Pai, situatia e urmatoarea: o categorie se gandeste la soarta Moldovei, iar ceilalti fura!..
- Ce va sa insemne ceilalti?
- Pai, restul care nu se gandeste la soarta Moldovei.
- Imposibil! Reiese ca, in afara de cei ce se gandesc la soarta Moldovei, se fura ziua si noaptea intruna, da?
- Intocmai asa este: lucrul acesta a fost demonstrat de catre o televiziune moscovita, avand drept protagonisti generalii, parlamentarii, ministrii Moldovei... Ba si hotii Moldovei!
- Inchipuiti-va, a rulat timp de o ora un documentar, chiar mai rasalaltaieri, dar, credeti, a impresionat pe cineva?
- De ce nu a impresionat?
- Pentru ca s-a stins lumina si ne-a facut sa ne culcam devreme cu lumanarea, gandind alte ganduri. Propriu-zis, la aceeasi soarta a Moldovei.
- Cu raul vostru, cu acesti patrihoti, nu se lupta nimeni?
- Nu are rost.
- De ce?
- Fiindca nu are cine se lupta cu ei!
- Nebunie curata! Cum adica nu are cine se lupta?
- Pai, cei ce se gandesc la soarta Moldovei nu au timp. Iar cei ce fura, cum sa se lupte cu ei insisi? Slava Domnului ca nu se fura tare. Drept dovada, dealurile Moldovei raman neclintite - ele nu au disparut.
- Curios sa stiu, care e raportul intre cei ce fura si cei ce se gandesc la soarta Moldovei?
- Imposibil de stabilit.
- Cum vine asta?
- Pai, celor ce se gandesc la soarta Moldovei le vine peste puteri sa se mai ocupe de altceva. Pe cand cei ce fura, stimabile, - fura - nu numara! Nu socotesc!
- Bine, dar patrihotii acestia au vreun ragaz, se opresc ei pe un ceas-doua, intre furaciuni?
- Nicidecum.
- De ce?
- Pentru ca si acestia, in orele libere, se gandesc la soarta Moldovei - patrihotii sus-pomeniti. Ei se alipesc celor ce se gandesc intruna la soarta Moldovei.
- Anapoda. Si prin asta ce urmaresc dumnealor?
- Pai, alipindu-se celor ce se gandesc la soarta Moldovei, ei devin aceiasi - in limba noastra se zice - o apa si un pamant. E rational, e convenabil si revelator: gandesti acelasi gand, dimpreuna cu cei ce se gandesc la soarta Moldovei... Astfel, nu scade ahota de a fura, dimpotriva, iar bucuria de a hotari soarta Moldovei creste.
- Dom-le, face rapus americanul, m-ati incaruntit. Stau acum si ma gandesc si eu la soarta Moldovei: ce ar fi ca patriotii sa-si numere hotii, strecurati intre dansii: cum-necum, o numaratoare trebuie sa existe intr-un stat - populatia, migratia, bunurile hotite... Mai ales, cand patriotilor li se alipesc patrihotii.
- Nu e chip. Ganditorii la soarta Moldovei nu au cand - trebuie sa se foloseasca si ei de micul ragaz, ca sa fure putintel si dumnealor! Putinteluuut... melodiaza chipesul moldovean.
- M-ai omorat! Vrasazica, cei ce se gandesc la soarta Moldovei sunt si ei patrihoti.
- Nu generalizati in felul acesta. Cel ce se gandeste la soarta Moldovei, daca are un ceas-doua libere, nu scapa ocazia sa furgaseasca si el, ca omul. Altfel nu traiesti si nu iubesti Moldova! Cum sa ramai fara menirea ta de patriot? Te omogenizezi, devii si tu o apa si un pamant cu acei, carora le zicem patrihoti. Va destainuiesc - asta e specificul nostru - naparlim, ne schimbam parul. Nu fortam niciodata lucrurile. A te gandi la soarta Moldovei e onorabil, mai onorabil decat sa furgasesti, sa sterpelesti ori sa manglesti. In acelasi timp, ca sa traiesti, vorba cantecului: "De la Nistru pan' la Prut, am furat dar nu am vrut". Asa ca a te mistui intre patrihoti invartoseaza gandul de patriot.
- Am inteles: in Moldova se gandeste intens la soarta Moldovei!..
- Pai, de aici am si inceput discutia, nu?
- Atunci reiese ca se fura pe un cap in Moldova. Chiar si cei ce se gandesc la soarta Moldovei fura, nu-i asa?
- Bietii, dar ce sa faca cu statul pe care l-au intemeiat, ca sa-i intretina? A te gandi la soarta Moldovei e rentabil... La noi, din frageda copilarie, copiii, soatele noastre se gandesc numai la soarta Moldovei. Intemeiaza fonduri, fundatii, asociatii, parlamentul copiilor... Ajutoarele voastre americane prin mainile cui trebuie sa treaca? Prin ale soatelor ganditoare la soarta Moldovei. Astfel, sotii lor se patrund si mai vartos de soarta Moldovei. O avem pe una Maricica, s-o vezi, este ea insasi soarta Moldovei.
- Imi vine sa cred ca daca statul ar fi pe mana celor ce se gandesc la soarta Moldovei, acestia ar inceta sa furgaseasca, sa ciubuciasca in scurtele lor repaosuri, ragazuri. Just v-am inteles, nu?
- Nimic mai inselator si mai fals.
- De ce?
- Trecem permanent prin metamorfoze: patrihotii se recalifica, se metamorfozeaza imediat in ganditori asupra soartei Moldovei - asta e primejdia cea mare.
- Faceti o comisie si triati-i - unii gandeasca-se la soarta Moldovei, altii, la soarta lor.
- Nu iese nimic din comisie, deoarece insul aciuat, sa zicem, in comisie, se leapada de soarta lui. Un ministru, de-o vorba: ba-i randunel, ba-i cucosel, ba-i secera, ba-i ciocanel. Te arde! Automat se gandeste la soarta Moldovei.
- Clar. Faceti-mi, rogu-va, un bine si lamuriti-ma: mituiesti, sa zicem, pe un ministru. De ce nu l-ai reclama presedintelui consiliului de ministri?
- Se vede imediat ca sunteti american, copt in tava constitutiei voastre. Nu aveti idee de subtilitatile noastre, de nuantele moldovenesti. Bunaoara, ministrul ia ciubuc. Adica mita. Ei bine, mita asta e de la obraz: ba chiar e semnul modestiei, stimei si respectului pentru ministru. Iar dumnealui, la randu-i, ciubuceste, dar te jeleste! Se intregesc dragostos doua interese: propriu-zis, devenim unu, mituitorul si mituitul! Conform presocraticilor, e inceputul inceputului. De altfel, asa ne-am constituit ca stat.
- Aoleu! Si cate secole are statul Dumneavoastra?
- Pai, ca si eu zic aoleu! Rusii au o melodie frumoasa: "To li escio budet!" Adica pe romaneste "Am belit-o!" Peste trei luni intram in a treia mie de ani de la Decebal si Traian. Astazi insa suntem altii: imbracam uniforma de politist, iesim din padure la sosea, te oprim, te castram si liber pornesti in cele patru zari ale Moldovei.
Strainul duce involuntar mana mai jos de cingatoare, murmurand: "Ciubucesc, manglesc, ciordesc, suchesc, ciupesc - ce moldoveni!" Intreaba:
- Ce deosebire este intre cei de sus care fura si cei de jos care hotesc?
- Uriasa deosebire! Rangurile au stil. Bunaoara, il telefonezi pe patrihot si, inchipuiti-va, il feliciti cu rasaritul soarelui. In timp ce pungasul iti goleste buzunarul si lacrameaza.
- Extraordinar! Si una, si alta in aceeasi clipa?
Moldoveanul nostru chipes s-a dezlantuit, s-a insufletit, caci se apropie soata americanului.
- Avem un popor atat de simtit si de sfios, incat mai intai lacrameaza, abia dupa aceea iti taie punga cu fudulii, mostenite de la tata. Asta asa, ca sa stii din cine ne tragem...
- Cum!? Si lacrima, si punga, in acelasi moment apar si dispar??
- Ma mir ca nu ati retinut fenomenul acesta, chiar in strada aflandu-va. Ati observat vreodata scena aceasta? Doi cetateni stau frunte in frunte, cu bratele sprijinindu-se pe umerii celuilalt. Intr-un tarziu, isi sterg ochii si isi zic neauzit: "Am sa te ard!" Daca si celalalt: "Chiar te ard eu primul!". Avem obiceiuri stravechi: dacul, strabunul nostru, te lega de copac si lacrama, dar si-i era mila si chema soata cu cosorul. Soata zicea: "Ah, si te mai chemi barbat!", si infigea in tine cosorul - te spinteca!.. Suntem nu un popor, ci un sobor jelitor! Din care pricina nu exista alta natiune care sa-si jeleasca tara, precum ne-o jelim noi, gandindu-ne la soarta Moldovei!
- M-ati naucit, dom-le. O luna incheiata in Chisinau de cand ma aflu, dar n-am vazut, stimabile, pe cineva lacramand! Cand si cand mai zaresc cate un cersetor siroindu-si saliva pe obraz cu degetul. E firesc, de altfel, se intampla si intre tiganii nostri autohtoni.
- Nici ca o sa vedeti vreodata! Sunteti un strain in trecere. In ochii strainilor, domnule, noi dantuim, cantam, veselim strainii. Doamne fereste sa ne vezi lacramand in vazul oaspetelui! Dimpotriva, ne mandrim ca suntem recunoscuti ca stat, ca moldoveni. Inchipuiti-va, 120 de tari arboreaza an de an drapelul nostru tricolor. Toata lumea ne stie liberi si independenti! Numai ca rusii nu ne lasa in pace. Uite ce scriu:
"Moldavia po suscestvu uje davno strana-bankrot. Ona ne platit daje po svoim dolgam mejdunarodnim finansovim organizatiam. A Rossii za gaz i podavno. Vziati s Moldavii prakticeski necego".
Asta e! Toata lumea ne stie liberi si independenti, doar rusii ne declara faliti.
S-a apropiat americanca. Isi strecoara bratul dupa bratul sotului. Zice nemteste: "gheen zu Haus..." Si casca obosita.
Moldoveanul nostru ramane stana: se gandea ca vorbeste cu un american. Cand colo, e neamt. Asta e patania prostului care se gandeste la soarta Moldovei.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Vasile Garnet pentru FLUX
Bucov si Lupan: recurs la piedestal
Doi ideologi ai comunismului literar moldovenesc, Andrei Lupan si Emilian Bucov, sunt reanimati cu multa inversunare in paginile unei anume parti a presei de la Chisinau. In creatia lui Bucov sunt descoperite "idei fondatoare", care ar fi generat directii in scrisul artistic din Moldova sovietica. Fotografia impozanta a acestuia, cu steluta de Erou al Muncii Socialiste din Uniunea Sovietica la piept, este publicata in marimi impresionante si insotita de comentarii de felul: "Scriitorul Emilian Bucov, de bunatatea lui au beneficiat aproape toti tinerii scriitori veniti de la tara la Chisinau. Pentru ca le facea inscriere (viza de resedinta - nota mea, V.G.) in casa lui". Pe scurt: un parinte spiritual, un generos, care se impartea cu ceilalti din onorurile si favorurile de politruc al scriitorilor...
Resurectia imaginii lui Andrei Pavlovici Lupan este si mai spectaculoasa. Autorul piesei "Lumina" - un elogiu al colectivizarii si al deportarilor, este recomandat cu insistenta pentru Aleea Clasicilor Romani chiar si de presedintele Petru Lucinschi, care si-a descoperit si vocatia de critic literar. Refuzul Uniunii Scriitorilor de a accepta aceasta idee aberanta, insultatoare pentru tot ce este romanesc, este vehement criticat de Ion Druta, care ameninta cu o crestineasca scindare a Uniunii Scriitorilor, iar guvernul, altfel debil si jalnic in gestionarea tarisoarei, ia o hotarare prin care sugereaza hermeneutic ca bustul lui Lupan e obligatoriu sa fie "clasicizat".
Ce sunt toate acestea? Restauratie, reziduuri ale comunismului, amnezie, sfidare a istoriei, prostie?... Cred ca sunt toate la un loc, intr-un foarte original si colorat melanj, cum numai aici, la noi, se poate coagula. Viata literara de la Chisinau nu s-a putut proteja (izola) de un mediu in care totul merge anapoda, un mediu in care toti, de la presedinte la portar, orbecaiesc. Mai mult, elita intelectuala basarabeana, prin modul defectuos cum a inteles sa-si gestioneze imaginea si capitalul moral castigat in anii perestroikai, a generat destule confuzii in societate. Spiritul critic, atata cat a existat, a fost inlocuit cu un servil partizanat politic, care a esuat de cele mai multe ori in mod lamentabil. Intelectualul basarabean pare sa fi iesit din comunism fara memorie si fara sa fi invatat prea multe din aceasta experienta tragica. Or, cei care isi uita trecutul, risca sa-l mai repete o data. Reactivarea acum a unor nume precum Bucov si Lupan inseamna o intoarcere cu douazeci de ani in urma, adica lunecarea noastra in subistorie. E ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic in acesti ani care sa ne faca sa avem alte optiuni si modele. Lupta dizgratioasa pentru un loc pe Aleea Clasicilor Romani, la care asistam in ultimul timp, e o dovada elocventa ca miscarea noastra inainte este blocata.
Pentru a se urni din mizerie si intuneric, Basarabia are nevoie de o adevarata schimbare la nivelul mentalitatilor. Felul de a gandi confuz si cu jumatati de masura este cauza principala a incremenirii noastre. Si primii care ar trebui sa se schimbe, sa-si evalueze propriul demers cu exigenta si curaj, sunt chiar intelectualii. Nu lupta iluzorie cu "europenistii" si postmodernistii este miza acestor timpuri, ci oprirea valului restaurationist care ne pune pe cap caciula asiato-comunista cu clape. Nu o poezie fara rima a unui debutant trebuie sa ne provoace supararea sau chiar furia, ci faptul ca bustul lui Andrei Lupan, cel care a rimat Romania cu panticaria, va inghesui pe Aleea Clasicilor pe Eminescu si pe Creanga.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Eugen Lungu pentru Flux
MOARA DE PUSTIU
Il rog pe dnul Iurie Bodrug, seful paginii, sa reactioneze calm la cele ce urmeaza, caci randurile de mai jos nu se vor deloc o cronica de carte, ci mai mult o impresie despre un volum recent aparut. Nici macar nu divulg denumirea editurii ca sa nu creada cineva ca fac publicitate pe gratis. E vorba de Economia relatiilor externe semnata de Dumitru Moldovanu, decanul Facultatii Relatii Economice Internationale la ASEM (daca insir toate titlurile domnului profesor mi-ar lua cam juma' de pagina...; asa ca ma limitez la atat). Tin sa va reamintesc doar ca tot dumnealui e autorul interzisei pe timpuri biografii romantate a haiducului Tobultoc, carte ce cadea de-a curmezisul asteptarilor kulturnicilor de la C.C.-ul de altadata. Haiducii in genere le erau dragi, dar anonimi si in folclor si - aici bagam un cliseu din "limba de lemn" - "ca exponenti ai luptei de clasa". Unii si-au castigat simbrii bune robotind la faimoasa Haiduciada a anilor '60: filme, povestiri, balade, uleiuri: sa fi fost si oratorii? Haiducul, picand bine in tesmecheria ideologica, era unul din cele mai curtate personaje. Cel al dlui Moldovanu iesea cumva din grila "comenzii sociale", noua potera taxadu-l pe voinic de nationalist si rusofob. Asa ca lui Tobultoc, prins de Benkendorff, i se organiza, peste un secol, o noua executie, fiind trimis la ghilotina impreuna cu cartea non grata.
Dar, sa revenim. Economia relatiilor externe (sa nu va sperie astringenta savanta a titlului!) e mai mult decat un studiu pur economic, impanat cu cifre, diagrame, formule, constatari, ipoteze - tot tacamul! E o carte si de psihologie sociala, scrisa cu nerv publicistic si fler scriitoricesc, cumuland zeci de raspunsuri la o singura, fundamentala si umilitoare intrebare: de ce traim cum traim?
De ce noi, existand nu undeva la periferia lumii, ci in plin centru al Europei, dispunand de cel mai fertil sol de pe continent, avand maini harnice si un raport bunicel de oameni cu studii la mia de cetateni, adica fiind si proprietarii unui cap pe umeri, intram, tot mai adanc in sordid si mizerie?
Si aici un intermezzo, un arc aproape liric spre 1991. Piata Marii Adunari Nationale. Mircea Druc ne intreaba de la tribuna: "Vreti independenta?" "Da-a-a!", strigam noi. "La iarna o sa ne fie frig!" (stia el ce stia!). "Rabda-a-m!", raspundea corul nostru (era in mai sau iunie, nu mai stiu; in orice caz era cald, iar iarna parea ceva ipotetic si foarte departe...).
Entuziasmul ne ametea si traiam un timp al tuturor posibilitatilor. Cam tot pe atunci, o discutie cu un sceptic mai vicios decat mine. Scepticul vicios: "Acum, cand o sa-ti tranteasca astia niste preturi la petrol, carbune si energie electrica!..." Eu, pe rol de optimist, dar mai ales de naiv: "Cand ducem noi in Rusia un tren de sampanie, oho!" Scepticul (ursuz): "Ai sa duci pe dracu'."
L-am cam dus. Acum - ne spune dl Moldovanu - exportam vinuri (de regula, brute), tutun (neprelucrat), piei (asijderea) s.a. la preturi de doua-trei ori mai joase decat cele mondiale. In schimb... Citez:
"Pretul la care au fost cumparate resursele energetice mai ramane a fi o mare taina de stat, deoarece in acesti ani aproape toate resursele energetice au fost procurate la preturi mult mai inalte decat preturile de pe piata europeana. Astfel, pretul mediu la carbunele procurat in exclusivitate din Ucraina a fost in anii 1996-1998 de 48 dolari tona, pe cand pe piata europeana - de 26 dolari, la benzina, respectiv, 237 si 200, la motorina - 224 si 170 dolari tona" (p. 139).
Inseamna ca suntem mai prosti decat altii si nu stim matematica? Nu. Iata una din multele concluzii ale autorului: "Chiar si astazi importatorii monopolisti de resurse energetice nu permit altor firme sa aduca aceste resurse la preturi de doua ori mai mici" (p. 154). Halal stat si halal gospodarire! De ce se intampla asa ne spune capitolul Economia subterana - groparul economiei si statalitatii moldovenesti, unul esential in structura cartii.
In genere, am un text alergic la cifre, dar aici chiar austeritatea lor striga: in 1995, ponderea economiei subterane in PIB constituia 50,8%, in 1996 - 59,4%, in 1997 - 66%; se estimeaza ca in 1999 economia gangsterilor va fi de 90% in raport cu cea statala. Naucitor raport! Un alt flagel al acestei economii debilizate e coruptia. Doua momente din carte ne sugereaza cum se fac aceste mismasuri la scara nationala.
Intamplarea I. "Prin anii 1995-1996 o duzina de ministri moldoveni cu familiile lor s-au distrat in cele mai luxoase case de odihna din Bulgaria, toate cheltuielile fiind achitate (fireste, nu din simpla filantropie) de un cunoscut intreprinzator canadian. Unii din acesti ministri, pentru niste merite mai deosebite, si-au urmat "tratamentul" in sudul Frantei. Tot in acei ani, una din cele mai performante intreprinderi moldovenesti, care potrivit estimarilor expertilor straini costa peste 30 milioane de dolari, a fost vanduta unui "investitor strategic", dar in realitate unui fost cetatean al Moldovei, emigrat mai intai in Israel, apoi in SUA, cu suma de 5 milioane de dolari. Diferenta de 25 milioane dolari, in loc sa fie virata in bugetul de stat, a fost "frateste impartita" intre "intreprinzatori" si persoanele cu cele mai scumpe semnaturi din Moldova" (p. 105).
Intamplarea II. "Cu vreun an in urma tara noastra a fost vizitata de o delegatie din Franta, compusa din lucratori ai organelor de drept: procurori, judecatori, avocati, politisti. Intr-o zi unul din judecatorii nostri ii invita pe oaspeti la el acasa. Acestia accepta. Dar cand au ajuns la poarta casei, unul din francezi a spus: "Eu sunt un functionar public bine platit la mine in tara. Dar lucrand toata viata nu-mi pot cumpara un asemenea palat". Si toata delegatia s-a intors la hotel refuzand sa paseasca pragul unui edificiu construit prin frauda si tradare" (p. 106).
Sunt doar doua episoade din zecile, poate sutele de escrocherii din smecheriada nationala care-i fac pe unii si mai bogati, iar pe altii si mai saraci. Florile si cartofii ii importam din Olanda, pisicherii ii avem pe loc. Am luat doar un aspect din multele tratate de autor, incercand sa ne explice de ce avem o economie care "duduie" cam in toana celebrei mori de pe Siret.
Solutia? "Exista doar doua forte care ar salva tara de la catastrofa: elita nationala si clasa de intreprinzatori", conchide dl Moldovanu, subliniind ca "o elita nationala nu poate avea comportamentul unui strut". Nimic de adaugat.
Pana atunci vom trage nadejde ca ursul de coada, iar cultura (iata de ce o carte de economie la o pagina de cultura...) va umbla fara salvari.
P.S. De cand U. Eco a personalizat computerul, botezandu-l Abulafia, acesta greseste si el - errare humanun est. Asa s-a intimplat in articolul precedent Noi, mioritici? Trec peste greselile vizibile (si rizibile!) si ma opresc la una mai pidosnica, ce absoarbe in nonsens o buna portiune de text. Asadar, se va citi: "daca admitem ca oaia e oaie, chiar daca e nazdravana, draguta de ea. Oglinda exegetica ne dadea astfel o infrarealitate, un adevar pe dos".
Mii de scuze!
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Raspunsurile la ancheta FLUX
Vasile Vasilache
1. Scriitorul, adevaratul scriitor, ilustrul scriitor isi da seama ca este ceva mai mult decat un partid, o uniune, o organizatie, chiar un parlament. Apoi, ca e ceva mai mare, mai cuprinzator, decat "Casa noastra Moldova". Apoi, nitel excelentissim este fata de excelenta sa prezidentul, altetea sa principele sau majestatea sa, sanctitatea sa... Exemple? Lev Tolstoi si tarul... Acelasi Lev Tolstoi si sfantul Sinod, in frunte cu patriarhul. Asijderea, Victor Hugo si Napoleon al III-lea. La fel si Alexandr Isaevici Soljenitin, pus fata in fata cu lozinca celebra: "Partia - um, cesti i sovesti nasei apohi".
Alexandr Isaevici a preferat sa ramana scriitor... In afara uniunii scriitorilor sovietici!..
Odata cineva mi-a spus: "Vasilesco, scriitorul sactisit de masa de scris - vrea tribuna! I s-a terminat cerneala in calimara si ii tremura genunchii de pontif".
Orice replica mi s-ar da, o consider nula, caci vanzoleala de emotii e cu primejdie: te folosesc alte forte, fie oculte, fie de alta natura.
2. Domnule, ceea ce a fost ieri uniune, fond literar, scriitor inrolat in a anima spiritul, civicitatea - toate s-au stins. Azi se traieste cu gand de partide, de parlamente, de academie, de comert, de diplomatie.
Doar ca ni se pare ca am fi si dainuim. Nu mai suntem cei de am fost - ce fel de imagine vrei? Peste prezent fulguieste mizeria...
Dar despre aceasta vorbi-vom in sanul nostru, atunci cand ne vom intruni ca bransa, ca profesionisti.
Vlad Zbarciog
1-2. Pe parcursul anilor am fost martorii mai multor "porniri benefice" ale maestrului Ion Druta. De fiecare data cand inainta vreo propunere, se gaseau admiratori care, fie din neglijenta, fie din rea vointa, fie din alte cauze stiute numai de ei, le invaluiau in abur de "genialitate", facandu-le vant in pagini de ziare antinationale si interpretandu-le pe potriva mintii lor. Iata ca si la ultima sosire a scriitorului in Moldova a fost lansata o idee "geniala" - a fonda o Uniune a Scriitorilor Crestini.
Ei bine, ma intreb eu, ce ar insemna, in opinia Domniei Sale, "scriitor crestin"? Cum il vede, ce calitati anume ii atribuie?..
Nu ar deranja pe nimeni daca maestrul ar veni cu un program estetic deosebit. In cazul dat, insa, Ion Druta face jocul unor lideri politici care, nereusind sa dezbine colectivul scriitoricesc prin metodele vechi, incearca sa-l destrame din interior.
Ce s-a intamplat cu scriitorul nostru iubit? Oare sa-l poarte in continuare valurile prin labirinturile acestor triste, dureroase, rusinoase, tradatoare vremi si sa nu poata iesi de sub tutela lor?.. Nu cred. Omul e in stare sa invinga multe greutati. Mai ales, daca e cu Dumnezeu. Iar Druta se considera de partea lui Dumnezeu, de vreme ce intentioneaza sa creeze o organizatie scriitoriceasca crestina. Nu-i asa?...
Am accentuat in repetate randuri ca o tara care nu-si respecta oamenii de cultura e sortita disparitiei. Tarile civilizate isi protejeaza oamenii de cultura. La noi insa anume cultura este lovita. Uniunea Scriitorilor din Moldova este institutia in jurul careia, am toata certitudinea, se vor aduna, la momentul oportun, alte colective de creatie, constituind un front comun pentru democratie, prosperitate si adevar. Chiar daca astazi nu apar revistele de cultura, chiar daca nu ne putem edita acasa scrierile, chiar daca unii colegi se invart, lingusind, in jurul guvernantilor.
Dumnezeu e cu noi. Ceasul al doisprezecelea e aproape. Amar va fi de cei ce ne-au tradat si ne mai tradeaza inca...
Nicolae Rusu
1-2. Caragiale a devenit clasic al literaturii noastre si pentru faptul ca a descoperit si a definit acea trasatura specifica noua, romanilor, pe care a numit-o "moftul roman". Cu toata rezerva maestrului Ion Druta fata de notiunea "roman" si fata de derivatele ei (are ce are scriitorul, de exemplu, cu Valea Oltului!), initiativa Domniei sale dovedeste ca este un notoriu descendent din personajele caragialiene, fiind contaminat, fireste, si de moftul nostru national. E regretabil faptul, dar de manifestarile "mofturoase" ale unor personalitati de cultura de la noi, ca intr-un veritabil carnaval caragialian, nu prididesc sa se foloseasca o seama de politicastri, mai mari si mai mici. De fapt, motivul constituirii unei organizatii scriitoricesti de alternativa (denumirea ei nu importa, in cazul dat Ion Druta n-a avut inspiratie) are la temeiul ei mai degraba protestul unui grup de scriitori fata de starea de lucruri care domneste in cadrul USM, lamentabila, precum e si situatia intregii noastre societati basarabene. Acesti literati, constientizand ca sunt prea putini pentru a schimba ceva in "monolitul" in care s-au pietrificat diriguitorii USM, au gasit ca unica solutie e sa se separe de "sfinx", idee sustinuta imediat de anumite forte politice, care de vreo zece ani viseaza scindarea scriitorilor si terfelirea imaginii colectivului scriitoricesc. Fara indoiala, acum zece ani acest colectiv era cu adevarat o Uniune si avea grija de imaginea sa in societate (a existat chiar si un spectacol: "Ce vor scriitorii?"). In prezent conducerea USM are o singura grija. Cand actualii lideri luasera carma USM, era primavara, timp frumos si cald, astfel ca Adunarea tinu o zi si o noapte de mai. A doua Adunare Generala a fost convocata nu in mai 1993, ci in septembrie, iar a treia - tocmai la 10 decembrie 1996, pe un timp urat si rece, la care au fost in stare sa participe abia o jumatate din membrii USM, cei mai rezistenti la frig, multi dintre ei fiind "nevoiti" sa gaseasca diferite modalitati de a se "incalzi". A patra Adunare Generala urmeaza sa fie convocata iarasi in decembrie, sau chiar in ianuarie sau februarie, cand gerul musca rau de tot. Totusi, care sa fie unica grija a conducatorilor USM? Manastire intr-un picior, ghici ciuperca ce-i? Eu stiu, dar nu va spun.
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Intre anod si catod
Grigore Chiper pentru FLUX
Calina Trifan scoate cea de a treia carte de versuri intitulata Descarcare in egreta (1999) la Editura Augusta, devenita, intre timp, aici in Basarabia un nume de prestigiu si o speranta pentru multi scriitori care continua sa scrie intr-o realitate noua cand practic au disparut onorariile, mai mult, cand editurile basarabene se ofera sa editeze doar pe banii autorului (sponsorului).
Procesul de editare a cartii decurge, de la o tara la alta, in mod diferit. Dar in toate tarile civilizate exista editurile universitare, - democratice, generoase, laboratorul si hartia de turnesol a ceea ce se intampla cu adevarat intr-o literatura.
Se pare ca Romania incepe sa dezvolte, la posibilitatile zilei, tocmai aceasta traditie universitara. Editura Augusta apartine universitatii particulare timisorene Tibiscus. Este deocamdata singura editura la care si scriitorii basarabeni mai putin descurcareti isi pot valorifica manuscrisele fara oprelisti artificiale. Editura a editat deja o galerie intreaga de scriitori.
Din cate mi-am dat seama, unele universitati particulare din Basarabia desfasoara o activitate editoriala destul de pronuntata, dar si in cazul lor actioneaza cliseul ca literatura, in general tot ce e legat de literatura este un lux sau un moft, adica ceva pentru mai tarziu, adica poate pentru niciodata.
Sper ca cititorul va reactiona adecvat la aceasta lunga introducere pro domo.
Acum sa ne intoarcem la tema. Titlul volumului Calinei Trifan este bineinteles un titlu care trebuie citit metaforic. Nu ne vom aventura la descifrarea unor eventuale conotatii, ne vom limita doar la expunerea definitiei lexicografice a sintagmei descarcare in egreta, asa cum apare in DEX: "descarcare electrica produsa sub forma unei succesiuni rapide de scantei luminoase intre electrozi aflati la o inalta tensiune". Data fiind complexitatea fenomenului electric descris anterior, emergentele conotative nu pot fi decat polivalente, angrenate. Imaginea celor doi poli s-ar putea contine in poemul care a dat titlu cartii: "Eu si cu Mine" sau intr-un sens mai direct: "In causele palmelor mici/ duceam fulgere de foc" (Crochiu).
Fata de placheta precedenta Soliloc (1992), despre care am scris atunci cateva randuri, volumul de fata nu aduce rasturnari de perspectiva sau modificari importante de limbaj. Poeta ramane in continuare fidela tonului sau liric introspectiv si virtualitatilor destramate. Regasim si aici claritatea de raporturi realizata prin imagini mai blande sau mai dure, jocuri poetice tipic feminine ("furtuna, prinde-ma de zenit/ cu fosforescente ace!" (Furtuna...) sau asperitati care au incetat de mult sa constituie apanajul barbatilor ("doar cand ai relatii amoroase/ cu frica si uratul -/ armonia-i perfecta" (Armonie). Se pare ca estetica uratului incepe sa devina, pentru Calina Trifan, un inceput de manifest, una din putinele componente prin care poeta intretine legatura cu realitatea: "Uratul ne dicteaza/ un nou limbaj" (Parabola).
Remarc ca autoarea utilizeaza cu abilitate eul auctorial in toate cele trei fete ale sale, fiecare preferand un accent si o intonatie aparte: persoana I, tonul personal, stilul inmuiat; persoana a II-a, tonul sententios, aforistic, abrupt; persoana a III-a, tonul impersonal, neutru, evocator.
Cele mai reusite poeme trateaza o atmosfera existentiala sumbra. Titlurile sunt revelatoare in sine: Capat de linie, Colaps.
Cheia de lectura a poeziilor este cea spirituala. Sufletul in sensul mai mult sau mai putin perimat al cuvantului. Zona intangibila, non-materiala se impune chiar si atunci cand un inceput de poem sau un final ne poate trimite cu gandul la altceva, la materia supusa unor presiuni vizibile (Racursiu, Zalog ratacit). Unii s-au saturat de atata suflet, cedand din elan obiectelor, altii privesc in jur printr-un fel de raze infrarosii.
Tabloul poeziei Calinei Trifan ar fi incomplet daca nu am pomeni de Cuvinte, care, cum deseori se intampla in poezia moderna, din mijloc de lucru se transforma in personaj, confident, alter ego, obiect de veneratie sau pur si simplu obiect metaforic: "Cu urechea lipita de inima/ vesnicia ascult/ cand a venit sa ma ridice -/ eram cuvant" (Sfidare).
Calina Trifan realizeaza un compromis intre o poezie de idei si alta a sonoritatilor prosodice, pe care poeta nu le abandoneaza nici in aceasta placheta.
Turismul rural ne permite sa redescoperim filozofia acestui popor
Alecu Renita:
FAC PARTE DINTR-O GENERATIE NOROCOASA, CARE A VAZUT SI A PARTICIPAT LA PRABUSIREA IMPERIULUI SOVIETIC
Alecu Renita s-a nascut in satul Abaclia, fostul raion Basarabeasca, la 8 noiembrie 1954. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova. A lucrat multi ani ca ziarist. Membru-corespondent al ANE, in prezent isi face doctorantura in ecologie. Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, l-a inclus in "Enciclopedia Personalitatilor" pentru merite in domeniul ecologiei, politicii si publicisticii. In 1990, a fost ales deputat in primul parlament, in care a votat istorica Declaratie de Independenta a R.Moldova. In actualul parlament, este deputat din partea Partidului Ecologist. Dupa spargerea CDM, a aderat la grupul parlamentar al crestin-democratilor. Din 1993, este presedinte al Miscarii Ecologiste din Moldova.
Azi, situatia in parlament e destul de confuza
- Domnule Renita, de multisor nu a mai fost un parlamentar printre invitatii la "Cafeaua de vineri". E firesc sa va intrebam chiar de la inceputul discutiei noastre: care este astazi raportul de forte in parlament?
- Dar dumneavoastra il cunoasteti, caci FLUXUL l-a mediatizat indeajuns. Nu mai revin la ceea ce inseamna Alianta pentru Democratie si Reforme, care avea 61 de mandate si la grupul parlamentar al comunistilor, cu 40 de mandate. Azi, problema consta in ce masura se fragmenteaza grupurile de deputati. Formal, au fost si raman patru grupuri parlamentare: BpMDP, CDM, PFD si comunistii. Dar fragmentarea continua la diferite nivele: BpMDP s-a scindat si a aparut un grup de deputati independenti; deputatii frontisti s-au retras din CDM; au aparut divergente si printre deputatii comunisti. Lucrurile ar putea sa se incurce intr-atat, incat liderii fractiunilor sa nu mai poata stapani controlul asupra unor mandate si atunci toate ar finaliza cu o dereglare masiva a activitatii parlamentului sau cu alegeri anticipate.
Situatia in legislativ e destul de confuza si din cauza ca Alianta pentru Democratie si Reforme continua sa fie folosita ca paravan pentru fractiunea randunista care, in realitate, a preluat si controleaza Puterea. Din acest bloc fac parte si seful statului, Petru Lucinschi, si presedintele legislativului, Dumitru Diacov, si seful guvernului, Ion Sturza.
Judetul Taraclia a fost creat pentru gruparea lui Kunev, ca sa-i asigure un teritoriu de tranzit al marfurilor, neimpozabil si netaxabil
- Scindarile de pe esichierul politic au loc in mod haotic sau sunt rezultatul unor sfori trase de cineva anume?
- Tot ce se produce acum in parlament nu este intamplator. Urmeaza sa vedem in ce masura unii sau altii dintre deputati sunt manipulati din culise. De mult nu mai este un secret faptul ca unele mandate sunt impotriva interesului national. Adeseori, ele sunt manipulate din afara parlamentului sau chiar din afara republicii.
- Ce interese urmaresc manipularile exercitate din exterior asupra parlamentului?
- Daca in primul parlament al R. Moldova interesele de ordin national erau sustinute si promovate, acum asa ceva a devenit o raritate. Uneori ramai de-a dreptul socat, vazand in ce masura clasa politica s-a plasat in afara notiunii de patriotism. Votarea formarii judetului Taraclia a demonstrat ca cel putin 58 de deputati si-au permis sa hacuiasca inca o data teritoriul republicii. Acestia au facut jocul unui grup de afaceristi, in frunte cu Kunev. Grupul acesta a vrut sa-si asigure un coridor prin care sa nu fie supuse accizelor si impozitelor marfurile care circula din Bulgaria, prin Taraclia, spre Ucraina, Rusia si inapoi.
Interesele de afaceri penetreaza masiv in parlamentul de la Chisinau, care, ca orice alta institutie similara, ar trebui sa se afle deasupra oricaror alte interese, ca sa-l apere pe unul singur: cel national.
- Acest parlament, care adeseori face jocul unor grupuri de interese, nu vi se pare ca s-a izolat de marea majoritate a populatiei?
- Chiar asa este. La o sedinta in plen, am vorbit despre marea ruptura produsa intre parlament si electorat. Din pacate, si ADR s-a izolat de suferintele si nevoile populatiei.
Cand seful statului sau cel al guvernului merg in teritoriu, ei sunt intampinati cu alai, ca pe vremuri, ca sa nu auda vocea oamenilor de rand, sa nu mai inteleaga cat de greu traieste poporul. Clasa politica nici nu mai este receptiva la tot ceea ce se numeste saracie, la suferintele populatiei. La noi, saracia si nedreptatea au devenit o norma. E ceva putred cu totul, daca mizeria, batjocura, violurile, omorurile sunt privite ca o prezenta fireasca in cotidianul nostru.
Fractiunea parlamentara a FPCD nu a avut alternativa
- Mai mergeti la intalniri cu alegatorii dumneavoastra?
- Eu - da. Sunt responsabil, din partea grupului parlamentar al FPCD, de judetul Orhei, care are 70 de comune. Ma intalnesc des cu oamenii de acolo. Mai greu e atunci cand interventiile noastre nu se soldeaza cu solutionarea unor probleme concrete.
- In trecuta campanie electorala, FPCD a mers alaturi de Mircea Snegur. De ce v-ati certat cu dumnealui?
- Nu ne-am certat, l-am parasit. Marul discordiei a fost faptul ca PRCM, partidul lui Mircea Snegur, a insistat mereu sa-l promoveze in frunte pe Nicolae Andronic. S-a vazut deja ca acest Andronic a fost promotorul judetului Taraclia, al tranzitarii deseurilor de la Kozlodui pe teritoriul Republicii Moldova. El este antrenat in tratativele de cedare catre Ucraina a segmentului de 9 kilometri de drum strategic de la Palanca, Stefan Voda. Este un comportament cu care noi, crestin-democratii, nu am vrut sa ne impacam si nici nu ne vom impaca vreodata.
- In viitorul apropiat, ce ar mai putea sa promoveze Nicolae Andronic, contrar intereselor nationale?
- Cred ca orice. Nu m-as mira daca as auzi de un nou judet, el prezentand de la tribuna centrala justificarile de rigoare.
- Credeti ca Nicolae Andronic a preluat, neoficial, conducerea PRCM- ului?
- Nu stiu, e bucataria lor interna.
O tagma de politicieni care si-a insusit prin viclesug noile sloganuri
- Cum apreciati acum gestul de retragere din guvern a reprezentantilor FPCD?
- Am spus doar ca ADR a fost un paravan pentru BpMDP, ultimii detinand puterea in intregime. Ministrii FPCD, membri ai guvernului, Valentin Dolganiuc si Ion Tanase, au fost marginalizati si scosi din circuit, adica n-au putut sa promoveze nimic din programul nostru. Acum pare nemultumit si PFD-ul. Zilele trecute, la sedinta Aliantei, facuse o declaratie si Mircea Snegur, precum ca PRCM era la un pas de a se retrage din ADR, dar nu l-au facut, "gandindu-se la destinul tarii". Frontul nu a avut o alternativa. Noi am vrut sa schimbam niste lucruri din radacina, dar 9 mandate e prea putin ca sa lupti cu cei care se pun mereu de-a curmezisul. Parteneriatul care trebuia sa aiba loc intre noi si ceilalti nu s-a produs. In situatia creata n-am gasit o alta modalitate decat sa parasim arena guvernarii. Mai multi au sustinut gestul nostru.
- Inainte, fiecare deputat purta un fel de raspundere in fata cetatenilor din circumscriptia care l-a ales. Acum, alegatorul nu mai stie cine ii reprezinta interesele. Or, va amintiti cum ati aparat interesele celor care v-au ales in primul parlament democratic?
- Da, prima data am fost ales intr-o circumscriptie cu mai multe sate din fostul raion Basarabeasca, printre care se aflau satul meu, Abaclia, si satul de bastina al actualului presedinte al parlamentului. Am avut atunci adevarate satisfactii, pentru ca i-am ajutat pe alegatorii mei sa-si reintregeasca mosiile satelor, i-am ajutat la impartitul pamantului, am reusit sa trimitem multi copii la studii in Tara, am creat cateva biblioteci de limba romana, am organizat primele calatorii ale profesorilor si elevilor in judetele Botosani, Neamt, Suceava, Iasi. Eu sustin varianta de desfasurare a alegerilor pe liste de partid, intr-o singura circumscriptie, ceea ce iti impune sa manifesti responsabilitate fata de un grup politic concret. Dar sa recunoastem ca si poporul nostru nu a patruns inca in esenta activitatii legislativului. Fiecare om vine si solicita ajutor in chestiuni marunte, ce nu tin de activitatea unui deputat. Nimeni nu vine sa spuna: domnule deputat, ajutati-ma cu o lege, a carei lipsa ne incurca in cutare sau cutare activitati.
Tagma lui Diacov si Sturza, in esenta sa, nu este mai putin antiromana decat agrosocialistii
- Ce sanse acordati primului ministru?
- Sansele lui se vor limpezi pana la sfarsitul acestui an. Pronosticurile potrivit carora Sturza va guverna pana in 2002 mi se par ireale. Avem datorii foarte serioase fata de electorat: achitarea pensiilor si salariilor, ameliorarea conditiilor de trai - lucruri care au ramas pe vechi. Institutiile statului sunt slabe si functioneaza mai mult pentru ele insele decat pentru societate. Criminalitatea si coruptia au atins dimensiuni periculoase. Economia e la pamant, iar noii proprietari de la sate sunt lasati de izbeliste. Concurenta este strivita. Clanurile si grupurile de interese au monopolizat domenii intregi. Zeci de mii de brate de munca au parasit R. Moldova in cautarea unei bucati de paine. Societatea e demoralizata si pierde completamente increderea in viitor. Nu zugravesc un tablou apocaliptic, ci vorbesc despre realitatile noastre cotidiene. Primul ministru s-a dovedit a fi neputincios in fata acestor probleme nespus de complicate si dureroase. Iar dupa promovarea judetului Taraclia, a devenit limpede ca zilele guvernarii lui Sturza sunt numarate.
- Ce configuratie politica ar putea sa aiba viitorul guvern si ce sprijin ar avea in parlament?
- Cred ca va fi un amalgam, adunat de acelasi BpMDP, cu anumite selectari de la fractiunea comunista. Dupa toate pronosticurile, BpMDP va ramane la putere si dupa prabusirea lui Sturza. Se vor schimba numai actorii, dar scena politica va ramane in continuare aceeasi.
- Deci s-ar putea sa avem in viitor un guvern de centru-stanga, posturile-cheie ramanand in continuare la BpMDP, cu un control mai direct din partea presedintiei?
- La presedintie, in conducerea legislativului si a executivului nu vor interveni mari schimbari.
- In cazul acesta, ar fi mai bine sa aiba loc alegeri anticipate?
- Daca ele ar schimba calitatea corpului legislativ, atunci - da.
- Cine ar castiga electoratul, daca, bunaoara, peste doua luni s-ar anunta alegeri anticipate?
- Ar lua-o inainte nostalgiile populatiei, pentru ca o buna parte din lume inca mai este racordata la trecut. S-ar putea intampla ca la cele 40 de mandate ale comunistilor sa se mai adauge cateva. Se va diminua doar raportul centru-dreapta, pe stanga - nu.
- Vedeti un viitor riscant pentru republica, daca vin comunistii la putere?
- Nu numai ca riscant, dar ar fi total istovitor pentru republica sa se intoarca inapoi, dupa ce unele procese s-au declansat. Ar fi ca si cum, dupa ce ai trecut inot mai bine de jumatate de rau, sa te intorci la malul de la care ai pornit.
- Cum explicati involutia pe care o traim de la 1990 incoace? Pe atunci, generatia dvs era foarte insufletita...
- Fac parte dintr-o generatie norocoasa, care a vazut si a participat la prabusirea imperiului sovietic. Imperiile dureaza veacuri si rar cine apuca sa vada colapsul lor. Basarabia s-a desprins de la URSS si la acest eveniment esential a participat si generatia mea. Acum imi vine greu sa inteleg de ce lucrurile pe care trebuia sa le apropiem si de ce drumurile pe care trebuia sa le scurtam au luat o alta intorsatura. Politicienii poarta o vina mare pentru ca nu au reusit sa evite ceea ce s-a intamplat in perioada 1994-1998, cand a fost atins apogeul romanofobiei. Acest fenomen a afectat foarte mult populatia. Ea traise deja 50 de ani de dominatie a comunistilor care ne-au facut dusmani cu fratii de peste Prut. De aceea, cred ca in 10 ani de zile, desi s-au schimbat spre bine foarte multe, nu am avut apropierea dorita dintre cele doua maluri de Prut. Acest sentiment de insatisfactie cred ca-l are oricare dintre intelectuali. Nu stiu daca vom reusi si in urmatorii ani sa realizam aceasta apropiere.
- Ce factori, interni sau externi, au provocat aceasta involutie?
- Rusia nu a renuntat niciodata la acest teritoriu. Este interesul Rusiei de a nu scapa nimic din fostul spatiu sovietic. La noi se mai mentin Armata a 14-a si serviciile secrete rusesti. Pe plan intern, am pierdut pentru ca schimbarilor radicale li s-a opus mereu clasa noastra politica. Tagma lui Diacov si Sturza, in esenta, nu este mai putin antiromana decat agrosocialistii lui Motpan.
- Care ar fi solutia politica ce ar duce la un program de apropiere mai mare de Romania? Nu credeti ca, in momentul in care elitele politice de la conducere vor recunoaste ca, in fapt, conduc cel de-al doilea stat romanesc - RM, aceasta apropiere ar deveni realizabila, pentru ca nu ar mai exista in calea ei ideologii si politici straine, ce s-ar opune acestui proces firesc? Este posibil asa ceva in cadrul acestei generatii sau in cadrul generatiei de dreapta, pe care o reprezentati, cea a crestin-democratilor, bineinteles ca in cazul in care aceste curente de gandire vor deveni majoritare in societate si, respectiv, in parlament?
- Reintregirea nu poate sa apartina doar unei singure generatii sau doar unor persoane. Reintregirea va fi un act colectiv, o expresie a vointei majoritatii basarabenilor. Generatia crestin-democrata, ca un segment al unei generatii de ansamblu, si-a definitivat clar pozitia. Nesansa de moment a acestui segment de dreapta este ca se afla in minoritate cel putin de 10 ani si nu depaseste procentul dobandit din alegeri in cadrul intregii puteri. Lucrurile oricum se vor schimba, pentru ca nu exista o alternativa pentru R. Moldova decat integrarea intr-un spatiu comun cu Tara. Romania e cu mult inaintea noastra. In curand, ea va intra in Uniunea Europeana. Cu o tara ca Romania organismele internationale si marile cancelarii ale lumii discuta altfel si o trateaza altfel, spre deosebire de R. Moldova, care este privita ca o zona ce nu si-a definitivat inca identitatea.
Pentru a va da seama cat de important este acest aspect, am sa va relatez o intamplare. Un important demnitar de stat din RM a ajuns la Bzsejinski, personalitate de prima marime din SUA, cu o mare influenta in politica externa americana. Demnitarul nostru l-a rugat sa-i sugereze cum ar putea RM sa iasa din criza generala, cu ajutorul bineinteles al puterilor occidentale. Stiti ce i-a raspuns americanul? "Primul lucru pe care trebuie sa-l faceti voi, moldovenii, este sa va clarificati cu identitatea voastra nationala. Abia dupa asta as putea sa va dau un sfat bun". Cati dintre actualii politicieni ar avea curajul sa-si declare adevarata identitate nationala?
Pretinsa stabilitate, tot de randunisti a fost distrusa. Programul "randunistilor" s-a dovedit a fi pura fictiune
- Dupa 10 ani de miscare nationala, nu s-a rezolvat inca dilema fundamentala: R. Moldova ramane o republica sfasiata intre romanism si universul slav. De ce?
- Nu poti schimba nimic cu oamenii care resping adevarurile axiomatice si care nu stiu ce vor. R. Moldova, ca psihologie colectiva, ca mentalitate, inca nu stie ce vrea. In momentul cand toti vom sti cine suntem si ce dorim, incepand de la omul simplu pana la clasa politica, atunci lucrurile se vor schimba foarte rapid.
Este interesant sa-i vezi pe moldoveni peste hotare. O delegatie din trei reprezentanti, de regula, vorbeste lucruri diferite. Unul spune ca vrea cu Rusia, altul vorbeste despre o Moldova mare sau mica, dar independenta, al treilea arata ca basarabenii trebuie sa se reintoarca in spatiul romanesc. Un strain, cand aude, se mira: toti trei sunt din aceeasi tara, dar ce vor, totusi? Eu nu cred ca putem aspira la ceva serios, atat timp cat nu ne vom lamuri aici, acasa, cine suntem si ce vrem.
- Aceasta problema ar putea-o rezolva un referendum sau alegerile anticipate?
- Nu. Referendumul nu ar putea sa clarifice identitatea noastra. Inca mult timp lumea o sa fie ostatica unor idei de-a gata. Una dintre ele, pe care moldovenii au inghitit-o de jumatate de secol, este moldovenismul ca etnie aparte. Se confunda geografia cu sangele. In momentul in care s-ar merge macar pe niste interese legate de Romania, situatia s-ar schimba. Drept dovada sunt tinerii care vin de la studiile facute peste Prut. Despre unul dintre ei, un cunoscut de al meu, parlamentar, a spus ca reprezinta "o nenorocire pe capul nostru". De ce? Pentru ca unul munceste cat 30 alde noi. Generatia noua va pune lucrurile pe alte temelii. Interpretarile acestea proaste, ce limba vorbim, cine suntem, n-o sa aiba trecere printre ei, vor fi ridicole.
- De ce organismele internationale continua sa pompeze finante in acest corp lesinat care este R. Moldova?
- Reprezentantii organismelor internationale ar trebui sa priveasca lucrurile intr-un context mult mai larg, sa se informeze din mult mai multe surse, decat din una sau doua. Tarile care aloca bani in acest spatiu incearca sa extinda dimensiunile democratiei pana aici, la Nistru. Daca dorim - si hotarele Europei. Cat reusesc, depinde si de capacitatea noastra de a plasa aceste finante spre ramurile profitabile. Dar atata timp cat banii acestia se duc la consumul zilnic si nu sunt investiti pentru a obtine rapid beneficii, republica ramane un sac fara fund si ne inglodam in datorii.
- Nu credeti ca exista deja un nucleu in actualul parlament - si dumneavoastra il reprezentati - care ar putea, prin inalta moralitate pe care o are, prin caracterul integru, incoruptibil, sa ofere o sansa R. Moldova?
- Dintr-un Parlament al sperantelor, legislativul nostru s-a transformat intr-un Parlament al deceptiilor. Cei care si-au asumat actul guvernarii nu si-au asumat si actul responsabilitatii. Nucleul de care vorbiti, crestin-democrat, are sanse mari, dar intr-o perspectiva mai indepartata. Daca acum detine 9 mandate, la viitoarele alegeri s-ar putea sa obtina 15-20, ceea ce ar insemna foarte mult, dar si pe viitor, in interiorul legislativului, aliantele vor dicta cursul politic si vor face guvernele. Atunci va fi important sa ai parteneri de incredere. In caz contrar, se va repeta drama anului 1998, cand a aparut ADR. A fost o idee extraordinara, fericita, dar lucrurile s-au dus rapid de rapa. Noi vrem sa lasam in urma noastra institutii ale democratiei. Daca am face un bilant, la un an si jumatate de guvernare, am vedea ca nu s-a reusit anume institutionalizarea democratiei. Aceasta ar fi a doua problema-cheie, dupa cea a identitatii.
Putem vorbi la infinit despre coruptie, dar daca nu exista o institutie functionala pentru combaterea ei, coruptia nu va fi curmata. Cu regret, nici societatea civila nu s-a conturat pe deplin, pentru ca si aici au patruns profitorii.
Parlamentul, ca institutie de varf a democratiei, este permanent cuprins de febra intrigilor interne, de rezolvarea unor chestiuni de mana a doua. In plus, hartuiala care o are zilnic, din interior, dar si din afara. Promisiunea de baza a BpMDP, stabilitatea, tot de randunisti a fost distrusa. BpMDP a creat rivalitati intre presedintie, parlament si guvern. Unde-i refrenul lor zilnic: stabilitate, armonie? Nu-i. Tot programul lor a fost o fictiune, o inselare a electoratului.
Cum traieste deputatul Alecu Renita
- Traiesc foarte modest. Cum am trait cu 15 ani in urma, asa traiesc si acum. N-am incercat sa-mi rezolv problemele personale. Nu am vila, nu am decat un apartament cooperatist obtinut pe timpul cand lucram la "Literatura si arta", in 1986. De la statul acesta, pentru mine si familia mea, nu am luat nici un capat de ata. Nu sunt dator nimanui, nu sunt bogat, nu am averi si nu ma poate nimeni santaja. Salariul de deputat, in jurul caruia se face atata valva, cu tot cu indemnizatii, abia trece de o mie de lei.
- Cu acest salariu va intretineti familia?
- Am doi copii. Numai pentru serviciile comunale trebuie sa platesc jumatate din salariul meu. Noi, in parlament, ne permitem sa luam masa de 4-5 lei, renuntand la mancarurile scumpe. Suntem 9 deputati si, daca am fi pusi pe un cantar, am trage toti impreuna cat doi din CDM sau BpMDP. Pentru crestini-democrati si pentru ecologistii care au aderat la principiile crestin-democratiei, parlamentul nu inseamna o sursa de profit. Singurul lucru ce ni-l dorim e sa schimbam spre bine realitatile din R. Moldova.
Marea mea pasiune este Miscarea Ecologista din Moldova
- Pe langa activitatea de parlamentar, mai sunteti si presedinte al Miscarii Ecologiste din Moldova. Ziaristica nu va mai intereseaza?
- Cum sa nu? Sunt fondatorul si directorul revistei "Natura". Anul trecut, am scos prima revista de ecoturism din republica, cu versiuni ale articolelor in limba engleza - "Moldova Pitoreasca"; am scos o minienciclopedie "ABC-ul naturii"; am lansat, in cadrul MEM, peste 15 proiecte. Satisfactia cea mare o am de la activitatea in cadrul Miscarii Ecologiste. Avem proiecte concrete, inclusiv curatirea fantanilor, a raurilor mici, lichidarea gunoistilor, sadirea pomilor, educarea generatiei tinere in spiritul dragostei fata de opera lui Dumnezeu-Natura. Avem 17 filiale si majoritatea lor au intrat in proiecte locale. Aici, la centru, le ajutam sa poata obtine bani de la diferite fundatii.
- Ce faceti in timpul liber?
- Nu am renuntat niciodata la lecturi. La fel, in concediu imi place sa merg in locurile pitoresti din Basarabia si din Tara. Vara, plec cu familia la Orheiul Vechi, la Tapova, Saharna, Padurea Domneasca, Soroca, Fagaras, Nistru, Dunare, in Bugeac, Bucovina, - locuri pe care le-am strabatut nu o singura data pe jos.
- Ati facut lobby proiectelor ecologiste in parlament?
- Ceea ce le-a reusit ecologistilor in Parlament a fost crearea Ministerului Mediului si schimbarea conducerii Asociatiei "Moldsilva". Am fost primii care am ratificat Conventia de la Aarhus despre accesul la informatie si justitie si participarea publicului. Am blocat ratificarea Acordului de tranzitare a deseurilor radioactive de la Kozlodui. Ministerul Mediului este o institutie moderna care si-a demonstrat viabilitatea prin atragerea a peste 10 mln. de dolari in RM pentru solutionarea problemelor ecologice. In favoarea sectorului neguvernamental, dupa 7 ani de zbateri, a fost creat un centru regional de mediu - "REC-Moldova" - finantat in exclusivitate din exterior. Suma prevazuta pentru acest centru este de 5 milioane de dolari, pe o durata de cinci ani. Parlamentul, slava Domnului, nu are nici o atributie la acest proiect. Daca ar avea, cred ca l-ar duce de rapa.
In genere, este bine ca in fondurile atrase din exterior politicienii nu au dreptul sa se implice. Am miscat lucrurile inca din 1992 ca sa avem acest Centru regional de mediu. Ne-a reusit abia in 1998, in Danemarca, cand s-a semnat documentul de constituire a Centrului. Comunitatea ecologista este prima din R. Moldova care si-a adus fonduri din exterior. Important e ca aceste 5 milioane de dolari sa finalizeze cu zeci de hectare sadite, cu rauri curatite s.a.m.d.
Miscarea Ecologista din Moldova, ca membru deplin al Uniunii Mondiale de Conservare a Naturii, a preluat unele strategii si modele occidentale pe care le-a adaptat la realitatile basarabene si consideram ca nu putine ne-au reusit. Avem o echipa de voluntari, mari sufletisti, care au deprins arta parteneriatului si se sustin reciproc, participa in comun la rezolvarea complicatelor probleme de mediu din aceasta parte a Europei. In ultimul timp suntem asaltati de adolescenti, studenti, tineri care se vor voluntari ai Miscarii Ecologiste. E un semn bun ca munca noastra nu e zadarnica. Revista "Natura" e recunoscuta printre cele mai prestigioase reviste de popularizare a valorilor patrimoniului natural si cultural din spatiul european postsocialist. Suntem in legatura directa cu ecologistii din Europa, Asia si America. In caz de forta majora ne solidarizam si devenim o armata de temut in fata celor ce distrug resursele naturale si mediul inconjurator. Cele afirmate despre Miscarea Ecologista sunt, daca vreti, un indemn la actiune, la faurire, la ruga si inaltare pentru vesnicia Neamului si Patriei noastre.
O cafea de Gheorghe Budeanu
Au participat Rodica Mahu, Boris Vieru, Natalia Cojocaru, Sorina Stefarta, Ina Prisacaru, Dorian Jereghi, Silvia Bogdanas, Natalia Costas
ŻŻŻŻŻŻŻŻŻŻ
Turismul rural ne permite sa redescoperim filozofia acestui popor
Un interviu cu Svetlana Lazar, directorul Complexului hotelier "Codru"
Despre Svetlana Lazar
S-a nascut la Rosietici, intr-o familie de invatatori. A studiat matematica la Universitatea de Stat. Dupa absolvire a lucrat la catedra "Limbaje algoritmice" a Facultatii matematica si cibernetica. Dupa absolvirea cursurilor de ghizi in zilele libere se angaja ghid la Biroul orasenesc de excursii. Apoi a lasat matematica in favoarea activitatilor in turism. Actualmente, este director al Complexului hotelier "Codru".
Despre vila "Albasadorf"
A. R.: Ce este vila "Albasadorf"?
S. L.: O gospodarie taraneasca creata dupa toate principiile vietii rurale din Moldova, cu posibilitati de participare la lucrarile gospodaresti, de colectare a plantelor medicinale (soc, tei, pojarnita, salcam). Oaspetii au posibilitatea de a descoperi secretele artizanatului local, de a se delecta cu muzica si dans popular, de a se antrena in jocuri populare si spectacole folclorice.
Confortul oaspetilor este intregit de sistemul cu apa rece de izvor si cu apa fierbinte, de grup sanitar si lumina electrica non-stop.
A.G.: Cum ati ales locul pentru amplasarea acestei vile?
S.L. In cautarea acestui loc am parcurs mai multe rute de interes pe intreg teritoriul Moldovei, cu diverse atractii potential interesante pentru turisti. Am gasit acest loc de o frumusete neasemuita in stepa Bugeacului. Acolo este o fasie de padure cu copaci seculari, situata doar la 500 metri de traseul Odesa-Calarasi. Pe teritoriul unei foste tabere de copii deja distruse, am pornit constructia vilei. Mai intai, in vara anului trecut, am semnat un contract de arenda cu gospodaria locala, pentru ca in decurs de doua luni, sa dam un suflu nou acestui loc, readucandu-l la nivelul cerintelor contemporane.
Despre lucruri mari cu mijloace mici
T.A.: Cat costa amenajarea in acest mod a unor cladiri distruse?
S.L.: Investitiile noastre au fost minime. Nu am dispus de sume fantastice. In primul rand, materialele pe care le-am folosit au fost autohtone si ieftine. Am folosit lemnul de cires si de stejar pentru unele elemente arhitectonice. Am adus piatra de Cosauti pentru altele, iar pentru gardulete am folosit nuiele de lozie. Camerele si bucataria le-am amenajat cu tesaturi de Albota si cu ceramica de Ciorasti. In al doilea rand, am utilizat si brate ieftine de lucru, dar de un bun nivel profesionist.
A.G.: Ati avut un stilizator pentru amenajarea interioarelor?
S.L.: Aici ne-a fost greu, fiindca de arta populara trebuie sa te apropii cu multa ingaduinta. Ar fi de neiertat o combinare intamplatoare de stiluri. Am apelat atunci la specialistii de la Academia de Stiinte si ei ne-au ajutat sa alegem obiectele de arta populara autentica, ocolind kitschurile.
M. B.: Strainii se arata interesati de mestesugurile noastre?
S.L.: Facem tot posibilul sa le trezim curiozitatea. La subsolul primei case am si instalat stative de tesut, la care o tanara tarancuta, care a deprins tesutul de la bunica sa, demonstreaza aceasta arta vizitatorilor, iar doritorii chiar pot invata teserea unor lucruri simple. Mai avem si un art-shop, de unde oaspetii isi pot cumpara lucruri de artizanat. Pe langa toate, am inceput sa cream un muzeu, in care am inclus piese vechi mestesugaresti, unele datand chiar de la inceputul acestui secol, pe care le-am cumparat de la localnici. Astfel, copiii din Albota vin la vila noastra si zic ca vor sa vada "Muzeul satului", fiindca pentru ei tot ce vad acolo este frumos si autentic ca in muzeu.
Despre turistii straini si indeletnicirile gospodarului basarabean
A.G.: Taranii mai au in preajma si animale de tractiune, si gradina. Cum va laudati la acest capitol?
S.L. Un taran din sat si-a oferit serviciile si cu ajutorul lui am creat si o gospodarie animaliera. Acum avem cativa cai de calarie. Mentionez aici ca Albota, dupa unele presupuneri, isi trage numele din indeletnicirea seculara a satenilor de a creste cai. Aici se crestea un soi rar de cai de calarie, cu botul alb, dupa care si satul s-a numit Albota. Si vila am numit-o "Albasadorf": alb - Albota, basa - Basarabia, dorf - "sat" in limba germana, caci localitatea a fost populata in ultimul secol de nemti. Mai avem un magarus, care ajuta la dus greutatile, o vaca si o turma de oite, care dau lapte, un cotet cu gaini si curcani. Produsele acestei gospodarii animaliere sunt folosite la bucataria vilei. Avem o gradina cu capsuni si zmeura, alta cu trandafiri, tigancuse si vazdoage. Intentionam sa sadim si o livada cu tot felul de fructe. In padurea de salcami din preajma este o prisaca, de unde am colectat in aceasta vara miere cu inalte calitati curative.
Despre mieii dacilor
A.R.: Bucataria de la "Albasadorf" are niste specialitati deosebite?
S.L.: Numai la noi se prepara "mielul ca la daci". Undeva in Carpati, unii ciobeni mai prepara acest fel de mancare, dar in Moldova noi suntem unicii care cunoastem acest secret culinar. In rest, am inclus in meniu toate bucatele traditionale din partea locului. Avem bucate diferite pentru mai multe zile, ca sa nu se repete meniul de la o zi la alta. Cei care ne viziteaza si au dorinta, pot participa la pregatirea acestor bucate, fiindca in curte am facut un cuptor mare, iar din parti avem doua cuptoare mici, accesibile pentru toti.
A.G. Gospodaria de la vila are si o vinarie?
S.L. Avem un beci mic, stilizat in forma de bar. Posibil ca vom construi un beci mare, adevarat. Acum le mai propunem turistilor nostri sa parcurga "Drumul Vinului", mergand prin cele mai vestite fabrici de vinuri din preajma: Ciumai, Cazaclia, Taraclia. De altfel, avem o serie de rute vinicole nominalizate "Crame moldave".
Despre golful moldovenesc
R.T. Care este clientela acestei vile?
S.L. Sunt clientii hotelului "Codru", diplomati si experti, angajati in diferite proiecte ale fundatiilor si programelor internationale de la Chisinau. Recent, am avut primii turisti din strainatate, care au venit din Anglia chiar cu scopul de a se odihni la aceasta vila. In fond, ne-am orientat la clientii ce-si pot permite o odihna ce costa 50-75 $ pe zi, pret care include cazarea, masa, excursiile tematice si alte servicii suplimentare.
T.A.: Probabil, pe langa aceste variante nationale, strainii ar dori si aspecte moderne de agrement? Nu cauta terenuri de golf la Albota?
S.L.: Este adevarat ca oaspetilor le place sa joace tenis de camp pe cortul bine amenajat al vilei, sa calareasca pe cararuile ce serpuiesc prin padurile Albotei. Peste 6-7 luni, speram sa finisam constructia unei piscine, cu o moara butaforica, roata careia e pusa in miscare de apa reciclata din piscina, creand astfel o metoda originala de hidromasaj pentru clientii nostri. Iar cu terenul de golf mai ingaduim, poate reusim sa implementam varianta autohtona a acestui sport, adica oina.
Despre salariile achitate la timp
M.B.: Cum au intampinat localnicii aceasta idee de a face hotel in localul taberei de copii?
S.L.: Initial, priveau cu nemultumire la acest proiect, dar cand au vazut ca nu am deranjat nemotivat un fir de iarba, chiar si copacii uscati nu i-am taiat, ci i-am stilizat, conform anturajului, au privit cu bunavointa spre noi. Iar dupa ce am creat locuri de munca si am angajat doar localnici, relatiile au devenit foarte bune. Seful acestei vile este un profesor din sat, care cunoaste germana, engleza, franceza, bulgara, nu mai zic de romana si rusa, si este de un mare sprijin vilegiaturistilor straini care stau acolo. El nu s-a despartit de copiii din sat si, in anumite zile, ii aduce la vila ca sa faca cu ei engleza. Astfel, acestia comunica in direct cu vorbitorii de limbi straine si isi cizeleaza cunoasterea limbilor moderne pana la cel mai bun nivel. Iar despre angajati, pot spune ca toti sunt oameni harnici si constiinciosi.
T.A.: Exista aici vreun secret, cum poti sa angajezi doar oameni constiinciosi?
S.L.: Pe langa toate cointeresarile prin care ii poti atrage pe angajati, trebuie sa le dai salariul la timp. Cei de la vila nu au salarii foarte mari, dar cele cateva sute de lei pe care ii ridica lunar, ii fac sa se tina de locul de munca. Atunci cand le-am inmanat primul salariu, unul dintre paznici a lacrimat. Am crezut ca e nemultumit, dar el ne-a explicat ca in ultimii trei ani, lucrand tractorist in gospodaria locala, nu a primit nici un ban.
A.R.: Nu aveti fluctuatie de cadre?
S.L.: Am concediat un singur paznic. S-a folosit de momentul ca lipsea directorul si a doborat un salcam din curte, ca sa faca focul. Asa ceva nu se permite, de aceea l-am concediat.
Despre datorii si siretlicuri manageriale
A.R.: V-a mers mereu atat de bine in afaceri?
S.L.: Atunci cand cunosti sistemul respectiv de axiome si definitii, e suficient sa intri in problema cu tot sufletul, cu perseverenta si creativitate, ca afacerile sa-ti mearga pe masura asteptarilor. Cand am venit in functia de director al Complexului "Codru", am gasit o situatie nu prea buna. La capitolul finante existau datorii enorme, de peste 200 000 $. Salariile angajatilor erau mici, iar serviciile hoteliere nu prea bune, de aceea clientela deseori pleca de la noi. In acel moment m-am gandit ca avem nevoie urgenta de diversificarea si de imbunatatirea serviciilor. Am recurs la un mic siretlic, readucand in fiecare camera mini-barul, care era pana atunci comun la doua camere. Astfel, in fiecare camera am plasat intr-un cos de lozie sticle de vin, bauturi racoritoare, dulciuri si alte surprize. De la acest serviciu auxiliar a aparut spontan rulajul, dublandu-se in scurt timp. Astfel, de la 500-600 lei lunar initial, am ajuns la 12-16 mii lei lunar. Asta a fost iesirea din situatie, alta mai importanta a fost instalarea unui punct termic autonom, care nu numai ca ne-a permis reducerea substantiala a cheltuielilor, ci si obtinerea unor noi venituri, oferind energie termica vecinilor. Nu mai putin importanta a fost si axarea pe serviciile de turism.
R.T.: De ce ati crezut ca turismul rural poate fi o afacere profitabila in Moldova?
S.L.: As puncta doar cateva motive. In primul rand, am mizat pe clientela hotelului, care reprezinta in mare masura oameni de afaceri, ce raman in hotel si in perioada week-end-ului.
In al doilea rand, ne-am gandit la conditiile stresante ale vietii care ataca in special oamenii de afaceri de la noi si din alte tari si care au nevoie de agrement.
In randul trei, in Chisinau avem un numar mare de persoane straine, lucratori ai ambasadelor, misiunilor diplomatice, diferitelor organizatii si intreprinderi mixte, care ar dori sa-si organizeze bine timpul liber.
In randul patru, multe persoane au necesitatea de a se odihni anume in sanul naturii, intr-un anturaj national autentic, cu o diversitate mare a posibilitatilor de agrement.
Or, dupa datele Eurogites (Asociatia europeana pentru turism rural), in anul precedent numarul turistilor atrasi de odihna la tara a fost de peste 90 milioane, cifra in crestere.
Despre scoala si vocatie
A.R.: Profesia de matematician nu va cheama inapoi?
S.L.: Ba chiar imi ajuta sa merg inainte. E adevarat ca am studiat matematica la facultate, dar dupa absolvire mi-am permis sa muncesc prin cumul si in domeniul turismului. Acum inteleg ca aceasta este vocatia mea si ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a ajutat sa am nu numai dorinta de a lucra, dar si posibilitate sa realizez ceva din visurile generatiei mele: sa aratam intregii lumi frumusetea plaiului nostru, atat in plan natural, cat si antropic, iar apoi prin dezvoltarea turismului sa schimbam radical viata oamenilor nostri.
R.T.: Cum a fost scoala de ghizi?
S.L.: Buna, pentru conditiile de atunci si neadecvata pentru cele de acum. Pe atunci era, practic, unica sansa de a avea o pregatire in domeniu. Desigur, aceste cursuri se faceau in limba rusa, desigur ca cea mai mare parte a informatiei care ni se oferea era ideologizata, desigur ca evenimentele istorice erau tratate intr-un mod deosebit de cel obiectiv.
A.R.: Cum sunt scolile de turism acum?
S.L.: In anul acesta vom avea a treia promotie de economisti-manageri in turism de la Academia de Studii Economice. Mai avem o scoala profesionala, care pregateste cameriste si receptioneri... In ultimii ani, insa, dupa ce conducatorii de institutii de invatamant au inteles ca turismul este o ramura de perspectiva, au deschis sectii de turism, chiar daca institutia are alt profil si nu are cadre didactice bune.
Despre noi, ca aborigeni
R.T.: Prin ce se deosebesc turistii de astazi de cei de altadata?
S.L.: In perioada sovietica veneau in special turisti din tarile "lagarului socialist". Pentru o zi-doua in Moldova li se programau cateva excursii-standard: Chisinau, Orheiul Vechi, Tighina... Astfel, celelalte obiective turistice nu au fost suficient studiate si sistematizate, conservate sau dezvoltate. Acum turistii sunt calitativ altii. Sunt mult mai exigenti fata de ceea ce li se propune, mai sofisticati in selectarea serviciilor.
A.R.: Ce zic ei despre noi, atunci cand vin: ca suntem rusi ori romani?
S.L.: Zic ca suntem africani. Ei privesc la noi ca la niste aborigeni si se uita de zece ori pe harta ca sa se convinga ca suntem pe alt continent.
A.G.: Credeti ca avem cu ce si la ce atrage turistii straini?
S.L.: Avem, la sigur. Zilele acestea a fost discutata fezabilitatea strategiei de dezvoltare a turismului in RM, in cadrul programului initiat de Ministerul Culturii si PNUD. Expertii internationali si nationali au vizitat mai multe obiective turistice (manastiri rupestre, biserici, cetati, muzee) au participat la balciuri si festivaluri folclorice. A fost mentionata existenta unui potential turistic ce merita sa fie valorificat in cel mai scurt timp.
Despre cea mai buna lectie de geografie
T.A.: Ce loc ocupa turismul rural in activitatea turistica a complexului dumneavoastra?
S.L.: Deocamdata unul secundar. Dar sper ca in scurt timp turismul rural poate deveni un domeniu econimic-social foarte important pentru Moldova, fiindca este cea mai bine ilustrata lectie de istorie, geografie si artizanat nu numai pentru straini, dar si pentru localnici. Daca dezvoltarea acestui domeniu se va face in baza unei strategii bine conturate, poate aparea un lant de vile turistice agrare de la sud la nord, una diferita de cealalta, iar toate impreuna exprimand esenta filozofiei si existentei poporului nostru.
A.G.: Mai exista asemenea vile sau asezaminte turistice rurale pe teritoriul republicii?
S.L.: Vila "Albasadorf" este prima si unica de acest fel. Este o viziune noua in domeniul turismului rural prin faptul ca a sintetizat conditiile unei recreatii pasive in mijlocul naturii, intr-o gospodarie taraneasca, cu odihna activa, cu facilitati moderne avantajoase.
Despre legea inexistenta a turismului
N.C.: De ce turismul nu e o ramura profitabila in Moldova?
S.L.: Fiindca nu este promovat. Nici chiar Legea de dezvoltare a turismului nu exista. Proiectul acesteia l-am discutat asta vara in cadrul Comisiei pentru tineret, sport si turism unde au fost invitati mai multi activisti in turism. Am facut propunerile noastre. Suntem in asteptarea discutarii si aprobarii acestei legi.
A.R.: Cum este sistemul de impozitare a agentilor din turism?
S.L.: Actualmente, achitam 6 feluri de impozite, care constituie o suma destul de frumoasa. Cred ca ar fi bine, ca o parte din aceasta suma sa fie folosita la dezvoltarea turismului. Aici vad o rezerva de bani pentru dezvoltarea unui turism durabil in Moldova. Ca exemplu va pot spune doar ca in Romania agentii care practica turismul bineficiaza de diverse inlesniri, incepand cu taranii care primesc turisti in gospodariile lor si terminand cu cei mai mari prestatori de servicii turistice in tara.
Despre serviciu si sarbatori
N.C. Hotelul "Codru" este gazda tuturor delegatiilor oficiale care vin in Moldova. Aveti toate comoditatile pentru asemenea clienti capriciosi?
S.L.: In principiu, da. Dar, recent, am inceput modernizarea blocului central. In vara acestui an, am scos din circuit 24 de camere si, cu suportul a sase firme diferite, pana la sfarsitul anului, vom avea 20 de camere cu un confort si un design standard international. Scopul nostru a fost si de a gasi partenerul in refacerea intregului hotel. Speram ca vor fi cele mai bune conditii din tara.
T.A.: Cate ore pe zi lucrati?
S.L.: Cate 12-14 ore pe zi. Lucrez mult, fiindca si scopul merita.
A.R.: Cum va descurcati acasa si cine va asteapta atat de tarziu?
S.L.: Ma asteapta sotul, care este foarte ingaduitor cu mine. Baiatul nostru e deja mare, este si el totalmente antrenat in problemele serviciului sau.
N.C.: Cum va petreceti sarbatorile?
S.L.: Unele - in familie, altele - cu angajatii hotelului. De exemplu, iarna, copiii lucratorilor de la hotel sunt antrenati in activitatile artistice si apoi impreuna cu parintii fac programe festive de toata frumusetea. In anul acesta, si clientii nostri de la "Albasadorf" vor putea sa cunoasca toata splendoarea sarbatorilor de iarna de la noi. "Mostenitorii" lui Valeriu Chiper pregatesc un program de Revelion, cu toate traditiile populare pe care le cunosc ei. Astfel, pe perioada sarbatorilor de iarna, oaspetii RM ar putea sta langa o vatra calda la Albota cu o masa de Revelion si cu cei mai talentati copii in fata, care vor demonstra ce foc nestins este folclorul nostru autentic. Daca va binevoi Cerul, de sarbatori am putea avea si fulgi proaspeti de zapada.
Au dialogat:
A.G. - Aneta Grosu T.A. - Tudor Ajder N.C. - Natalia Cojocaru R.T. - Rodica Trofimov M. B. - Mariana Braguta A.R. - Alina Radu
inapoi la indice / acasa la ob
