|
|
EDITIA DE VINERI COTIDIAN NATIONAL
Anul V, Nr. 38 (219) 8octombrie 1999
ARHIVELE ISTORIEI
Carte catre Divan
Io, Ionica Sturdza, milosti boji premier Zemli R. Moldavscoi. Scriem domnie me la marili vornic Dimitrie Diacovu si la cinstitii si credinciosii nostri boiarini din Divan. Va facem stire, boiarini dumneavoastra, ca dupa ce s-o iscat galceava cu bulgarii den Teara de jios, noi am facut zapis de danie, ca sa-l jiudicati in Divan. Prin aist zapis de danie rugamu-va, cinstiti boiarini, sa dregeti strambatatea ce li s-o facut pan acmu bulgarilor den Taraclia si den prinprejiuru ei si sa li faceti prin jiuramantul Divanului jiudetu aparte, ca sa fie volnici sa stapaneasca aiasta otcina.
Facem stire ca prin buna si dreapta blagoslovire a lui Voda Patru cel Smecher, sfatuiti de capuchehaia Taratului Bulgaresc si de posolul din Tara Moscului, am stat noi, boiarinii de la Curtea me, adeca a Ionicai Sturdza, milosti boji, premier Zemli R. Moldavscoi, cu osebita osardie a lui dumnealui, vitepremierului Neculai Andronicu-Hotarnicu, denpreuna cu dumnealor hatmanul Hamuraru, logofatul Filat, jitnicerul Bulgari, medelnicerul Muravschi, aga Catan, stolnicul Tabacaru, spatariul Pasat, vistiernicul Arapu, diacul Paduraru, postelnicul Stratulat, zapciul Talmaci si cu toti ceilalti boiarini si am alacatuit denpreuna cu gramaticii si sfetnicii, aist zapis de danie. Trimetem aist uric boiarinilor dumneavoastra den Divan pentru a popri galceava si a face in temeiul lui o carte de danie bulgarilor din Taraclia, pe unde ei au mosii, ca sa le foloseasca volnici si nestingheriti de razesii moldoveni, pentru ca de acum si in veacii veacilor tot ce iaste pe acele mosii - campuri, paduri, fanata, prisaci cu stupi, livezi cu pomi, gradini cu legumi, tutunuri, canepi, mori si toate celelalte bulgarilor sa le apartina si numai ale lor sa hie.
Va rugam boiarini dumneavoastra, sa binevoiti a aproba aceasta tocmala si sa nu va lasati in vorbele camarasilor din Divan, alde dumnealor mazalilor Mosanu, Rosca, Mateiu, Strambanu, Untila i procie carili nu-si iubesc teara si uneltesc in taina impotriva bulgarilor, gagautilor si muscalilor, dar si in contra domniilor voastre, cinstiti boiarini din Divan. Facem stire ca si in Divanul trecut, inca sub marile vornic Patru cel Smecher, pe timpu lu Babacu Voda, aisti mazali au uneltit impotiva gagautilor asezati pe mosia de la Comratu, ca sa ne strice pacea cu Tara Turceasca si cu muscalii, dar noi am izbandit si le-am dat otcina sa-si faca teara aparte si s-o stapaneasca cu toate cate sunt pe ea, dupa obiceiu. Si nu mai izbandeam noi, daca nu era osebita osardie a biv-vornicului den Divanu de atunci, a dumnealui Neculai Andronicu-Hotarnicu, ajiutat de cumnatu sau, boiarinu Ungureanu si de prieatenul sau, camarasul Rusu. La feliu aisti mazali au vrajmasit in contra lu dumnealui, vitepremierului Neculai Andronicu-Hotarnicu, cand domnia sa a hotarnicit la Chiu, mosiile de la Basarabeasca si Djiurdjiulestiu cu cazacii hatmanului Kucima, dar tot noi am izbandit cu ajiutoriul domniilor voastre den Divan si al mariei sale, Patru Voda cel Smecher.
Ne inchinam de sanatate, boiarini dumneavoastra den Divan, ca sa faceti jiudecata cu direptate pentru bulgari, sa le dati otcina sa fie volnici pe ea, precum asijderea au facut direptate Divanu trecut de sub Patru Voda cel Smecher pe vremea domniei lu Babacu Voda cand le-o dat mosie pe Nistru, la Tighina, gubernatorului moschicesc Smirnov de la Tiraspoli, precum asijderea le-o dat gagautilor mosie la Comratu si i-o facut pasalac bascanului otomanicesc, precum asijderea le-am dat cazacilor atamanului Kucima drum de piatra spre Cetatea Alba. Ca numa ase vom aseza Teara Moldovei si vom trai in pace cu mejiesii. Inac de budet.
Aceasta scriem noi, Ionica Sturdza, boji milostii premier Zemli Respublichi Moldavscoi. Targul Chisinaului, let 1999, octeabriu, 4.
Copiat de mine, Constantin Tanase, din voia lui Dumnezeu si cu mila dumneavoastra, pisar la FLUX. Octombrie, 8, 1999.
FIRUL CU PLUMB
Cenusareasa de lux
Vitalie Ciobanu, pentru FLUX
Joi, pe 30 septembrie curent, Clubul Presei organizat de Centrul Independent de Jurnalism a luat in discutie politica externa a Republicii Moldova. Moderatorul sedintei, dl Nicolae Negru, a reusit sa imprime intalnirii un caracter deschis si neprotocolar, dar meritul in crearea unei atmosfere destinse, in care schimbul liber de opinii n-a constituit o problema, a revenit in egala masura celor doi invitati - dl Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa, si dl Iurie Leanca, viceministru de resort in executivul de la Chisinau. Cei doi oficiali, fara a imbratisa aerul de sueta intre prieteni (rolurile erau totusi precis distribuite), s-au simtit la randul lor incurajati sa paraseasca limbajul abstract al diplomatiei, sub presiunea jurnalistilor prezenti la sedinta, dornici sa le adreseze intrebari incomode. S-au atins multe subiecte nevralgice, altele, la fel de stringente, au ramas pe dinafara, asa cum a observat in finalul sedintei dl Leanca. De ce? Mi se pare important sa raspundem la aceasta intrebare, pentru a ne da seama exact unde suntem, inainte de a ne cauta vocatia printre alte natiuni.
Politica externa in Republica Moldova este o cenusareasa de lux in nomenclatorul "treburilor statului" si o tema abordata extrem de rar si flagrant de neprofesionist in mass-media moldovenesti. Explicatia acestui dezinteres cvasiunanim are doua aspecte complementare. Primul rezida in parvenitismul noii/vechii clase politice de la Chisinau. Demnitarii moldoveni par narcotizati de fascinatia puterii; pentru moment, privilegiile oferite de functie obtureaza in mintea multora dintre ei responsabilitatile pe care exercitarea acesteia le implica, or a gandi locul nostru pe harta lumii si reperele de destinatie pentru acest popor constituie un atribut esential al calitatii de om "de stat". O obligatie nu doar administrativa, cat mai ales una de onoare. Dincolo de cercul magic al puterii, indiferenta maselor pentru politica externa provine din distanta astronomica ce marcheaza afacerile internationale ale tarii in care traiesc si universul lor cotidian. Moldovenii s-au obisnuit sa-si vada cu umilinta conditia personala, sa considere destinul colectiv o chestiune aflata la discretia celor "de sus", fie ei de la Moscova sau Chisinau. O tipica mentalitate de periferie. Presa prefera subiectele facile, intrigile de palat sau dezvaluirile senzationale legate de coruptia in sferele inalte, si are dreptate Iurie Leanca sa se planga ca ziarele nu ii
